Rapor t cu privire la modul de îndeplinire a atribuţiilor proprii ale preşedintelui Consiliului Judeţean Giurgiu
CENTRUL JUDEŢEAN PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE
Yüklə 0,92 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- MUZEUL JUDEŢEAN “TEOHARI ANTONESCU”
- TEATRUL “ION VINEA” GIURGIU
- Evoluţia instituţiei în raport cu mediul în care îşi desfăşoară activitatea şi în raport cu sistemul instituţional existent.
- Îmbunătăţirea activităţii profesionale a instituţiei
- Organizarea. Sistemul orgaziţional al instituţiei.
- Situaţia economico-financiară a instituţiei.
- Strategia, programele şi implementarea planului de acţiune pentru îndeplinirea misiunii specifice instituţiei, conform sarcinilor şi obiectivelor managementului.
- Evoluţia economico-financiară a instituţiei pentru următoarea perioadă de management, cu menţionarea resurselor financiare necesare de alocat de către societate.
- DIRECŢIA JUDEŢÉANĂ DE DEZVOLTARE RURALĂ ŞI PROTECŢIA MEDIULUI
- BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „I.A BASSARABESCU” GIURGIU
- CENTRUL DE ASISTENŢĂ MEDICO - SOCIALĂ MOGOŞEŞTI
CENTRUL JUDEŢEAN PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE Chiar dacă activitatea Centrului a fost influenţată de criza economică prin care trece întreaga ţară, am reuşit să ne continuăm proiectele începute şi să dezvoltăm altele noi . Anul 2010, putem spune că, a fost chiar unul ”fructuos” pentru cursanîii din cadrul instituţiei în ceea ce priveşte participarea la evenimentele pe plan naţional. Numărul de programe în cadrul cărora s-au derulat manifestările anuale sunt:
Proiectele propuse în cadrul Planului minimal de activitate al CJCPCT Giurgiu au urmărit realizarea misiunii instituției (conservarea, cercetarea, protejarea, transmiterea, promovarea şi punerea în valoare a culturii tradiţionale şi a patrimoniului cultural imaterial, educatia artistică) pe fiecare domeniu al culturii tradiţionale: arta muzicală, arta coregrafică, arte plastice, meşteguguri traditionale, atât în rândul tinerilor cât şi a adulţilor. Am reuşit să promovăm conceptul de diversitate culturala la nivel judeţean şi naţional prin implicarea în activităti comune a instituţiilor cu potenţial cultural. În acest sens, amintim instituţii precum Central Naţional de Conservare, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Centrul Cultural Local “Ion Vinea”, Palatul Copiilor Giurgiu, Clubul Sportiv Colosseum Giurgiu, scolile din localităţile Oinacu, Chiriacu, Izvoarele, Calugareni, Vedea, Remus, Mihai Bravu, Malu, Gaujani şi Putineiu şi Giurgiu. Ţinând cont de obiectul activităţii instituţiei noastre, ne-am propus şi am realizat următoarele obiective:
- expozitii:
(1 mentiune)
- reluarea cursurilor de cusături tradiţionale ţinute de referenţii C.J.C.P.C.T. Giurgiu în localităţile Remus, Vedea, Gaujani şi Putineiu; - revitalizarea grupurilor vocale din judeţ şi înfiinţarea altora noi (Izvoarele, Oinacu si Calugareni); - realizarea de cursuri de ţesături, cusături traditionale şi arta lemnului în localităţile Oinacu, Comasca şi Meletie dar si în școlile din municipiul Giurgiu (Scolile nr. 6 si 7) precum şi la casele de tip familial, cursuri susţinute de către instructorii din cadrul serviciului “Şcoala Populară de Arte şi Meserii”; - organizarea de festivaluri judeţene şi naţionale:
- sprijinirea artiştilor populari în vederea participării la târgul meşterilor popular. 3. Realizarea unor activităţi care să contribuie la cunoaşterea şi perpetuarea tradiţiilor culturale vlăscene: - participarea artiştilor giurgiuveni la evenimentele culturale la nivel judeţean, naţional si international;
4. Promovarea imaginii instituţiei precum şi a activităţii acesteia: - promovarea folclorul din judeţul Giugiu prin emisiuni realizate la televiziuni naţionale: Etno TV, TV Favorit, TVR 2, TVRM sau regionale -Valea Prahovei TV, Televiziunea locala Valahia, dar și, emisiuni de prezentare a programelor și activităților instituției, a manifestarilor obiceiurilor tradiționale din județ la Radio Antena Satelor si Radio România Actualităţi. - pentru buna informare a publicului larg şi creșterea vizibilității activităţii C.J.C.P.C.T. Giurgiu, s-a continuat actualizarea site-ului www.traditiigiurgiu.ro, prezentând agenda manifestărilor tradiţionale culturale, videoclipuri, arhive, studii și cercetări, regulamente ale festivalurilor organizate de institutia noastra precum si ale altor institutii similare din tara. Situația economico-financiară a instituției s-a resimțit puternic de pe urma crizei: - în 2010 s-au redus un număr de 17 posturi (reprezentând 35% din posturile instituției), s-au diminuat salariile cu 25% iar bugetul anual s-a diminuat cu 16% ceea ce a constituit în final o diminuare a finanțării instituției cu 144.000 lei. Datorita reducerii cu 25% din personalul instituției, am fost nevoiți să reducem la jumatate normă a 7 intructori şi experţi fără a desfiinţa însă nici un curs. MUZEUL JUDEŢEAN “TEOHARI ANTONESCU” În cursul anului 2010, Muzeul Judeţean „Teohari Antonescu”, instituţie publică cu personalitate juridică, aflată în subordinea Consiliului Judeţean Giurgiu şi-a propus să urmeze linia strategică a anilor precedenţi, atât în plan administrativ (continuarea reparaţiilor şi a îmbunătăţirii ambientului de expoziţii, depozite şi alte spaţii auxiliare), cât şi în planul adaptării la noile tendinţe ale specificului domeniului său de activitate (cultivarea parteneriatelor, perfecţionarea cadrelor, modernizarea relaţiilor cu publicul, dezvoltarea unor elemente de marketing muzeal ş.a.). Muzeul funcţionează şi este organizat în conformitate cu legislaţia română în vigoare – Legea muzeelor şi colecţiilor publice nr.311/2003 şi are calitatea asimilată celei de ordonator terţiar de credite în ceea ce priveşte actele de gestiune. Activitatea culturală a cunoscut forme diverse (sesiuni, simpozioane, expuneri, mese rotunde etc.), dar şi marcarea tradiţională a unor manifestări, precum „Noaptea Muzeelor” , târgul anual “De Moşi” şi “Zilele Muzeului Giurgiuvean” . Dintre celelalte evenimente culturale consemnăm manifestările complexe închinate unor cunoscute personalităţi culturale şi ştiinţifice, la reuşita cărora instituţia noastră a cooperat cu instituţiile de cultură şi educaţie din judeţul Giurgiu şi nu numai. Este de menţionat faptul că, activitatea culturală a fost îmbunătăţită prin: - organizarea simpozionul “Tell-uri la Dunărea de jos”, ediţia I la care au participat specialişti în neolitic de la muzeele din Muntenia şi Ruse; - implementarea unui program interactiv “Arheologia pentru copii” care s-a desfăşurat şi se va desfăşura în timpul vacanţelor de primăvară, pentru câte o săptămână, şi care cuprinde activităţi practice menite să îi facă pe copii să înţeleagă exponatele din cadrul muzeului. În acest sens a fost încheiat un contract de colaborare cu Scoala nr.8 „Academician Marin Voiculescu” din oraşul Giurgiu; - participarea la sesiuni ştiinţifice şi congrese naţionale şi internaţionale precum: “Sesiunea Pontica “ Constanţa 2010, “Sesiunea Naţională de Rapoarte Arheologice” Iunie 2010; “Simpozion Naţional “ Craiova 2010; “Sesiune a Uniunii Internaţionale de Studii Pre şi Protoistorice. Florianopolis” Brazilia septembrie 2010; Cercetarea arheologică proprie a cuprins şantierele de la Mironeşti (Malu Roşu, Conacul lui Palade şi Conacul Mironescu) şi Iepureşti, săpătură de salvare şi periegheze, precum şi participarea la şantierul arheologic de la Radovanu (jud. Călăraşi), în conformitate cu protocolul încheiat între instituţia noastră , Centrul de Tracologie din Bucuresti şi Institutul de Arheologie “ Vasile Pârvan, Bucureşti. Pentru toate aceste săpături sistematice s-au cheltuit 15.080lei. Săpăturilor cu caracter sistematic li se adaugă cercetările de suprafaţă (periegheze), comandate de titularii unor proiecte de investiţii şi cele iniţiate de specialiştii muzeului şi colaboratorii cu care există contracte încheiate. Activitatea expoziţională s-a concretizat prin expoziţii organizate de muzeu care totalizează un număr de 16, dintre care amintim: „Numitorul comun Moartea”, „Un giurgiuvean în Franţa- Dimitrie Vârbănescu” (secţia de istorie memorială), „Târgul meşterilor populari” (secţia de etnografie), „Ceramică sec.XIX în Câmpia Dunării” ; un număr de 3 expoziţii găzduite de muzeu ,o expoziţie în străinătate (Ruse) şi participarea cu piese arheologice la expoziţia naţională itinerată în străinătate (Atena) şi la expoziţia interjudeţeană de ceramică medievală. Numărul de vizitatori atraşi de aceste expoziţii a fost de 3841 din care gratuit 2519 şi plătitori 1322. În privinţa activităţii publicistice şi publicitare, menţionăm apariţia următoarelor volume: - .„Buletinului Arheologic al Muzeului „Teohari Antonescu” nr.12 (revistă aferentă arheologiei); - Catalogul “Arme de Foc” din Colecţia Muzeului Giurgiu, autor Ionuţ Gheorghe şi Ioan Scafeş, Editura Pelican, 2010, Bucureşti - „Fingerprints of the Past in the Giurgiu County – The Bronze Age”, Cristian Shuster şi Traian Popa, Ed. Pelican, 2010, Bucureşti,cărora li se adaugă Caietele “Dumitru Berciu”, lucrare ce urmează a fi editată în primul trimestru al anului 2011. Pentru publicaţiile respective s-a cheltuit o sumă echivalentă cu 22.556 lei. A continuat, de asemenea, activitatea de îmbunătăţire a imaginii instituţiei noastre prin articole de presă, emisiuni de televiziune, interviuri şi reportaje audio-vizuale. În sfera activităţii de evidenţă ştiinţifică, specialiştii muzeului au urmărit două obiective majore: declanşarea verificării periodice a inventarului de colecţii obiectiv realizat în bună parte şi acţiunea de clasare a obiectelor care compun patrimoniul muzeului. În cazul acestui ultim obiectiv, situaţia este ceva mai precară, din cauze obiective: lipsa experţilor (muzeul dispune doar de specialişti) şi lipsa resurselor financiare pentru plata experţilor respectivi. Până în prezent au fost clasate, în conformitate cu Ordinul Ministerului Culturii şi Cultelor (nr. 2290 şi 2277 din 22.04.2008 şi nr. 2402 din 26.06.2008), 66 de bunuri culturale mobile de valoare arheologică, în categoria juridică Tezaur 42 şi în categoria juridică Fond 24. Tot în anul 2010 a fost înaintat Comisiei Muzeelor şi Colecţiilor un dosar de bunuri culturale mobile de valoare istorică 30 de piese, susceptibile de a face parte din categoria juridică Tezaur. Activitatea de restaurare – conservare a angrenat personalul laboratoarelor şi atelierelor de profil într-o serie de operaţiuni de punere în valoare a obiectelor expoziţionale. S-au realizat progrese în reamenajarea expoziţiei permanente, activitate ce va continua la cote superioare anul acesta. Suma afectată pregătirii profesionale a fost echivalentă cu 2.018 lei, şi au fost prioritare programele educaţionale în muzee, managementul muzeal dar şi achiziţiile publice şi contabilitatea în instituţiile publice, asigurând astfel participarea la cursuri de pregătire profesională atât a specialiştilor din muzeu cât şi a personalului administrativ. Un alt obiectiv urmărit în anul 2010 a fost, ca şi în anii precedenţi, îmbogăţirea patrimoniului muzeal, concretizat prin achiziţionarea de obiecte etnografice şi istorice pentru care s-a cheltuit suma de 2000 lei din bugetul instituţiei noastre şi suma de 10.300 lei acordată prin Hotărâre de Consiliul Judeţean Giurgiu, cărora li se adaugă donaţiile şi transferurile, care au făcut ca numărul pieselor achiziţionate să se ridice la circa 1800 piese. Bugetul aferent anului 2010 a fost în valoare de 1.050.000 lei; execuţia acestuia s-a cifrat la suma totală de 964.967 lei (din care 60.753 lei venituri proprii), iar cheltuielile totale s-au ridicat la valoarea de 1.015.195 lei. Cheltuielile operaţionale, în valoare de 1.015.195 lei, efectuate în anul 2010 s-au structurat în felul următor: a) cheltuielile de personal (salarii şi contribuţii) = 717.538 lei; b) stocuri, consumabile, servicii executate de terţi = 215.932 lei; c) cheltuieli cu amortizările = 54587 lei; d) cheltuieli extrabugetare = 29948 lei. Veniturile proprii realizate din activitatea de baza, specifica instituţiei au fost de 60753 lei din care: - din vânzarea biletelor cu preţ redus 2.242 lei, bilete cu preţ întreg 696;
Veniturile din subvenţia alocată de ordonatorul principal de credite au fost în suma de 932.333 lei. Din totalul cheltuielilor realizate în anul 2010, ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile cu personalul cu o pondere de 74,36% şi un grad de acoperire al acestora din subvenţia alocată de principalul ordonator de credite de 100%. În acest an toate activităţile specifice muzeului au fost acoperite, o mai mare pondere având, faţă de anii precedenţi, activitatea expoziţională şi cea ştiinţifică, fapt relevat şi de acest raport.
Voi încerca să prezint acest Raport de activitate prin cerinţele exprese ale Ordonanţei de Urgenţă, Legii 269/2009 şi Hotărârii de Guvern, dar şi cu ochii atenţi ai ziaristului şi dramaturgului, pentru că a face cultură, astăzi, în România, poate fi subiect şi de foileton-fluviu şi de tregicomedie contemporană.
Imaginea Teatrului „Tudor Vianu” (fost Valah) şi evoluţia lui ca instituţie în raport cu mediul în care îşi desfăşoară activitatea şi în raport cu sistemul instituţional existent depind de starea societăţii, în timp real, a macrogrupului social în care există. Această imagine nu poate ignora criza feroce în care se zbate societatea românească, nici sărăcia judeţului, oraşului Giurgiu. De aceea vin şi susţin că primul mare succes al primelor mele şase luni de management îl reprezintă supravieţuirea Teatrului „Tudor Vianu” (fost Valah), datorită susţinerii efective din partea Consiliului Judeţean Giurgiu, a Primăriei şi a tuturor prietenilor Thaliei. La evoluţia teatrului nostru un rol important l-au avut mereu publicul şi diversitatea metodelor de atragere a lui spre sala de spectacole, mai ales în aceste vremuri grele. Ca şi colaborarea cu factorii de susţinere a culturii în judeţ şi oraş (Centrul cultural local „Ion Vinea”, Biblioteca Judeţeană “I.A.Bassarabescu”, Muzeul Judeţean „Teohari Antonescu”, Centrul de conservarea şi promovarea culturii tradiţionale etc.), dar şi din ţară (parteneriate cu teatrele din Galaţi, Brăila, Clubul dramaturgilor al Uniunii Scriitorilor). Totodată, legătura concretă (invitarea în spectacolele produse de teatrul nostru sau în recitaluri proprii) cu actori şi regizori de prim-plan, ca şi participarea la Festivalurile internaţionale de la Elbasan (Albania), Brăila şi... Giurgiu, seria de spectacole prezentată în Bucureşti şi în localităţi din judeţul nostru şi cele limitrofe. În aceeaşi strategie s-a situat şi legătura permanentă cu: -presa locală (conferinţe de presă la sediul teatrului în fiecare zi de luni şi cu ocazia marilor evenimente); -mass-media naţională: TVR, TVR Cultural, Antena 1, 3, GSP, Realitatea TV, Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio Craiova, ziarele Adevărul, Jurnalul Naţional, Gazeta Sporturilor, România liberă, revistele Teatrul-azi, Luceafărul, Flacăra, Scrisul Românesc etc.!
Au fost pârghii importante care au făcut tot mai cunoscut (şi apreciat!) numele teatrului giurgiuvean. În ceea ce priveşte profilul beneficiarului-Măria Sa Spectatorul, ţinta întregii noastre activităţi, consider că el este unul variat, ca vârstă şi pregătire profesională, cu apetit spre comedie, cu un neaşteptat rafinament artistic, îmbucurător fiind afluxul de elevi, „nişa public juvenil” începând pentru noi de la preşcolari, pe care încercăm să îi captăm pentru fenomenul teatral şi prin spectacole de păpuşi-ceea ce a reprezentat o premieră absolută la Teatrul „Tudor Vianu” (fost Valah). O frumoasă, chiar neaşteptată (având în vedere criza financiară galopantă!) surpriză a reprezentat-o şi sporirea numărului de spectatori în cele şase luni ale mandatului meu, privitorii ca la teatru depăşind cifra de 5.000 la spectacole cu bilet de intrare, plus peste 1.300 la acţiuni gratuite.
Îmbunătăţirea activităţii profesionale la Teatrul „Tudor Vianu” (fost Valah) a început, pentru mine, în iulie 2010, cu demontarea unui nociv tic verbal-stare de spirit: „Nu se poate, domnule director!”. După un exerciţiu zilnic, pe durata a circa două luni, mai toată lumea din teatru a înţeles că se poate! Fie şi cu efectiv redus, şi cu bani puţini, şi în timp record, dar cu un plus de entuziasm (pierdut prematur), cu o armonie a colectivului, cu redescoperirea dragostei de performanţă în teatru şi mândrie pentru faţă de propria instituţie. Având în vedere restructurarea din mers a instituţiei noastre, care s-a văzut trecută şi de fapt (exista de drept!) la statutul Teatrului de proiecte, în luna octombrie 2010, când şi-a subţiat vizibil efectivul (şi aşa diluat iresponsabil de fosta conducere, care a desfiinţat într-o veselie posturi cheie!) datorită disponibilizărilor impuse de o incalificabilă OUG, a trebuit să facem eforturi, în primul rând, să supravieţuim, însă NU oricum, ci vizând perfoemanţa şi, apoi, să ne perfecţionăm din mers, zilnic, activitatea. Activitatea Teatrului „Tudor Vianu” (fost Valah) s-a canalizat pe Proiectul „Giurgiu-Cetatea Dramaturgiei Româneşti”, care a declanşat un benefic ecou în presă, în lumea teatrului şi a scriitorilor, ceea ce a redat încredere în propriile forţe mai tuturor salariaţilor. Tot aşa cum demararea Concursului „Dramaturgie în doi” ne-a adus texte spre jurizare nu doar din întreaga Românie, ci şi din Franţa, Germania şi Elveţia. Locuri unde s-a vorbit, poate în premieră, nu doar despre Teatrul „Tudor Vianu” (fost Valah), ci şi despre Giurgiu! Depăşită o anumită criză de identitate, s-a trecut mai uşor peste criza materială şi anormala organigramă în care directorul-manager este şi director adjunct, secretar, secretar literar, uneori şi şofer (mi se facă o evaluare şi pentru aceste activităţi!), un portar are responsabilitatea pompierului (beneficiind, din fericire, de atestat), administratorul şi un sunetist fac şi pe şoferul, sufleura răspunde şi de magazie, regizorul pictează decorurile, ba mai este şi fotograf ş.a.m.d. Prin spectaculosul Proiect unic în teatrele din România (numai piese autohtone, pentru toate vârstele), susţinut, în cele trei săli (Mare, Studio, Cafeneaua Artiştilor), la cote artistice ridicate, datorită participării în spectacolele noastre a unor actori de prestigiu din Bucureşti, cu mare priză la public, am căutat atragerea unui număr sporit de spectatori, de toate vârstele şi profesiile, pe care să-l formăm, pe termen scurt şi termen lung, printr-o discretă psihosociologie culturală. Capitol în care punctul de sprijin l-au reprezentat prezenţa la conferinţele de presă cu mare audienţă a unor actori de top (Radu Beligan, Mircea Albulescu, Florin Piersic, Dorel Vişan, Adriana Trandafir, Magda Catone, Marius Bodochi, Tudorel Filimon etc.), după spectacolele susţinute, în Cafeneaua Artiştilor, lansată (în fosta sală de şedinţe!), în luna noiembrie 2010, în cadrul Festivalului Internaţional al Teatrelor Dunărene. Este locul magic unde spectatorul de rând a putut da mâna cu idoli, legende ale Teastrului românesc, ceea ce reprezintă un cec în alb pentru un viitor prieten fervent al Teatrului „Tudor Vianu”. Prezenţa în spectacolele noastre a unor actori şi regizori reputaţi, ca şi a unor cronicari de calibru naţional la premiere, a reprezentat, cred, cea mai bună metodă de îmbunătăţire a activităţii profesionale a actorilor şi personalului de scenă din teatrul nostru. Marele handicap în acest important capitol al îmbunătăţirii permanente a activităţii profesionale a oamenilor din teatrul nostru îl reprezintă, cum am exemplificat mai sus, deficitul de personal care obligă la sarcini duble, chiar triple, ceea ce desfiinţează, practic, timpul unor eventuale cursuri de perfecţionare. În aşteptarea unor legi care să stimuleze performanţa şi în cultură, încercăm, în special, să facem cât mai bine ceea ce ştim face, completându-ne reciproc. Ceea ce mai înseamnă că am permanent discuţii cu personalul existent despre starea la zi a lumii teatrului românesc, că încercăm să „furăm” constructiv din experienţa unor valori, venite la Giurgiu sau întâlnite în deplasările noastre. Conştienţi că la baza activităţii noastre profesionale stă dragostea faţă de teatru şi de spectatori, aşteptăm un aport mai mare din partea tuturor factorilor implicaţi în dezvoltarea culturii în judeţul Giurgiu, de la Inspectoratul Judeţean Şcolar la oamenii de afaceri. Cultura profesională se cere permanent îmbunătăţită, iar motorul trebuie să-l reprezinte asumarea marii utilităţi sociale a profesiei noastre, cât şi unitatea de acţiune a tuturor instituţiilor de gen şi factorilor decizionali din fiecare segment implicat în formarea unui profil spiritual modern şi trainic.
Rămas fără director adjunct, contabil şef, jurist, secretar, secretar literar, şofer, fără autocar, cu 28 de oameni (din 49!), cu numai doi angajaţi cu studii superioare (!) în noua Organigramă impusă de Ordonanţa 63/2010, Teatrul „Tudor Vianu” (fost Valah) s-a zbătut să-şi îndeplinească programul minimal, dar şi liniile de bază din Proiectul managerial pe termen lung (4 ani). Cu deficit de personal, fără posibilitatea de a stimula activitatea de performanţă, ca şi sacrificiile majorităţii angajaţilor, nu am făcut rabat responsabităţii sportite a fiecărui salariat. Reglementarea internă în noul regim al Teatrului de proiecte (cu sector tehnic, administrativ, dar fără compartiment artistic!) s-a făcut din mers, Consiliul administrativ şi şedinţele de lucru din fiecare zi de luni încercând să asigure cunoaşterea imediată a problemelor şi să se caute rezolvarea lor fără întârziere. Măsurile de securitatea muncii, PSI au reprezentat priorităţi, iar controalele organismelor de control au atestat o activitate atentă, fireşte cu posibilităţi de îmbunătăţire legate de aspectul financiar precar (cazul Atelierelor de producţie). Refăcând fişele de post, în funcţie de noul statut al Teatrului (de proiecte, cu personal decimat!), delegarea responsabilităţilor duble sau triple s-a impus din mers, fără probleme, semn că în cazul instituţiei noastre nu mai există o criză morală!
Criza financiară profundă, galopantă, s-a simţit din plin în execuţia bugetară a perioadei la care ne referim. Într-un oraş în care numărul şomerilor a ajuns la 5.000 (sursă: presa locală), într-un judeţ aflat pe ultimul loc pe harta revenirii din criza materială (sursă: ziarul Adevărul, aprilie 2011), devine firească scăderea interesului oamenilor pentru teatru. Am încercat să echilibrăm, cât de cât, scăderea puterii de cumpărare a giurgiuvenilor prin reducerea preţului biletelor de la 12-15-20 lei la 10 lei, pentru spectacolele de adulţi, costul la piesele de copii fiind 7,5 lei. Am oferit şi trei spectacole gratuite în cadrul Festivalului Internaţional al Teatrelor Dunărene (recitalurile lui Mircea Albulescu, Dorel Vişan şi „Domnişoara Iulia”-reprezentaţia trupei Pygmalion din Viena), am oferit fără plată locuri la minori de la casele de copii, dar şi pensionarilor. Cum criza financiară a atras, logic, şi reducerea numărului sponsorilor, realizările în domeniul veniturilor s-au situat sub estimări. Din fericire, închirierile celor trei săli (Mare, Studio şi, din noiembrie, Cafeneaua Artiştilor) au contribuit la reducerea cheltuielilor, mărite în cazul Teatrului de proiecte, în care actorii sunt plătiţi pentru fiecare spectacol, plus pentru trei repetiţii. Ne-am adaptat din mers, preferând spectacole cu 2-3 personaje, încât cheltuielile să fie mai mici, uneori recuperabile din vânzarea din bilete.
Pentru realizarea misiunii specifice a Teatrului „Tudor Vianu” (ex-Valah), în contextul neaşteptat al restructurării din mers a Organigramei, datorită devastatoarei OUG 63/2010, am depus toate eforturile ca liniile directoare ale Proiectelor şi programelor, cât şi programul minimal să nu sufere. În acest sens, se înscrie realizarea tuturor celor şase premiere propuse pentru perioada 15 august-31 decembrie 2010: -D’ale Carnavalului (cu Adriana Trandafir, Magda Catone, Mihai Ciucă, Ovidiu Cuncea, Andrei Duban, Vasile Toma, Nicu Botezatu, Livius Rus); -Feeling (cu Marius Bodochi, cap de afiş); -Caruselul ucigaşilor (piesă poliţistă cu Tudorel Filimon în rol principal); -Tranka-Fleanka, Premiul I la Concursul „Dramaturgie în doi”, iniţiat de teatrul nostru; -Domnul Goe şi Ivan Turbincă, spectacole pentru copii şi tineret; -În aceeaşi perioadă, se înscrie şi demararea repetiţiilor pentru primul spectacol de păpuşi din istoria teatrului giurgiuvean (Prâslea cel voinic şi merele de aur; premiera la 17 ianuarie 2011). O realizare din proiectul minimal a fost şi susţinerea Festivalului Internaţional al Teatrelor Dunărene (15-19 noiembrie 2010), ca şi întîlnirile publicului giurgiuvean cu personalităţi ale scenei româneşti. Am propus o mini-stagiune la Bucureşti, dar, din lipsa unui autobuz propriu, n-am realizat decât parţial acest program (două spectacole la Teatrul Evreiesc şi unul la Prometeus). Scopul suprem al acestor programe şi proiecte l-a reprezentat Măria Sa Spectatorul şi o explozie de imagine la nivel naţional a teatrului giurgiuvean. Paralel cu derularea programelor proprii, am susţinut şi activitatea unor grădiniţe şi şcoli în organizarea unor evenimente proprii, ca şi Cinemateca elevilor de la Liceul Maiorescu, în Cafeneaua Artiştilor, unde s-au desfăşurat şi lansări de carte, ca şi o şedinţă a Clubului Dramaturgilor, ieşit întâia oară în afara Bucureştiului. Cu gândul declaral unui climat cultural efervescent, susţinut cu toate instituţiile de cultură din oraş, care să răspundă cerinţelor tuturor categoriilor de public din judeţ, Teatrul „Tudor Vianu” nu-şi uită specificul, continuând... -susţinerea dramaturgiei româneşti; -atragerea tineretului la teatru şi sporirea interesului tuturor categoriilor de spectatori; -diversificarea activităţilor, teatrul de păpuşi şi Cinemateca fiind noutăţile primite cu un mare interes de către cei în drept; -creşterea finanţării din surse interne; -preocuparea de a face din Cafeneaua Artiştilor un centru de atracţie al tuturor creatorilor de frumos, indiferent de vârstă; -susţinerea „Fenomenului Giurgiu” în lumea teatrală românească.
Nici 2011 nu a pornit în haine roz, în pofida unor declaraţii de politicieni total depăşiţi de realitate şi de bunul simţ. Ca şi cum nu era suficientă criza de posturi-cheie din teatru, în această primăvară am rămas şi fără minimul necesar tehnic (fax, xerox), ba ne-am trezit două săptămâni şi cu blocarea conturilor, ca încă o moştenire de la vechea conducere, dar şi datorită refuzului unor actori de a purta un dialog avantajos pentru ambele părţi. Şi totuşi, supravieţuim, ba avem şi gânduri mari, ajutaţi şi de sprijinul permanent al Consiliului Judeţean Giurgiu. Sperăm să avem un microbuz al nostru cu care să ne deplasăm spectacolele prin tot judeţul, dar şi prin ţară, aşteptăm să demareze curând lucrările la modernizarea Sălii Studio la parametri de invidiat, sperăm să facem figuri frumoase la Festivalurile internaţionale la care vom participa (Chişinău, Târgovişte, Cluj, Galaţi, Albania). Chiar şi în aceste condiţii, nu tocmai propice marii performanţe la care năzuim, avem un punct de sprijin moral. În perioada 17 ianuarie-27 aprilie 2011, am susţinut 28 de spectacole proprii, dintre care 3 premiere: “Prâslea cel voinic” (păpuşi), “Noapte bună, Europa!” (pe care am jucat-o cu real succes şi la Teatrul Nottara din Capitală), “Tangoul de Adio” (spectacol pe care îl vom prezenta în Festivalul internaţional de teatru de la Chişinău, în 31 mai a.c.), fiind în prag de premieră (10 mai) ”Capra cu trei iezi” (musical de păpuşi) şi “Rinocerul din Carpaţi”, care să deschidă Studioul experimental, unde dramaturgii îşi montează propriile piese. În cele trei luni şi două săptămâni din 2011, am avut 2.548 de spectatori, cu 22.415 lei încasări, date promiţătoare, având în vedere visicitudinile vremurilor. Dincolo de cifre, foarte importante şi ele, avem ca obiectiv permanent realizarea unor premiere care să încânte publicul giurgiuvean, din ţară şi străinătate, care să ridice activitatea noastră spre cota uriaşă a eminentului om de cultură Tudor Vianu, noul patron spiritual al Teatrului din Giurgiu! DIRECŢIA JUDEŢÉANĂ DE DEZVOLTARE RURALĂ ŞI PROTECŢIA MEDIULUI Serviciul contabilitate şi resurse umane, a desfăşurat activităţi specifice acestui serviciu şi anume :
Serviciul juridic şi relaţii publice, a desfăşurat activităţi specifice acestui serviciu şi anume :
Serviciul Dezvoltare Rurală a întreprins următoarele:
Pe parcursul anului 2010 Serviciul Protecţia Mediului din cadrul Direcţiei Judeţene de Dezvoltare Rurală şi Protecţia Mediului Giurgiu a desfăşurat următoarele activiţăti:
Principalele atribuţii ale angajaţilor Serviciului Protecţia Mediului în cadrul desfăşurării acestui proiect:
In urma acţiunilor echipei mixte, formată din membrii UIP, angajaţi ai D.J.D.R.P.M. şi reprezentanţii firmei de consultanţă Hill International, pană la data de 31.12.2010 au fost identificate 2795 de spaţii necesare construirii platformelor de colectare în 45 de comune din Judeţul Giurgiu. BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „I.A BASSARABESCU” GIURGIU Activitatea Bibliotecii Judeţene „I.A. Bassarabescu” Giurgiu în anul 2010 a urmărit patru obiective majore: 1. Dezvoltarea şi comunicarea colecţiilor; 2. Modernizarea şi informatizarea serviciilor; 3. Diversificarea ofertei culturale prin stabilirea unor parteneriate culturale internaţionale, naţionale şi locale; 4. Activitatea metodică în bibliotecile publice din mediul rural. 1. Dezvoltarea şi comunicarea colecţiilor Acest obiectiv reprezintă cea mai importantă activitate a bibliotecii angrenând, practic, toate serviciile instituţiei: achiziţie, evidenţă, contabilitate, secţiile de împrumut, de informatizare şi de animaţie culturală. 1.1. În conformitate cu Legea bibliotecilor, minimul necesar în ceea ce priveşte achiziţia de carte pentru locuitorii municipiului Giurgiu este de 3.500 volume, cu o rată de înnoire a colecţiilor de maximum 25 de ani. În acest sens, în proiectul de buget pe anul 2010 am propus 65.000 lei pentru achiziţie, aprobat şi cheltuit în totalitate astfel: - 3.200 volume în valoare de 79.677 lei şi 1.579 titluri, o situaţie mult mai bună dacă o comparăm cu cifrele realizate în anul 2009: 1.942 volume, în valoare de 47.123 lei şi 673 titluri. Această cifră include şi 1.069 volume provenite din donaţii particulare şi instituţionale, dintre care cele mai consistente şi valoroase au fost obţinute de la Jurnalul Naţional, colecţia „Biblioteca pentru toţi” : 70 de titluri a câte 100 de exemplare/titlu. În ceea ce priveşte rata de înnoire a colecţiilor, prin noile achiziţii şi prin eliminarea a peste 3.000 de volume, uzate fizic şi moral, aceasta a fost redusă cu încă 10 ani, dar mai avem de recuperat peste 30 de ani, comparativ cu media pe ţară. Prin eliminarea treptată a cărţilor depăşite care aglomerează excesiv şi inutil spaţiile bibliotecii, vom obţine o mai bună expunere a cărţilor dorite şi acces liber la raft într-o proporţie mult mai mare. 1.2. De buna funcţionare a serviciului de completare a colecţiilor depinde, în bună măsură, atragerea unui număr mai mare de cititori la lectură şi informare. În condiţiile în care piaţa de carte este la fel de scumpă iar veniturile sunt din ce în ce mai mici, asigurarea accesului la cele mai noi apariţii editoriale, în principal al elevilor, este o obligaţie a instituţiei dar şi a organismelor reprezentative ale comunităţii locale, astfel încât pentru anul 2011, am propus în proiectul de buget 90.000 lei pentru achiziţie de carte. Cifrele realizate la sfârşitul anului demonstrează acest lucru: - creşterea numărului de volume achiziţionate a dus la creşterea numărului de cititori activi şi a frecvenţei, comparativ cu anul trecut: 4.044 cititori faţă de 2.832, cu o frecvenţă de 28.402 faţă de 25.154 în anul 2009. Constatăm, în schimb, o scădere de peste 3.000 de volume citite, explicabilă, în bună măsură, şi prin transformarea unor ziare în ediţii online (Cotidianul, Ziua, Gardianul, Cuvântul liber etc), intens solicitate de cititori. În aceste condiţii, serviciile de Internet devin din ce în ce mai solicitate şi se impune suplimentarea punctelor de acces ale publicului la Internet cu încă 5 calculatoare având în vedere că, în acest moment, dispunem de doar 3 calculatoare pentru public şi acestea depăşite din punct de vedere tehnic. 1.3. Aşa cum anticipam, odată cu reorganizarea şi mutarea secţiilor bibliotecii în noile spaţii, constatăm o bună emulaţie culturală prin participarea în număr mare a cititorilor la acţiunile organizate de bibliotecă în cele trei locaţii: 2.122 de participanţi. Din păcate, „amputarea” drastică impusă de OU 63/2010 privind reducerea personalului din instituţiile publice, va avea efecte greu de cuantificat în anii ce vin, privind promptitudinea şi calitatea serviciilor noastre pentru că, nefiind posturi unice, primii „sacrificaţi” au fost bibliotecarii din secţiile de relaţii cu publicul. Prin urmare, sarcinile celor plecaţi au fost preluate din mers de cei rămaşi, acţiune care impietează asupra activităţilor lor curente. Au apărut dificultăţi în acoperirea celor 10 ore/zi destinate publicului, inclusiv sâmbăta, în gestionarea corectă şi în siguranţă a patrimoniului, în promovarea eficientă a cărţilor. 2. Modernizarea şi informatizarea serviciilor 2.1. Gradul de atractivitate a publicului nu depinde însă numai de animaţia culturală ci şi de aspectul clădirilor şi de condiţiile oferite cititorilor. Dacă despre sediul central din strada Bucureşti putem vorbi de o instituţie aptă să răspundă exigenţelor publicului actual, secţiile de împrumut impun unele lucrări de reabilitare, absolut necesare. Procesul de reabilitare a început în anul 2010 cu lucrările de reparaţii la acoperişul clădirii din strada Ştefan cel Mare nr. 14, urmând, firesc, lucrări de igienizare şi reamenajare a interiorului din toate secţiile de împrumut. 2.2. Un alt obiectiv important în procesul de modernizare şi informatizare a serviciilor este dezvoltarea serviciilor de Internet pentru public, atât în municipiul Giurgiu, cât şi în bibliotecile din mediul rural. În urma demersurilor iniţiate în 2010, Biblioteca Judeţeană „I.A. Bassarabescu” Giurgiu a fost acceptată în Programul Naţional Biblionet, proces care presupune, în anul 2011, două operaţiuni importante: - Constituirea Centrului de formare profesională a bibliotecarilor în incinta Bibliotecii Judeţene Giurgiu, care va asigura pregătirea a 25 de bibliotecari, în prima etapă, în domeniul informatic. Acest centru a fost dotat cu 11 laptopuri şi toate echipamentele periferice necesare accesării Internetului şi documentării : 1 scanner, 1 videoproiector, 1 imprimantă etc. După finalizarea acestui proces în prima jumătate a anului 2011, o parte din reţeaua constituită va rămâne la dispoziţia publicului din municipiului Giurgiu. - Înfiinţarea centrelor de Internet în mediul rural, în cele 18 localităţi selectate din judeţul Giurgiu, fiecare bibliotecă fiind dotată cu patru calculatoare de ultimă generaţie şi echipamentele periferice aferente. În anul 2010 s-a continuat completarea bazei de date a bibliotecii cu încă 10.500 înregistrări bibliografice, fiind prelucrate până acum 40.500 titluri de carte din cele 80.000 existente în colecţiile bibliotecii. Estimăm ca în maximum 2 ani să terminăm acest proces şi să trecem la următoarele două etape importante ale informatizării serviciilor:
Aşa cum arătam în capitolul anterior, în ceea ce priveşte dotarea materială a instituţiei în domeniul informatic, „zestrea” este deosebit de precară: din 15 calculatoare, doar 8 dintre ele mai corespund din punct de vedere tehnic, restul fiind uzate moral. Am solicitat, în consecinţă, în bugetul pe acest an, achiziţionarea a 5 calculatoare pentru definitivarea bazei de date şi asigurarea accesului publicului la Internet în condiţii mai bune (viteză de căutare, programe suplimentare etc.). 3. Diversificarea ofertei culturale prin stabilirea unor parteneriate de colaborare Pe lângă activităţile curente de punere la dispoziţia cititorilor a cărţilor solicitate, un rol esenţial în stabilirea unor relaţii privilegiate cu utilizatorii îl are animaţia culturală pentru promovarea valorilor culturale locale, naţionale şi universale. În acest sens, amintim doar câteva: 3.1. Concursul Naţional de Creaţie Literară „Petre Ghelmez”, ajuns la a 8-a ediţie. Din păcate, în anul 2010 nu a fost posibilă editarea antologiei laureaţilor din motive financiare, situaţie care sperăm să nu se repete şi în acest an. 3.2. Săptămâna lecturii publice la Giurgiu, cu o serie de manifestări dedicate cărţii şi editarea revistei instituţiei – Libris – Nr. 11. 3.3. Stabilirea unor parteneriate şi protocoale de colaborare cu alte instituţii şi organisme locale şi internaţionale, printre care amintim: - Parteneriat cu IREX, pentru implementarea Programului Biblionet, la nivelul judeţului Giurgiu pentru înfiinţarea a 18 Centre de Internet în mediul rural; - Contract de colaborare cu Biblioteca Regională „Liuben Karavelov” pe mai multe paliere. Un prim rezultat al acestei colaborări este realizarea unui site bilingv româno-bulgar privind Euroregiunea Giurgiu-Ruse, cu informaţii utile din 5 domenii de activitate: administraţie, cultură, comerţ, turism, economie şi cu o bază de date cu adrese utile ale instituţiilor şi firmelor din cele 2 oraşe pentru a veni în sprijinul locuitorilor Euroregiunii în conceperea unor proiecte comune cu finanţare europeană dar şi a unor contracte economice; - Protocol de colaborare cu Asociaţia Difuzorilor şi Editorilor de carte din România pentru acţiuni de mare impact în rândul giurgiuvenilor – ex: Conferinţa d-nei Uca Marinescu, un model pentru toate generaţiile de curaj şi înaltă ţinută culturală; - 34 de protocoale de colaborare cu şcolile giurgiuvene pe baza unor acţiuni bilunare, desfăşurate în conformitate cu Graficul manifestărilor culturale anuale anexat; - Protocol de colaborare cu D.G.A.S.P.C. pentru oferirea accesului la cultură şi informaţie persoanelor defavorizate: înfiinţarea unor minibiblioteci în Casele de tip familial, dezvoltarea serviciului „Lumina cunoaşterii”, destinat persoanelor cu deficienţe de vedere şi a serviciului „Răspundem apelului Dvs”, adresat persoanelor în vârstă, celor spitalizaţi sau cu handicap locomotor; - Participarea în calitate de copartener în alte proiecte derulate la nivel naţional pentru promovarea cărţii şi a serviciilor de bibliotecă: ▪ Proiectul „Acces abilitate” privind „promovarea incluziunii sociale” a grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii; ▪ Proiectul „Săptămâna familiei” derulat de asociaţia Zibo Help; ▪ Proiectul „Tinerii şi nevoile lor în raport cu piaţa muncii”, sub egida Asociaţiei Naţionale a Birourilor de Consiliere pentru cetăţeni şi altele. 3.4. Îndrumarea activităţilor practice în instituţie a unor elevi şi studenţi prin oferirea, la cerere, a bibliografiilor şi referinţelor necesare documentării. 4. Activitatea metodică în bibliotecile publice din mediul rural Activitatea metodică în bibliotecile din mediul rural impune o preocupare permanentă pentru destinul acestor instituţii, în foarte multe cazuri supuse bunului plac al administraţiei locale, în frunte cu unii primari care nu înţeleg menirea bibliotecilor în viaţa comunităţii. Cu rare excepţii, administraţia locală tratează cu indiferenţă, uneori cu rea voinţă activitatea bibliotecilor comunale prin desfiinţarea posturilor şi chiar a bibliotecii, nemaivorbind despre sistarea alocaţiilor bugetare. Exemple: Iepureşti, Joiţa, Grădinari, Ghimpaţi, Hotarele, Slobozia – biblioteci închise prin disponibilizarea bibliotecarilor, Prundu, nefuncţională de ani de zile din lipsa spaţiului. În plus, bibliotecarii sunt nevoiţi să închidă bibliotecile pentru a desfăşura în cadrul primăriei diferite activităţi extraprofesionale, condamnând astfel sute de copii la neştiinţă de carte, prin îngrădirea dreptului de a urma, cel puţin, cursurile liceale. În ceea ce priveşte achiziţia de carte în mediul rural, situaţia este dramatică: din totalul celor 49 de administraţii locale din judeţ, o sigură primărie (Mihăileşti) a alocat bani pentru achiziţie. Din fericire, prin donaţia consistentă provenită de la Jurnalul Naţional şi de la Fundaţia „Artur Silvestri”, bibliotecile din judeţ au primit 6.400 volume, în valoare de peste 70.000 lei. Comparativ cu anul trecut, raportarea statistică de la finele anului 2010 arată astfel: 2009: 2010: - Volume achiziţionate: 2.657 6.401 - Cititori activi: 12.991 12.046 - Volume difuzate: 107.991 102.177 - Frecvenţa: 72.621 65.270 Pentru a fi viabile, aceste instituţii ar trebui modernizate în cel mai scurt timp şi, în acest sens, Biblioteca Judeţeană Giurgiu a aderat la Programul Naţional Biblionet, finanţat din punct de vedere al bazei materiale şi al formării resurselor umane de Fundaţia „Melinda & Bill Gates” şi implementat în România şi în alte 10 state de Organizaţia IREX. În urma depunerii dosarului de participare au fost acceptate în program 18 biblioteci comunale: Bucşani, Crevedia Mare, Vânătorii Mici, Comana, Floreşti Stoeneşti, Găujani, Oinacu, Găiseni, Toporu, Izvoarele, Bulbucata, Stăneşti, Mihai Bravu, Frăteşti, Mihăileşti, Toporu, Răsuceni şi Daia. Desigur, în acţiunea de convingere a primarilor pentru a accepta acest parteneriat (cu costuri minime pentru administraţie raportate la sumele investite în formarea bibliotecarilor şi implementarea centrelor de Internet) am avut de întâmpinat destule dificultăţi cauzate, în principal, de lipsa banilor dar şi de inapetenţa unor primari pentru modernizarea comunităţilor pe care le conduc (ex: Malu, Bolintin Vale, Călugăreni). Alţii, dimpotrivă, au arătat totală susţinere şi chiar au investit sume importante pentru sediul instituţiei (Mihăileşti, Stăneşti, Băneasa, Singureni). O situaţie specială o reprezintă bibliotecile publice din localităţile unde funcţionează licee: Bolintin Vale, Călugăreni, Hotarele. Primele două au refuzat să intre în Programul Biblionet din motive de neînţeles, având în vedere numărul mare de locuitori şi poziţia lor în judeţ, iar biblioteca din Hotarele este închisă de peste 7 ani. Dacă dorim să oferim o minimă şansă elevilor din aceste licee pentru a-şi continua studiile (sunt de notorietate rezultatele slabe obţinute la bacalaureat) se impune de urgenţă sprijinul Consiliului Judeţean în rezolvarea acestor cazuri prin alocarea unor sume suplimentare destinate, în exclusivitate, bibliotecii, sub rezerva consultării Bibliotecii Judeţene Giurgiu, ca for metodologic. În urma acestor constatări, am decis ca în luna mai 2011 să depunem un nou dosar pentru includerea în program a altor 11 biblioteci comunale care doresc să intre în acest program. Estimăm astfel ca în anul 2012 aproximativ 40 de biblioteci din judeţul Giurgiu să fie informatizate, cu acces la Internet şi cu bibliotecari atestaţi în acest domeniu. Ar fi un succes enorm pentru judeţul Giurgiu să aibă 90% din biblioteci modernizate, raportat la cifrele realizate la nivel naţional unde proporţia nu depăşeşte 70%. Reiterăm ideea de a crea un parteneriat între instituţiile îndrituite să susţină moral, profesional şi financiar aceste biblioteci (respectiv, Consiliul Judeţean, Primării şi Biblioteca Judeţeană „I.A. Bassarabescu” Giurgiu) pentru ca acest proiect să dea rezultatele scontate. Fără un efort conjugat al tuturor factorilor decizionali, şansele ca membrii comunităţilor locale să aibă acces nelimitat la Internet şi, implicit, la informaţii pentru îmbunătăţirea vieţii lor şi pentru oportunităţi de dezvoltare sunt destul de mici. În concluzie, activitatea Bibliotecii Judeţene „I.A. Bassarabescu” Giurgiu din anul 2010, un an deosebit de dificil financiar, legislativ, lipsit de viziune şi speranţă, s-a situat în parametrii proiectaţi, iar anul 2011 se anunţă a fi plin de evenimente generate de numeroasele parteneriate încheiate, în urma cărora comunitatea giurgiuveană va avea numai de câştigat.
Beneficiarii serviciilor acordate în CAMS Mogoşeşti, sunt persoane cu afecţiuni cronice, care necesită permanent sau temporar supraveghere, asistare, îngrijire, tratament şi care din cauza unor motive de natură economică, fizică, psihică sau socială, nu au posibilitatea să îşi asigure nevoile sociale, să îşi dezvolte propriile capacităţi şi competenţaq pentru integrarea în societate. Cauzistica internată este variată: demenţa azhaimer, sechele AVC cu bolnavi imobilizaţi la pat, bolnavi cu handicap în căruţ cu rotile, bolnavi cu dizabilităţi, bolnavi cu afecţiuni cardiovasculare etc. Datorită bolilor deosebit de grave şi a vârstei înaintate (peste 80 de ani), nu au fost caturi soluţionate în totalitate din punct de vedere medical, ci doar ameliorate, o parte din bolnavi reuşind chiar să-şi petreacă sărbătorile în familie. În cursul anului 2010 s-au efectuat: 1. - valorificarea fierului vechi provenit din casări, obţinându-se suma de 5319 lei, folosită la cheltuiei de capital 2. – investiţii din venituri proprii ce au constat în: - o centrală termică, înlocuind-o pe cea uzată - o instalaţie BUTAN GASS pentru blocul alimentar - două aragaze profesionale - o maşină se spălat profesională - un generator de curent. 3. – reparaţii curente neprevăzute: - reparaţii acoperiş parţial, pavilion administrativ şi bucătărie - bobinat motor maşină de spălat - reparaţii la instalaţia de încălzire şi boilere electrice. Achiziţiile publice s-au făcut în SEAP, iar CAMS Mogoşeşti s-a încadrat în bugetul de venituri şi cheltuieli, aprobat de Consiliul Judeţean Giurgiu şi în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat de Direcţia de Sănătate Publică Giurgiu.
|