IIii.1111 ŞI NEGRU
53
piinn un lucru cu mult mai neplăcut nobilului primar: era Vin ha să contribuie la îmbogăţirea unui liberal, luînd un Ubonament la librar. Domnul de Rânal recunoştea că ar fi Ifclnr să i se dea fiului său mai mare ideea de visu în wit.ii ură cu mai multe lucrări despre care auzea pomenin-tlt> .c in discuţii, însă atunci cînd va ajunge la Şcoala mili-■ftin Julien vedea că domnul primar se încăpăţîna să nu nu .uj'a mai departe. Bănuia un motiv ascuns, dar nu pu-[li'ii y\\\ci care anume.
Mă gîndeam, domnule, îi spuse el într-o zi, că ar fi ii in.iio necuviinţă ca numele unui nobil adevărat, al unui |Hf ii.il, de pildă, să apară în registrele murdare ale librarului
l i untea domnului de Rânal se însenină.
De asemenea, ar fi o notă destul de rea pentru un tih i siudent în teologie dacă s-ar descoperi într-o bună zi Bl numele lui a figurat în registrul unui librar care împru-K|tii.i cărţi, continuă Julien pe un ton şi mai umil. Libera-11|| iu ar putea acuza că am cerut cărţile cele mai nelegiuite; f t lin ni ic dacă n-ar merge pînă acolo încît să înşire în urma ■Hiiiiiolui meu titlurile cărţilor celor mai păcătoase.
I >ar preceptorul se depărta de ceea ce urmărea. Vedea ■ininîndu-se iar pe chipul primarului o expresie de stin-[|n< nală şi de supărare. Julien tăcu. ..I ,-am prins", îşi spuse el.
Peste cîteva zile, cel mai mare dintre copii îl întrebă, [ttl Iuta domnului de R6nal, despre o carte anunţată în La [hiniitlienne .
Ca să nu prilejuim nici o urmă de triumf iacobinilor şi ca să mi se dea, totuşi, putinţa de a-i răspunde domnului Adolphe, spuse tînărul preceptor, am putea face un Bliiuiament la librar pe numele celui mai neînsemnat din-11 ■ « i vitorii dumneavoastră.
- Iată o idee care nu-i rea deloc, aprobă domnul de i n.il cît se poate de vesel.
Dostları ilə paylaş: | 
