Raportul anual privind starea factorilor de mediu apmb 2007

6.3.2. Funcţia economică a pădurilor
Pădurile de pe raza municipiului Bucureşti sunt păduri încadrate la grupa I funcţională şi au de indeplinit ca funcţie de protecţie cea corespunzătoare categoriei de agrement recreere.

Prezintă următoarea compoziţie:

- Quercinee 40 – 55 % (stejar pedunculat, pufos, cer, gârniţă, stejar brumăriu)

- Foioase diverse 45 – 60 % (frasin, tei, carpen, etc.)

Vârsta medie a acestora este de 40 – 60 ani, dar sunt şi suprafeţe mici de stejar pedunculat ce reprezintă ultimele rămăşite din vestiţii codri ai Vlăsiei, cu vârste medii de 80 – 140 ani şi diametre de 50 – 100 cm.

În municipiul Bucureşti, conform datelor furnizate de Primăria Municipiului Bucureşti, există doar 371,2 ha terenuri cu vegetaţie forestieră, aprox. 15% din totalul Bucureşti + Ilfov, fapt care reliefează caracterul specific al Bucureştiului, respectiv e o imensă aglomerare de locuinţe, curţi de locuinţe, terenuri ocupate de industrie, etc.

Tabel 6.3.2.1 Componenţa pe specii a pădurilor se prezintă astfel

Stejar	50,8%
Cer	10,6%
Tei	12,6%
Frasin	4,4%
salcâm	0,6%
diverse tării	12,6%
alte specii	8,4%

6.3.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic
Valorificarea lemnului este o componentă foarte importantă a gestiunii pădurilor de pe raza Direcţiei Silvice Bucureşti, cotele anuale de masă lemnoasă stabilite au fost realizate integral şi sunt în concordanţă cu posibilitatea pădurilor.

În acest an: 48000mc au fost valorificaţi conform cotei alocate către agenţii economici ca masă lemnoasă pe picior, 25700mc către populaţie masă lemnoasă expoatată în regie şi 2300 a fost exploatată de agenţii economici prin prestaţii servicii exploatare. Din cele 432 ha păduri proprietatea statului de pe raza municipiului Bucureşti s-au recoltat 1100 mc masă lemnoasă din care: 600mc stejar, 100mc diverse tării şi 400 diverse specii moi.

6.3.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief
Pădurile de pe raza Municipiului Bucureşti, sunt situate în zona de câmpie plană şi în mică măsură în luncile interioare ale râurilor (Argeş, Ialomiţa) la o altitudine medie de 80 m.
6.3.5. Starea de sănătate a pădurilor
Pentru asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare în pepiniere şi arborete s-au executat lucrări de combatere a dăunătorilor pe o suprafaţă de 2060ha din care 172 ha pentru combaterea paraziţilor vegetali şi 1766 pentru combaterea insectelor defoliatoare.

- probleme de poluare a pădurii sunt în special în zona comunelor Cernica, Pantelimon, Moara Vlăsiei (Căldărusani), Măgurele, Snagov, unde speciile forestiere, în mod deosebit stejarul, suferă şi încep să se usuce din cauza noxelor emanate de către întreprinderile Neferal, Acumulatorul, I.F.A. Măgurele, evacuărilor de ape reziduale din zona Snagov ;

- pentru pădurile din raza municipiului Bucureşti şi o parte din cele aflate în judeţul Ilfov, care în marea majoritate sunt de agrement, poluarea cea mai mare provine din partea populaţiei ;

- pădurea este mult agresată şi prin continuarea tăierilor ilegale practicate de diverşi cetăteni, în special în zona satelor Piteasca, Tînganu, Mogoşoaia, Săbăreni ;

- din totalul de 25.583 ha suprafaţă de pădure, se înregistrează peste 5 % de pădure degradată, dar care cea mai mare parte este în fază incipientă
6.3.6. Suprafeţele din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri
În raza municipiului Bucureşti s-au executat rărituri în arborete pe o suprafaţă de 32ha şi 73ha au fost parcurse cu tăieri de igienă în vederea extragerii exemplarelor uscate.

Datele prezentate au fost obţinute de la Ocolul Silvic Bucureşti, şi nu includ plantările efectuate de către Direcţia de Parcuri şi Spaţii verzi a PMB sau de către ADP-urile de sector

6.3.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire
În municipiul Bucureşti există un mare deficit de vegetaţie forestieră mai ales în zona de sud. Având în vedere preţurile practicate pe piaţa liberă a terenurilor în momentul de faţă încă există probleme pentru realizarea centurii verzi a capitalei.
6.3.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări
De pe raza municipiului Bucureşti s-a scos definitiv 1 ha fond forestier proprietate particulară în vederea lărgirii DN1.
6.3.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2007
În anul 2007 pe terenurile forestiere aflate în administrarea Direcţiei Sivice Bucureşti s-au realizat lucrări de regenerare a pădurilor pe o suprafaţă de 94ha din care 72ha prin regenerări naturale şi 22 ha prin împăduriri. În primavara anului 2007 s-au efectuat lucrări de completari în plantaţii pe o suprafaţă de 3ha şi lucrări de refacere a regenerărilor calamitate pe suprafaţă de 2 ha. Pentru întreţinerea regenerărilor naturale şi artificiale s-au executat lucrări de îngrijirea culturilor în suprafaţă totală de 219ha, iar pentru ajutorarea regenerării naturale s-au executat lucrări pe 382ha pregătirea mecanizată integrală a terenului în vederea împăduriri s-a realizat pe o suprafaţă de 9ha.
Tabel 6.3.9.1 Evoluţia suprafeţelor regenerate în perioada 2004-2007

Anul	Reg. Naturale (ha)	Impaduriri (ha)	Total (ha)
2004	69	16	85
2005	58	26	84
2006	53	15	68
2007	72	22	94

6.3.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului
În această perioadă pădurile sunt supuse unei presiuni crescute din partea populaţiei. Tăierile ilegale, cadrul legislativ nesigur şi în continuă schimbare au determinat pagube mari la nivelul fondului forestier.

În vederea sensibilizării publicului în perioada 15 martie - 15 aprilie declarată ,,Luna Pădurii” se realizează acţiuni de informare şi conştientizare la nivelul populaţiei mai ales în rândul tinerilor, astfel au loc acţiuni de plantări de arbori în zonele deficitare precum şi acţiuni instructiv-educative pentru protejarea pădurii.

6.3.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului
Administrarea în regim silvic asigură gestionarea durabilă a fondului forestier este principalul atribut al administraţiei sivice actuale.

Menţinerea unui mediu sănătos şi stabil înseamnă menţinerea pădurilor în arealul natural, actual şi creşterea suprafeţelor acestora, aceasta însemnând şi pricipalul factor de stabilitate în natură. Schimbările climaterice pot fi atenuate prin menţinerea suprafeţelor actuale ale fondului forestier şi prin extinderea acestora pe terenurile neproductive.

Capitolul 8. DEŞEURI
8.1. Date generale. Cadru legislativ
Concordanţa dintre Directivele Uniunii Europene, Acquis-ul comunitar şi legislaţia românească:

- Directiva privind managementul Deşeurilor (1975) cuprinde legislaţia care reglementează şi defineşte majoritatea problemelor legate de deşeurile municipale şi periculoase, cât şi cerinţele privind planurile de management.

Directiva Consiliului 75/442/CEE privind deşeurile (amendată de Directiva 91/156/CEE).

Decizia Comisiei 2000/532/CE (modificată de Decizia 2001/118/CE, Decizia nr. 2001/119/CE şi Decizia 2001/573/CE) de înlocuire a Deciziei 94/3/CE de stabilire a unei liste de deşeuri în conformitate cu art. 1 lit. a) din Directiva 75/442/CEE şi a Deciziei 94/904/CE de stabilire a unei liste de deşeuri periculoase în conformitate cu art. 1 alin. (4) din Directiva.

Transpunere

- Legea nr. 426/2001 (MO 411/25.07.2001) pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 (MO nr. 283/22.06.2000) privind regimul deşeurilor;

- Hotărârea de Guvern nr. 856/2002 (MO nr. 659/05.09.2002) privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.

Implementare

- Hotărârea de Guvern nr. 1470/2004 (MO nr. 954 bis/18.10.2004) privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor;

- Hotărârea de Guvern nr. 170/2004 (MO nr. 160/24.02.2004) privind gestionarea anvelopelor uzate;

- Hotărârea de Guvern nr. 2.293/2004 (MO nr. 1.261/28.12.2004) privind gestionarea deşeurilor rezultate în urma procesului de obţinere a materialelor lemnoase.

Directiva Consiliului 91/689/CEE privind deşeurile periculoase (modificată prin Directiva Consiliului 94/31/CE.)

Transpunere

- Legea nr. 426/2001 (MO 411/25.07.2001) pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 (MO nr. 283/22.06.2000) privind regimul deşeurilor.

Implementare

- Hotărârea de Guvern nr. 1470/2004 (MO nr. 954 bis/18.10.2004) privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor.
Directiva Depozitării specifică practicile proiectării şi ale operării corespunzătoare a depozitelor şi totodată obligaţiile de reducere a componentei biodegradabile din deşeurile depozitate

Directiva Consiliului 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor – pentru care se solicită perioada de tranziţie de 10 ani (pînă în anul 2017).

Decizia Consiliului 2003/33/CE privind stabilirea criteriilor şi procedurilor pentru acceptarea deşeurilor la depozite ca urmare a art. 16 si anexei II la Directiva 1999/31/CE.

Transpunere

- Hotărârea de Guvern nr. 349/ 2005 (MO nr. 394/2005) privind depozitarea deşeurilor;

- Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 95/2005 (MO nr. 194 bis/08.03.2005) privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor în fiecare clasă de depozit.

Implementare

- Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 757/2004, (MO nr. 86 bis/26.01.2005) pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor.

Directiva de Ambalaje acoperă numeroase aspecte privind reciclarea şi recuperarea materialelor de ambalaje şi stabileste obligaţiile privind valorificarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje.

Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje modificată de Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2004/12/CE– pentru care se solicită o perioadă de tranziţie de 3 ani (până în 2010).

Transpunere

- Hotărârea de Guvern nr. 621/2005 (MO nr. 639/20.06.2005) privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje.

Implementare

- Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 880/2004 (MO nr. 55/17.01.2005) privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje;

- Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje;

- Ordinul comun nr. 338/625/2004 (MO nr. 820/06.09.2004) al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi al Ministrului Economiei şi Comerţului, pentru aprobarea Procedurii şi criteriilor de autorizare pentru persoanele juridice în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje;

- Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 117/2004, republicat (MO nr. 121/08.02.2005), privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a HG nr. 166/2004 pentru aprobarea proiectului „Dezvoltarea sistemului de colectare a deşeurilor de ambalaje PET post consum în vederea reciclării”.
Directivele privind Vehiculele scoase din uz şi Deşeurile de Echipamente Electrice şi Electronice specifică ţintele reciclării şi valorificării pentru aceste tipuri speciale de deşeuri.

Decizia Comisiei 2005/293/EC care stabileşte reguli detaliate cu privire la monitorizarea ţintelor de reutilizare/valorificare şi reutilizare/reciclare prevăzute în Directiva 2000/53/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind vehiculele scoase din uz.

Transpunere

- Hotărârea de Guvern nr. 2406/2004 (MO nr. 32/11.1.2005) privind gestionarea vehiculelor scoase din uz;

- Ordinul comun nr. 87/527/411/2005 al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor, al Ministrului Administraţiilor şi Internelor şi al Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului privind aprobarea modelului şi a condiţiilor de emitere a certificatului de distrugere la preluarea vehiculelor scoase din uz;

- Ordinul comun nr. 87/527/411/2005 al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor, al Ministrului Administraţiei şi Internelor şi al Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului privind aprobarea modelului şi a condiţiilor de emitere a certificatului de distrugere la preluarea vehiculelor scoase din uz;

- Ordin comun a Ministrului Mediului şi Gospodării Apelor şi al Ministrului Economiei şi Comerţului pentru aprobarea Procedurii şi criteriilor de autorizare pentru persoanele juridice în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de reutilizare, reciclare şi valorificare energetică a vehiculelor scoase din uz.

Directiva Consiliului nr. 2002/96/CE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice.

Transpunere

- Hotărârea de Guvern nr. 448/19.05.2005 (MO nr. 491/10.06.2005) privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice.

Implementare

- Ordin comun al Ministrului Mediului şi Gospodării Apelor şi al Ministrului Economiei şi Comerţului privind procedura de înregistrare a producătorilor şi raportare a datelor privind echipamentele electrice şi electronice şi deşeurile de echipamente electrice şi electronice;

- Ordin comun al Ministrului Mediului şi Gospodării Apelor şi al Ministrului Economiei şi Comerţului pentru aprobarea Procedurii şi criteriilor de evaluare şi autorizare a organizaţiilor colective în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de reutilizare, reciclare şi valorificare a deşeurilor de EEE;

- Ordin comun al Ministrului Mediului şi Gospodării Apelor şi al Ministrului Economiei şi Comerţului privind aprobarea măsurilor specifice pentru colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice care prezintă riscuri prin contaminare pentru securitatea şi sănătatea personalului din punctele de colectare.

Directiva Consiliului nr. 75/439/CEE privind eliminarea uleiurilor uzate (modificată de Directiva Consiliului nr. 87/101/CEE).

Transpunere

- Hotărârea de Guvern nr. 662/2001 (MO nr. 446/08.08.2001) privind gestionarea uleiurilor uzate, completată şi modificată de Hotărârea de Guvern nr. 441/2002 (MO nr. 325/16.05.2002);

- Hotărârea de Guvern nr. 1159/ 2003 (MO nr. 715/14.10.2003) pentru modificarea Hotărârii de Guvern nr. 662/2001 (MO nr. 446/08.08.2001) privind gestionarea uleiurilor uzate.

Directiva Consiliului 91/157/CEE privind bateriile şi acumulatorii care conţin anumite substanţe periculoase şi Directiva Comisiei 93/86/CE privind etichetarea bateriilor.

Transpunere

- Hotărârea de Guvern nr. 1057/2001 (MO nr. 700 05.11.2001) privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase.
Directiva Parlamentului European şi Consiliului 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor – pentru care se solicită o perioadă de tranziţie de 3 ani (până în 2010).

Transpunere

- Hotărârea de Guvern nr. 128/2002 (MO nr. 160/ 06.03.2002) privind incinerarea deşeurilor, completată şi modificată de Hotărârea de Guvern nr. 268/2005 (MO nr. 332/20.04.2005).

Implementare

- Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 756/2004 (MO nr. 86 bis/26.01.2005) pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deşeurilor.
Directiva Consiliului 96/59/CE privind eliminarea bifenililor şi trifenililor policloruraţi (PCB şi PCT).

Transpunere

- Hotărârea de Guvern nr. 173/2000 (MO nr. 131/28.03.2000) pentru reglementarea regimului special privind gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi şi a altor compuşi similari, modificată cu Hotărârea de Guvern nr. 291/2005 (MO nr. 330/19.04.2005).
Implementare

- Ordinul Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 279/2002 (MO nr. 459/27.06.2002) privind înfiinţarea Secretariatului Tehnic pentru gestionarea şi controlul compuşilor desemnaţi în cadrul Direcţiei de gestiune a deşeurilor şi substanţelor chimice periculoase.

Directivele privind Evaluarea Impactului asupra Mediului şi Evaluare Strategică de Mediu definesc noi instalaţii privind dezvoltarea acestor planuri, aplicarea şi localizarea lor. În completare Directiva IPPC (Prevenirea şi Controlul Integrat al Poluării) defineşte măsuri de precauţie pentru amplasamente şi depozitele periculoase şi oferă informaţii despre acestea.
Directivele pentru Aer, Apă şi Incineratoare stabilesc normele specifice privind emisiile maxim admise şi prezintă metodele şi procedurile de referinţă pentru aceste măsurători.
Toate aceste Directive au fost transpuse în legislaţia româneasca de mediu (Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, modificată şi completată cu Ordonanţa de Urgenţă nr. 61/2006). dezvoltarea sectorului de gestionarea deşeurilor municipale. Cuprinde toate tipurile de deşeuri menajere, deşeuri comerciale asimilabile celor menajere, deşeuri voluminoase, deşeuri din gradini, parcuri şi pieţe şi deşeuri din curăţenia stradală. Sunt adăugate fluxuri specifice de deşeuri cum ar fi deşeuri periculoase ca parte din deşeurile menajere, deşeuri din serviciile municipale cum ar fi nămolul de la staţii de epurare a apei uzate şi deşeuri din construcţii si demolari şi în final deşeuri electrice şi electronice şi vehicule scoase din uz.

Serviciul de colectare este mai mult sau mai puţin privatizat. Colectarea deşeurilor menajere din gospodării necesită o autorizatie de la municipalitate. Acesta include, pe lângă obligaţiile specifice şi preţul care trebuie cerut gospodăriilor. Pentru a controla competiţia, la fiecare 5 ani serviciul va fi oferit spre licitaţie de către municipalitate.

O importantă sursă de poluare a solului sunt depozitele necontrolate de deşeuri. În fiecare an, APM Bucureşti realizează baza de date privind gestiunea deşeurilor. Sunt chestionaţi atât agenţii economici producători de deşeuri, cât şi unităţile prestatoare de servicii de salubrizare şi cele de reciclare a deşeurilor. Întreg parcursul deşeurilor, de la producere->depozitare temporară-> reciclare, pe de o parte sau producere-> depozitare temporară->transport->depozitare finală este atent urmărit.

Acest circuit trebuie administrat având în vedere 3 obiective importante:

- ocrotirea sănătăţii publice;

- protecţia mediului înconjurător;

- păstrarea curăţeniei, astfel încât spaţiile publice să devină acceptabile din punct de vedere estetic.

În Capitală, activitatea de colectare şi transport a deşeurilor menajere şi stradale este realizată de următoarele societăţi:

- S.C. REBU S.A., S.C. Compania Romprest Service - Bucuresşti în sectorul 1;

- S.C. SUPERCOM S.A. în sectorul 2;

- S.C. ROSAL SERVIS S.R.L. în sectorul 3;

- S.C. GRUP SALUBRITATE URBANĂ în sectorul 4;

- SC REBU S.A. în sectoarele 4 şi 5;

- S.C. URBAN S.A. în sectorul 6.

Depozitarea deşeurilor colectate de pe raza Municipiului Bucureşti se face pe următoarele amplasamente:

- Chiajna Rudeni - depozit IRIDEX;

- Depozitul VIDRA;

- Partea corespunzătoare pentru depozitare a gropii GLINA.

8.2. Deşeuri municipale
8.2.1. Cantităţi şi compoziţie
Situaţia deşeurilor municipale solide în anul 2006:

- colectate 662,890 tone;

- recuperate 16.992 tone;

- reciclate 72 tone;

- depozitate 850 996 tone.
Compoziţia deşeurilor menajere şi alte deşeuri municipale solide similare (în 1000 tone) în Municipiul Bucureşti, în anul 2007:

Tabel 8.2.1.1

Tip deşeu	Hârtie	Textile	Plastic	Sticlă	Metale	Biodegradabile	Deşeuri inerte	Total cantităţi
Cantitate produsă	72,829	30,599	22,769	70,373	38,036	299,679	70,003	662,890
%	10,99	4,62	3,43	10,62	5,74	45,21	10,56	100

Sursa: Ancheta statistică A.N.P.M.
Tabel 8.2.1.2 - Procentul (%) de populaţie pentru Municipiul Bucureşti deservit de serviciile municipale de colectare a deşeurilor municipale.

Municipiul	Total (%)	Urban (%)	Rural (%)
Bucureşti	79,56	79,56	0,00

Sursa: Ancheta statistică A.N.P.M.