Proces-verbal

Doamna Miruna Chiriţescu, reprezentantul, SC BLOM SRL: Bineînţeles că am şi nişte răspunsuri, pentru fiecare întrebare, mi le-am notat punctual. În primul rând cu Planul Urbanistic Zonal, care spuneţi că nu a fost preluat – nu a fost preluat pentru că el încă este considerat în extravilan, şi conform legii nu avem voie să introducem categoria de folosinţă „terenuri forestiere” în intravilan. De aceea a fost singurul proiect care nu a fost preluat. Legat de Planul de amenajare a teritoriului periurban, a fost preluat exact traseul stabilit prin acel proiect. Legat de anumite erori din memoriul de sinteză, v-aş fi recomandat să citiţi şi Memoriul General, pentru că are mult mai multe pagini şi acolo ar fi fost mai multe detalii. Voiam să vă spun că datele de la statistică, ele sunt obţinute oficial, nu sunt cerute verbal, de la anumite persoane, aşa că au valoare oficială. Este adevărat că cele de la recensământ încă nu sunt oficiale, nu le găseşti încă pe site-ul Institutului Naţional de Statistică, ele momentan sunt afişate doar ca informaţii preliminare. Legat de varianta ocolitoare, este o - Planul Urbanistic General are o valabilitate de 10 ani de zile, aşa că hotărârea despre care vorbiţi dumneavoastră poate că nu va mai – se va modifica peste trei luni. Aşa că această propunere este bine să apară în proiect şi ulterior, după ce se va discuta poate din nou şi vor fi stabilite nişte lucruri, se va face sau nu. Legat de celelalte lucruri pe care le-aţi spus, din memoriu, acestea au fost studiate de către proiectanţi, fiecare de meserie şi aşa că consider că şi le asumă. Aţi mai spus de anumite date, aceste memorii au ajuns la avizatori, aşa că, dacă s-au obţinut avizele, consider că şi le-au asumat, aşa că nu ar trebui să fie probleme. Legat de Ministerul Apărării, nu, acolo nu este zona lor. Şi voiam să vă mai spun că cel mai important lucru, pentru că aţi discutat foarte mult despre Memoriul de Sinteză, este Regulamentul General de Urbanism, pentru că acela devine lege, acela se va institui ca şi un buletin de identitate şi modul în care se propune dezvoltarea, funcţiuni, indicatori. Dacă … Mulţumesc.

Domnul consilier Tuţă Gheorghe: Dacă îmi daţi voie să fac propunerile…

Preşedintele de şedinţă, domnul consilier Hangan Sorin: vă rog.

Domnul consilier Tuţă Gheorghe: Eu doresc să îi citesc din hotărâre doamnei, că spune că nu putea băga Pădurea Codrişor în PUG, ea era introdusă în PUG, nu de dumneavoastră, era introdusă în 2006, şi spune aşa: „se aprobă planul urbanistic, etapa a II-a, în extravilan”, şi spune apoi, la articolul 2, datele cuprinse în planul urbanistic zonal aprobat conform art.1 completează prevederile din documentaţia de urbanism „Actualizarea Planului Urbanistic General”. Deci ele au fost introduse, nu trebuia să le băgaţi dumneavoastră. Trebuia să preluaţi acele PUZ-uri. Apoi aveţi Pădurea Schullerwald, şi este un alt exemplu, în acest proiect, nu în altă ţară, în alt oraş, pe care l-aţi introdus în Planul Urbanistic fără să veniţi să spuneţi că este o restricţie. Deci sunt aceste două exemple, care nu vă susţin afirmaţiile. Şi, legat de faptul - ce trebuie eu să citesc ca să mă edific, am citit documentaţia pe care mi-aţi pus-o la dispoziţie şi pe care iniţiatorul…

Memoriul acesta face parte din planul Urbanistic sau nu face? Eu vă întreb. Atunci nu trebuia să-l puneţi. Deci, dacă nu face parte, ca componentă obligatorie la documentaţie, nici nu are rost să-l puneţi aici. Poate era o poveste pentru altcineva, nu pentru noi. Dar dacă îmi spuneţi că nu aţi putut constata că trei localităţi din municipiu au canalizare şi spuneţi că nu au, apoi eu nu cred că aici – asta arată seriozitatea cu care aţi tratat problema de atâţia ani. Prin atâţia ochi, prin atâtea filtre, şi veniţi în continuare să le prezentaţi în formatul acesta. Legat de respectarea legii, nu-mi spuneţi cu legea drumurilor nimic, deci, propune, domnule preşedinte, să se introducă cele două planuri urbanistice, cele două hotărâri să fie respectate, ele nu sunt anulate, aceste două hotărâri, acest plan urbanistic să includă şi prevederile din cele două hotărâri, fiindcă ele nu au fost de nimeni anulate şi ele există. Asta este prima propunere. Şi a doua propunere, propun să se elimine din Planul Urbanistic General traseul centurii ocolitoare Bistriţa Sud. Mulţumesc.

Primarul municipiului Bistriţa, domnul Ovidiu Teodor Creţu: domnule preşedinte, o intervenţie foarte scurtă. Nu am să acopăr toată problematică, am să discut mai la sfârşit. Acele Planuri Urbanistice la care face referire domnul consilier Tuţă sunt expirate, au avut termen de valabilitate şi ele sunt expirate, deci nu mai pot fi prinse în Planul Urbanistic General. Planul Urbanistic pentru Pădurea Schullerwald nu este expirat, ea face obiectul unui proiect cu finanţare europeană, este un plan valabil şi de aceea a fost prins. Referitor la avizul MAPN, noi avem actul adiţional prin care contractul de concesionare este reziliat, urmează să se facă formalităţile de predare – primire, iar terenul care este în continuare rămâne în continuare în administraţia armatei, cele 16 hectare, nu este afectat.

În legătură cu trendul de creştere a populaţiei, o să fiţi surprins, dar în baza analizei făcute şi a studiului făcut de Direcţia de Statistică din municipiu şi prezentat în cadrul unui proiect, tot cu finanţare europeană, se constată că populaţia municipiului chiar creşte. Veţi fi surprins de chestia asta dar asta este situaţia. Mă opresc aici, domnule preşedinte, mulţumesc, o să intervin pentru alte chestiuni ulterior, dacă nu se lămuresc de proiectant sau de doamna secretar.

Secretarul municipiului Bistriţa, doamna Gaftone Floare: Prin Hotărârea nr.71 din 2010, Consiliul local şi-a dat acordul de principiu cu privire la realizarea centurii ocolitoare pe una din variante, respectiv Nord 1 sau Sud 3. Prin Hotărârea nr.151 s-a abrogat hotărârea nr.71 din 2010, hotărâre care la rândul ei a fost anulată de către instanţa de contencios administrativ. Hotărârea Consiliului local 71 din 2010 a rămas în vigoare, însă, dacă observaţi articolul 5 din Hotărârea Consiliului local privind aprobarea modificării PUG-ului, articolul 5 prevede că la data adoptării prezentei hotărâri, hotărârea nr.43 din 2004, privind aprobarea Documentaţiei de urbanism „Actualizare Plan de Urbanism General a municipiului Bistriţa şi a regulamentului aferent” se abrogă, precum şi orice alte prevederi contrare. În conformitate cu Legea nr.24 din 2000 privind tehnica legislativă, abrogarea poate să fie expresă, aşa cum s-a abrogat Hotărârea nr.43 din vechiul PUG, dar şi o abrogare tacită sau - deci este situaţia hotărârii nr.71 din 2010, care odată cu aprobarea prezentului proiect de hotărâre se abrogă. Hotărârea nr. 5 şi Hotărârea nr.164, privind PUZ Codrişor 1 şi PUZ Codrişor nr.2, nu-i cunosc durata de aplicabilitate. Domnul primar spune că şi-a încetat aplicabilitatea. Chiar dacă nu şi-ar fi încetat aplicabilitatea, în conformitate cu art.8 din Legea nr.350, Legea urbanismului, activitatea de amenajare a teritoriului se desfăşoară pe principiul ierarhizării. Şi dumneavoastră ştiţi că un PUD poate fi modificat de către un PUZ, un PUZ se modifică prin PUG, PUG-ul este subordonat unui plan de urbanism judeţean, şi, la nivel naţional, sigur, în vârful ierarhiei, este planul de amenajare a teritoriului naţional.

Domnul consilier Gagea Maxim: aş avea o întrebare pentru doamna arhitect Chiriţescu. Dacă aţi citit avizul nr.38 din 2013, alineatul 2 – aviz eliberat de Ministerul Dezvoltării Regionale – prin care elaboratorul documentaţiei de urbanism răspunde în faţa legii. Dacă aţi citit acest aviz, articolul 2, asta era prima întrebare. La disfuncţionalităţi, în afara faptului că aţi încercat să introduceţi un traseu ilegal, aşa cum a spus şi domnul consilier Tuţă, încercând cumva, prin şmecherie, să se legalizeze un traseu ilegal prin acest PUG, la disfuncţionalităţi am întâlnit o serie întreagă de lipsuri, şi anume, lipsa unor trasee de perspectivă a liniilor de transport aeriene electrice de înaltă tensiune. Nu trebuia să se execute anul acesta dar trebuia să fie prevăzute, pentru că PUG-ul are, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră, are o valabilitate de 10 ani. La fel, lipsa unui traseu din perspectiva magistralei de transport gaze naturale, de presiune înaltă. Am înţeles, tot de la dumneavoastră sau de la colega dumneavoastră, doamna Gheorghiţă, că Romgaz Mediaş are în derulare un proiect pentru treaba asta. Păi dacă dumneavoastră nu le-aţi trecut în PUG, înseamnă că nu aţi luat legătura nici cu operatorii de sistem, nici cu Electrica nici cu Romgaz. La fel, nu am înţeles niciodată cum împăcaţi dumneavoastră aerodromul existent, mai ales că există un PUZ cu extinderea – s-a văzut şi cu extinderea aerodromului şi un PUZ pentru înfiinţarea unui cartier de locuinţe în cartierul Unirea şi cu traseul de centură – cum se împacă toate aceste trei? Deci, două surse de poluare, maşinile care circulă pe autostrada aceasta, zisă varianta ocolitoare, care nu ocoleşte nimic, şi aerodromul, care la ora aceasta face mari necazuri locuitorilor din zonă, caselor din zonă. Cum se împacă cu acest nou cartier de locuinţe, proiectat la a fi în viitor cam în jur de 280 de case. Ce n-am mai văzut – am văzut lipsa unor interconectări stradale. Sunt multe străzi înguste, amplasate pe spaţii private, care nu se interconectează, nu se leagă una cu alta, nu-s modernizate şi aşa vor rămâne. De asemenea, nu am constatat o sistematizare a spaţiilor verzi din municipiul Bistriţa. Ce am înţeles, am înţeles că Pădurea Codrişor, ca zonă de protecţie de mediu, fiind aproape de oraş, e centrul oraşului, a rămas mai departe în extravilan, aplicând Codul Silvic, iar alte păduri, ca Shifferberg, au intrat în intravilan. Schullerwald, pardon. Deci, o serie întreagă de…

La fel, nu am înţeles prea bine dacă vă preocupă dezvoltarea urbanistică a clădirilor, nu numai de locuinţe, a tuturor clădirilor din oraş. Privind şi cele civile şi cele industriale. Mulţumesc.

Doamna Miruna Chiriţescu, reprezentantul, SC BLOM SRL: ca şi răspuns, vă pot spune că există planşele de echipare utilitară şi au fost şi descrise amănunţit în acel memoriu, Memoriul General. Dacă vă uitaţi pe planşele de echipare utilitară o să vedeţi şi traseele, zonele de protecţie, care apar şi pe planşele de reglementări, pentru că acolo este o interdicţie provizorie de construire, de fapt este zona de siguranţă a traseelor liniilor electrice, de gaz. Legat de pădure, v-a spus şi domnul primar, PUZ-urile nu mai au valabilitate, pe când Schullerwald are valabilitate. Aşa că, există şi finanţare europeană, proiect aprobat, aşa că pentru locuitorii municipiului este oportun, mai ales că, consider eu, ar trebui să se dezvolte pe axa turismului. Legat de aerodrom, din câte vedeţi pe planşa de reglementări urbanistice, există zonă de interdicţie până la elaborare PUZ, a zonei de locuit, şi, în zona pe unde s-a prevăzut această variantă ocolitoare, şi va fi rezolvată printr-un proiect în detaliu, pentru că acest lucru îl presupune doar planul urbanistic zonal, nu general. Legat de varianta ocolitoare, eu consider că nu trebuie neapărat să fie tratată ca o autostradă sau ca un bulevard imens, este doar un drum pe care trec câteva maşini de capacitate mai mare. Şi, bineînţeles, conform legii, trebuie să preluăm din documentaţiile macroteritoriale toate propunerile, aşa că a trebuit să o facem, şi mai ales că a fost trecut şi în caietul de sarcini şi prin tema de proiectare program.

Domnul consilier Gagea Maxim: trebuie să vă aduc la cunoştinţă că realizarea acestei variantei de ocolire are regim de autostradă, este pentru trafic greu, rutier, şi va fi finanţat, dacă va fi, prin fonduri europene. Şi fondurile europene au nişte cerinţe foarte clare şi sigure, deci nu se poate să ne jucăm de-a alba neagra, c-o fi, c-o păţi, că merge un tractor mai mic sau mai mare. Deci va avea regim de autostradă. Ideea este că amplasarea acestui drum, aşa zic ocolitor, nu ştiu dacă doamna secretar ştie că există şi o convenţie, convenţia de la Harus, din Danemarca, care a fost ratificată de către statul român în 2000, prin Legea nr.86 din 2000. Şi diferendele se pot discuta, se pot judeca la Curtea Internaţională de Justiţie de la Strasbourg, privind această convenţie, la care participă toate ţările europene, şi cele europene. Prevăd în mod expres măsuri de protecţia mediului. Această lege 86 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 224 din 22 mai 2000. Şi vă rog să notaţi, că e bine să vedeţi articolul 8 şi articolul 5, până la 9. Mulţumesc.

Primarul municipiului Bistriţa, domnul Ovidiu Teodor Creţu: Doresc să-l întreb pe domnul consilier Gagea dacă ştie ce e aia autostradă, ce e acela regim de autostradă, care-s caracteristicile, cum funcţionează, ca să văd dacă într-adevăr a citit documentaţia referitor la varianta ocolitoare. Pentru că spune că are regim de autostradă.

Domnul consilier Gagea Maxim: regimul de autostradă este un regim mai restricţionat. Nu este ca şi autostrada sub aspectul numărului de benzi. Benzile aici vor fi una pe sens, deci vor fi două benzi, dacă va fi. Iniţial au fost prevăzute două pe sens. Se va realiza numai unul, numai o singură bandă pe sens. Autostrada – 4 benzi pe sens şi are cu totul alt traseu şi alt…

Primarul municipiului Bistriţa, domnul Ovidiu Teodor Creţu: dar de şosea rapidă aţi auzit, ştiţi care e diferenţa? Între autostradă şi şosea rapidă?

Domnul consilier Gagea Maxim: dacă trece prin localitate, peste casele oamenilor, aşa cum este prevăzută a fi proiectată, pe nişte stâlpi, pe nişte piloni mari de beton, la o înălţime de 10-15 metri, nu are importanţă că e rapidă sau că e autostradă sau că e drum de nu ştiu care, că nu are viteză. Important este că este generator, circulaţia maşinilor generează praf şi generează demolări de case şi creează mari disfuncţionalităţi, pe toate liniile. Iar, consider că cetăţeanul plătească impozite ca să poată să trăiască şi sănătatea să nu-i fie pusă în pericol. Să vă amintiţi de cazul din Mihăileni sau Mihăileşti, de lângă Galaţi sau de unde, de lângă Bacău, când a explodat acum câţiva ani o maşină, un camion, sau ce a fost, cu azotat. Deci să ne amintim, foarte exact, şi ce evenimente au fost în trecut.

Primarul municipiului Bistriţa, domnul Ovidiu Teodor Creţu: eu m-am lămurit ceea ce gândiţi dumneavoastră despre autostradă, despre şosea rapidă. Sigur că aţi revenit într-o zonă în care – trebuia să o spuneţi de la început. Faptul că această variantă ocolitoare, care are regim de arteră de circulaţie, pe o bandă pe sens, cu protecţia corespunzătoare, într-adevăr preia maşinile care la ora actuală fie trec pe bulevardul Independenţei şi Calea Moldovei, deci pe sub balcoanele noastre, şi o altă parte, care circulă la ora actuală pe strada Calea Clujului, strada Simion Mândrescu, Subcetate, străzi extrem de aglomerate, cu foarte multă circulaţie, deci această variantă ocolitoare, dacă vreţi să discutăm despre ea şi nu ne ascundem pe după copaci, atunci această variantă ocolitoare preia maşinile dintre oameni şi le mută între copaci. Faptul că pe dumneavoastră vă deranjează şi pe alţii, chiar înţeleg lucrul acesta, dar haideţi să nu punem întrebări referitor la lucruri pe care nu le cunoaştem. Să vorbim despre regim de autostradă la un drum cu două benzi, cu o bandă pe sens, pentru că nu au de a face nimic una cu alta, nu au legătură una cu alta. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Preşedintele de şedinţă, domnul Hangan Sorin: Da, mulţumesc domnului primar. O să vă rog să-mi permiteţi să am şi eu o intervenţie, ca şi consilier de data asta, mă iertaţi, domnule consilie, fără subiectivismul celor care sunt împotriva şoselei ocolitoare, însă m-a dezamăgit foarte tare prestaţia doamnei arhitect, a doamnelor care s-au ocupat de planul urbanistic general. Mai bine îl lăsa pe domnul primar să prezinte această lucrare, se pricepe mai bine. Vreau să vă spun că din punctul meu de vedere Planul Urbanistic General pentru oraşul, municipiul nostru, din punctul meu de vedere, ca şi consilier, poate că este cea mai importantă lucrare pe care eu trebuie să-mi dau votul, aici. Şi mi se pare că dumneavoastră nu aţi conştientizat acest lucru şi, într-adevăr, există multe superficialităţi în lucrarea dumneavoastră. Dacă vă uitaţi la Studiul care mi-a sărit în ochi acum, la studiul sociologic, aţi făcut un sondaj în rândul populaţiei, au răspuns nu ştiu câţi la sută, o să vedeţi că sursa este Direcţia de Statistică Bihor. Nu se poate să vă prezentaţi în halul acesta în faţa noastră. Chiar nu se poate, din punctul meu de vedere. Nu mai vorbim de celelalte lipsuri. Nu avem sub nici o formă tratat în mod corespunzător, studiul de mobilitate, adică un studiu amplu, care să cuprindă şi studiu de trafic rutier, şi fluxul de călători la nivelul municipiului, o analiză a facilităţilor, a part- umurilor, a pistelor circulabile, a zonelor pietonale, a siguranţei în trafic, studiu privind poluarea care se datorează circulaţiei. Sunt foarte multe lipsuri. Apoi, din punctul meu de vedere, în momentul în care măresc intravilanul trebuie să ia o formă rectangulară, circulară, să urmărească nişte curbe de nivel. Aşa, tot felul de insuliţe, unde mi-au convenit şi unde nu …

De aceea am o propunere, fără a mai intra în multele amănunte, domnul Tuţă a subliniat multe dintre ele şi pe bună dreptate, am o propunere concretă, pentru domnii colegi consilieri, şi anume modificarea articolului 2 din proiectul de hotărâre, care să sune în felul următor: Perioada de valabilitate a documentaţiei de Urbanism „Actualizare Plan Urbanistic general al municipiului Bistriţa şi Regulamentul Local de Urbanism este de 5 ani, cu posibilitate de prelungire cu încă maxim 5 ani. Ca să putem să-l îmbunătăţim nu peste 10 ani ci mai repede. Mulţumesc. Vă rog, domnule Moldovan.

Domnul consilier Moldovan Vasile: stimaţi colegi, nu o să fiu foarte lung, aş vrea să mă înţelegeţi, voi interveni în nişte chestiuni punctuale. Mai întâi, ceea ce domnul primar încerca să-l chestioneze pe colegul consilier, nu cred că este de natură să ne bucure, pentru că aşa ceva nu se face, cel puţin la nivelul acestei mese rotunde. Cred că sunt specialişti care trebuie să prezinte ce şi cum trebuie să fie realizat. Eu întăresc, în acelaşi timp, ceea ce susţinea domnul consilier mai devreme, că prin documentaţia elaborată în anul 2007, prin studiul periurban al Bistriţei era prevăzută o centură cu adevărat ocolitoare, de natura unei autostrăzi, cu două benzi pe sens, sigur, care făcea parte dintr-o altă autostradă, care venea dinspre Cluj şi mergea spre Suceava. Dar eu cred că mai bine se făcea aşa ceva, aşa cum s-a făcut de exemplu centura ocolitoare de la Sibiu, pe care mulţi dintre dumneavoastră aţi şi circulat, exact în acelaşi regim, într-o viitoare centură care probabil se va finaliza în următorii ani, decât să ajungem să încălcăm reglementări prezentate prin documentaţia pe care ne-au prezentat-o specialiştii, în speţă Societatea BLOM, prin executivul primăriei. Şi aici mă refer, concret, la un aspect. Se precizează în Studiul geotehnic elaborat de firma Geovisian SRL, la pagina 5, că Bistriţa are zone cu risc natural şi acestea sunt Dealul Codrişor şi Valea Jelnei. Se mai menţionează în continuare, în acelaşi studiu, că acolo unde există aceste riscuri naturale sunt riscuri de alunecări de teren, la pagina 32, cu potenţial ridicat, iar în zonele afectate de aceste fenomene de instabilitate, nu se vor executa lucrări de săpătură, spune la pagina 129 acelaşi studiu, pe versant, ci dimpotrivă, se vor evita. Ori ceea ce se propune prin acest proiect este intervenţia în zone de risc, cu potenţial ridicat, şi unde specialiştii în studiul geo spun că nu se va interveni pe acest versant. Ceea ce cred că proiectanţii BLOM trebuiau să ia în seamă atunci când au gândit şi au pus pe planşă acest traseu. Apoi, mereu se aminteşte că se translatează, se mută circulaţia grea din centru şi va fi pe această centură. Păi, care circulaţie în regim greu este prin Bistriţa? Pentru că noi avem accesul în Bistriţa limitat la 2,5 tone. Şi atunci cum puteţi spune că circulă pe Republicii, pe Independenţei, maşini de tonaj care ar putea duce la poluare. Apoi, distanţa de aici de la locul unde ne aflăm noi şi punctul unde va fi centura propusă prin PUG este de circa 500 de metri iar la centura veche e de un kilometru. Oare normele de poluare sunt respectate în această situaţie? Sigur, s-a invocat, se vor pune panouri. Panourile se pun acolo unde într-adevăr este o autostradă. Nu cred că aşa ceva se va pune pe vârful Dealului Codrişor, care va fi pus în pericol în această situaţie. Şi voi încheia cu o chestiune pe care, la fel, am constatat-o, am spus-o şi în comisie, la precedenta şedinţă de consiliu local. Actualul PUG a făcut o documentaţie care să fie prezentată pe un termen scurt, nu are viziune pe un termen mediu şi lung. Tocmai de aceea eu spun şi susţin şi ceea ce propunea colegul preşedinte de şedinţă, că dacă se va aproba să fie pe 5 ani, cu posibilitate de prelungire, conform normelor legale. Dar eu cred că acum ar fi bine ca proiectanţii să îşi ia puţin documentele şi să le actualizeze, în condiţiile în care să respecte documentaţia pe care dânşii o folosesc dar nu o respectă. Mulţumesc.

Primarul municipiului Bistriţa, domnul Ovidiu Teodor Creţu: domnule consilier Moldovan Vasile, acel studiu periurban a fost aprobat în perioada în care dumneavoastră eraţi primar. Şi în afară de mai multe variante de autostradă care trec mai departe de Bistriţa, prevede în mod special şi acest traseu care a fost aprobat la vremea respectivă. În legătură cu faptul că unele oraşe şi-au făcut variante ocolitoare de tip autostradă, şi dau exemplu oraşul Sibiu, pentru că autostrada este la 2 paşi de oraş. Pe când autostrada noastră, ştiu că în următorii 20 de ani, până în 2030 nu este prevăzut nimic, de atunci încolo nu ştim ce va fi. Şi nu va investi nimeni într-o astfel de alternativă într-o variantă ocolitoare de tip autostradă, când la noi în Bistriţa vin drumuri naţionale cu o bandă pe sens, cel puţin în următorii 20 de ani. Referitor la zonele cu risc natural, vreau să vă spun că expertiza care a fost făcută în 1985 pentru Dealul Codrişor a fost făcută de acelaşi institut care a elaborat studiul de fezabilitate pentru varianta ocolitoare. De aceea, în valoarea aceea de 174 milioane euro, este prevăzută o sumă de 69 milioane euro pentru consolidări, din care circa 50 milioane euro pentru Dealul Codrişor.

Nu am făcut referire la maşinile mari din centru. Se ştie că cei care traversează Bistriţa, maşinile mici trec prin centru, pe traseul Independenţei, Bulevardul Republicii sau Decebal, 1 Decembrie, Calea Moldovei. Deci maşinile mici care traversează Bistriţa trec pe sub balcoanele noastre, iar maşinile mari care trec pe vechea centură, care de fapt nu mai este centură, ci un cuplaj de 3 străzi foarte aglomerate, cu oameni care circulă acolo şi cu intreprinderi. De aceea spuneam că noi scoatem maşinile dintre oameni şi le mutăm între copaci.

Doamna Miruna Chiriţescu – vroiam să dau şi eu nişte răspunsuri pentru că s-au făcut nişte afirmaţii. Văd că se discută în continuare despre studiile de fundamentare care s-au elaborat acum mult timp şi s-au şi susţinut în faţa dumneavaostră şi cred că vi le-aţi şi asumat. Încă se discută despre studiul geotehnic şi s-au identificat nişte probleme. Doream să vă spun că oricum se cere acest studiu geotehnic pentru orice investiţie, chiar dacă este vorba de locuinţă, servicii, aşa că această identificare de alunecări poate fi anulată. Deci nu consider că este o problemă. Legat de modul meu de prezentare, cred că ar trebui să fie unul destul de general, pentru că sunt foarte multe studii care oricum au fost prezentate. Aşa că, dacă aveţi anumite întrebări specifice pentru a vă lămuri, vă rog să mi le spuneţi. Consider că este mai important să vorbim despre reglementări, despre regulamentul de urbanism, despre indicatori, nu despre studiile de fundamentare care s-au mai discutat şi cred eu că au fost asumate de dumneavoastră. Acestea au fost întrebările mele.

Legat de studiul de trafic, aţi spus că nu este unul complex, eu ştiu că sunt 400 de pagini în care au fost create modele, scenarii, au fost foarte multe analize şi este un studiu destul de complex.

Domnul preşedinte de şedinţă – dar dacă au fost atâtea analize la nivelul sursa – Direcţia de Statistică Bihor şi am mai avut pe comisia de urbanism odată şi v-a mai făcut odată observaţie Ialomiţa, dacă astăzi noi adoptăm acest PUG, mai veniţi cu asemenea, îmi dau seama ce studii profunde aţi făcut.