Raportul anual privind starea factorilor de mediu apmb 2007

8.5.1 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti
Municipiul Bucureşti, în acest moment, nu deţine în funcţiune staţie de epurare a apelor uzate orăşeneşti.

Situaţia actuală

În prezent, se află în stadiul de modernizare o instalaţie de epurare a apelor uzate.

8.5.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale
În cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bucureşti nu au fost înregistrate, pâna la această dată, solicitări pentru emiterea permisului de aplicare pe terenul agricol a nămolului provenit din staţiile de epurare. Opţiuni privind refolosirea nămolului în agricultură şi valorificarea energetică a acestuia.

Acest lucru înseamnă controlul continuu al nămolului şi solului.

Nămolul provenit din epurarea apelor uzate are un conţinut de apă de 97%. Prin centrifugare sau presare conţinutul de apă poate fi redus la 70-80%. Procesul de deshidratare este o pre-condiţie pentru un transport econom şi o posibilă eliminare.

Refolosirea în agricultură necesită un nivel de uscare mai mare de 90% pentru a asigura faptul că nămolul nu va fermenta şi că poate fi depozitat în silozuri până la refolosire.

Toate tipurile de utilizare termică, ca de exemplu co-incinerare în fabricile de ciment, în cuptoare în trepte sau incinerare în pat fluidizat necesită o anumită valoare calorică. Aceasta implică un proces de uscare separată sau în combinaţie cu un incinerator.

O co-incinerare în fabrici de ciment necesită, de asemenea, o valoare calorică suficientă. Cenuşa rezultătă din uscarea nămolului poate acţiona ca un filtru.

Co-incinerarea în incineratoare necesită un sistem de ardere în trepte. Sistemele vechi de aprindere cu lignit sau incineratoarele pentru deşeuri sunt echipate cu grătare care permit ca un procent mare de nămol să poată fi adăugat lignitului.

Dacă nămolul este adăugat cărbunelui măcînat din staţiile de injecţie a cărbunelui pulbere trebuie uscat întâi şi apoi adăugat cărbunelui. Dezavantajul acestui proces de incinerare este generarea de cantitate mai mare de praf ceea ce necesită intervale mai dese de curăţare a boilerului.

Incinerarea în pat fluidizat necesită atât pre-tratare cât şi uscare pentru că particulele din nămol trebuie distribuite egal în camera de incinerare. Rezultatele incinerării în pat fluidizat sunt diferite. Numai câteva tipuri de combustibili solizi permit o configurare stabilă a patului fluidizat.

Ca în toate procesele de incinerare, valoarea calorică a combustibilului trebuie să fie de minim 6000 kj/kg.

Capacitatea de incinerare a unui arzător pe pat fluidizat variază între 2 şi 8 t /oră de TS (Total solide). Componentele principale sunt:

- Deshidratarea mecanică a nămolului;

- Uscarea termală a nămolului din staţiile de epurare;

- Arzător pe pat fluidizat;

- Recuperarea căldurii de la un generator pe aburi;

- Decantor electrostatic I;

- Scruber uscat;

- Decantor electrostaţic;

- Scruber pentru gazele de emisie.

Şi o turbină de cogenerare, cu schimbătoare de căldură către un sistem de încălzire comună.

Instalaţia trebuie să fie proiectată în aşa fel încât în timpul exploatării în condiţii normale, nămolul de la staţiile de epurare arde fără aprindere adiţională.
SITUAŢIA VIITOARE

Estimând că în următorii ani 2 milioane de locuitori vor fi conectaţi la staţia de epurare, va fi produsă o cantitate importantă de nămol.

70 g/loc./zi de “Substanţă Uscată” (TS)” vor fi produse prin tratarea biologică a apelor uzate. 140 t de “Substanţă Uscată” vor fi produse pe zi sau 51.000 t/zi.

Fig. 8.5.2.1 - Opţiuni pentru utilizarea nămolului

Directiva privind utilizarea nămolurilor de la staţiile de epurare în agricultură, precizează responsabilităţile şi obligaţiile deţinătorul staţiei de epurare şi anume:

- Elaborarea planurilor de îmbunătăţire a activităţii staţiilor de epurare;

- Identificarea utilizatorului de nămol şi a suprafeţelor agricole;

- Anunţarea autotităţii teritoriale de mediu şi a utilizatorului de nămol în cazul apariţiei unor poluanţi în nămol;

- Contactarea utilizatorului de nămol pentru stabilirea posibilităţilor de utilizare a nămolului;

- Obţinerea permisului de aplicare a nămolului.

- Anual, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti identifică agenţii economici generatori de nămoluri provenite din apele uzate industriale.

- În cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bucureşti nu au fost înregistrate solicitări pentru emiterea permisului de aplicare pe terenul agricol a nămolului provenit din staţiile de epurare.

8.6. Deşeuri din echipamente electrice şi electronice
Tabel 8.6.1- Legislaţie

Legislaţia UE	Legislaţia românească
Directiva nr. 2002/96/EC privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice (DEEE)	H.G. nr. 448/2005 privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice (Monitorul Oficial nr. 491 din 10.06.2005)

Tabel 8.6.2 - Durata de funcţionare a echipamentelor

Categorii	Durata medie de funcţionare (ani)	Greutate medie kg/articol
Frigider, congelator	15	62
Maşină de spălat	10	75
Electrice	10	50
Aspirator	8	15
Televizor	6	25
Calculator, monitor, tastatură	5	20

Tabel 8.6.3 - Greutate totală a echipamentelor autohtone şi importate în România

Categorii	Autohtone sau importate	Cantitate (tone)	Greutate medie
	Nr.	T	kg/articol, kg/loc.
Radio şi casetofoane	879.879	10.558,6	1,2 kg/item
Televizoare	674.982	23.624,0	35 kg/item
Frigidere	516.516	32.024,0	62 kg
Maşini de spălat	365.442	18.272,0	50 kg
Aspiratoare	241.857	2419,0	10 kg
Maşini de cusut	184.107	9205,0	50 kg
Telefon mobil	474.012	47,0	0,1 kg
Maşini de spălat vase	1.365	49,14	36 kg
Cuptoare	32.397	1749,0	54 kg
Cuptoare cu microunde	33.745	455,0	13,5 kg
Convectoare	283.148	1699,0	6 kg
Aparate de aer condiţionat	47.325	1514,0	32 kg
Fax	17.257	86,0	5 kg
Cameră video	42.063	35,7	0,850 kg
Lămpi fluorescente	2.666.692	182,0	0,08 kg
Combine frigorifice pentru spaţii comerciale	2.201	286,0	130 kg
Frigidere mici	1.100	77,0	70 kg
Boiler	19315	1545,0	80 kg
Calculator, monitor, tastatură	18.996	266,0	14 kg

Cu ajutorul acestor cifre se poate calcula cantitatea de deşeuri din echipamente electrice şi electronice generată anual. Punctele de colectare vor fi echipate cu containere cu capacitatea cuprinsă între 240 l, 1, 1 m³ şi 4 m³. Alte trei puncte de colectare sunt organizate de sectorul privat. În final toate sectoarele sunt pregătite să colecteze separate DEEE ceea ce înseamnă atingerea cerinţelor ţintelor, în ceea ce priveşte colectarea.

Prima experienţă cu punctele de colectare organizate demonstrează că va dura până când publicul va conştientiza existenţa acestora şi va aduce aparatele la aceste locaţii. În paralel, în unele cazuri, magazinele de aparatură electrică şi electronică oferă servicii de colectare a aparatelor folosite. Acestea cooperează cu organizaţii private mai mari, care colectează aceste aparaturi şi apoi le tratează şi vând diferite componente producătorilor.

PLANUL DE IMPLEMENTARE

În Planul de Implementare a Directivei 2002/96, s-a agreat colectarea unei cantităţi de DEEE generate anual, de 2 kg/locuitor pe an după 31.12.2006, de 3 kg/locuitor pe an după 31.12.2007 şi începând cu 2009 de 4 kg/locuitor pe an după 31.12.2008.
Tabel 8.6.4 - Cantitatea de deşeuri din echipamente electrice şi electronice generată anual care poate fi colectată

Date limită pentru ţinte	31.12.2006	31.12.2007	31.12.2008
	2 kg/locuitor pe an	3 kg/locuitor pe an	4 kg/locuitor pe an
An de referinţă	2007	2008	2009

Costul de dezasamblare variază între 175 şi 350 €/t, în funcţie de categoria de deşeuri din echipamente electrice şi electronice care se dezasamblează şi a condiţiilor impuse pe piaţa materiilor prime secundare.

Există puncte de colectare în sectoarele Municipiului Bucureşti. Alte trei puncte de colectare sunt organizate de sectorul privat.

În final toate sectoarele sunt pregătite să colecteze separate DEEE ceea ce înseamnă atingerea cerinţelor ţintelor, în ceea ce priveşte colectarea.
ORGANIZAREA PUNCTELOR DE COLECTARE
Conform H.C.G.M.B. nr. 296/07.12.2006 privind aprobarea punctelor de colectare de la populaţie a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice au fost stabilite punctele de colectare ale deşeurilor de echipamente electrice şi electronice astfel:

● SECTOR 2: Str. Heliade Rădulescu nr. 33;

● SECTOR 3: între Str. Fumăriţei şi Str. Borceag (sub str. Grădinari);

● SECTOR 4: Str. Niculiţel nr. 6 (S.C. ADPP sector 4 S.A.), S.C. AS METAL COM S.R.L. (incintă IMGB) - Şos. Berceni nr. 104, S.C. REMAT Bucureşti Sud S.A. - Şos. Berceni-Fort nr. 5;

● SECTOR 5: intersecţia străzilor Aleea Sălaj, Sold. Pricopan şi Dunavăţ;

● SECTOR 6: SC REMAT VEST SA - Str. Bîrsăneşti, nr. 23, B-dul Iuliu Maniu nr. 15 (punct de precolectare) - Staţia de sortare a deşeurilor Militari, aparţinînd S.C. URBAN S.A. (fost ILF Militari);

● SECTOR 1: Str. Afînată nr. 1,3,5,7 - nu este funcţional.

În luna noiembrie 2007 s-a desfăşurat campania naţională de colectare a DEEE-urilor - campanie propusă şi aprobată de ministrul mediului. În urma campaniei Primăria Municipiului Bucureşti a raportat că s-a colectat, de la populaţie, o cantitate de 62 tone de DEEE-uri.

Cantitatea de DEEE-uri colectate de pe raza Municipiului Bucureşti (pe parcursul anului 2007) de către societăţile autorizate şi cantitatea de DEEE-uri valorificată este prezentată în tabelul următor:
Tabel 8.6.5 – DEEE-uri colectate şi valorificate în anul 2007

Cantitatea totală colectată (tone)	Cantitatea colectată de la populaţie (tone)	Cantitatea colectată în campanie (tone)	Cantitatea totală valorificată (tone)
180,480	67,796	62,0	125,036

Prima experienţă cu punctele de colectare organizate demonstrează că va dura până publicul va conştientiza existenţa acestora şi va aduce aparatele la aceste locaţii. În paralel, în unele cazuri, magazinele de aparatură electrică şi electronică oferă servicii de colectare a aparatelor folosite. Acestea cooperează cu organizaţii private mai mari care colectează aceste aparaturi şi apoi le tratează şi vând diferite componente producătorilor.

În Bucureşti sunt autorizate următorele companii private răspunzătoare de colectarea deşeurilor din echipamentele electrice şi electronice:

1. S.C. REMAT Bucureşti Sud S.A. (colectare şi tratare) Şoseaua Berceni Fort nr. 5, sector 4;

2. S.C. AS METAL COM S.R.L. (colectare, valorificare şi tratatre) Bucureşti, sect. 3, str. Postăvarul nr. 11, bl. E5, ap. 35. Punct de lucru în Bucureşti, sect. 4, şos. Berceni nr. 104 G;

3. S.C. URBAN S.A. Râmnicu Vâlcea (colectare) Bucureşti, punct de lucru Militari, Sector 6, Bd. Iuliu Maniu nr. 15;

4. S.C. REMAT VEST S.A. (colectare) Bucureşti, str. Bârsaneşti nr. 23;

5. S.C. RER ECOLOGIC SERVICE BUCURESTI - REBU S.A., B-dul Timisoara nr. 10, sector 6;

6. CENTRUL NAŢIONAL DE DIFUZARE PRODUSE INFORMATICE ROMSOFT S.A. (colectare) Splaiul Independenţei nr. 319, sector 6.
8.7. Vehicule scoase din uz – agenţi economici autorizaţi pentru colectarea şi tratarea VSU, număr de vehicule colectate şi dezmembrate
Legislaţia naţională se bazează pe transpunerea Directivei UE 2000/53.
Tabel 8.7.1 - Legislaţie

Legislaţie UE	Legislaţie românescă
Directiva nr. 2000/53/EC privind vehiculele scoase din uz (VSU)	Hotarâre de Guvern nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz (Monitorul Oficial nr. 32 din data 11.01.2005)

Există câteva cifre privind colectarea şi dezmembrarea vehiculelor scoase din uz :

Tabel 8.7.2 – vehicule scoase din uz colectate în Municipiul Bucureşti

	2003	2004	2005
- vehicule categoria M1	15687	18824	20430
- vehicule categoria N1	5425	4840	6495
Total	21112	23664	26925

Ţinte privind valorificarea şi reciclarea
Tabel 8.7.3 - Ţinte privind colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz

Verificarea punctelor de colectare necesare pentru fiecare judeţ. (În prezent, sunt prevăzute 3 puncte de colectare pentru Bucureşti)	Începând cu 2006
Extinderea refolosirii şi reciclării materialelor masinilor scoase din uz şi valorificarea energetică a acelor materiale care nu pot fi reciclate.	Începând cu 2007
Valorificarea a cel puţin 75% din maşinile produse înainte de 1980	Începând cu 2007.
Valorificarea a cel puţîn 85% din maşinile produse după 1979	Începând cu 2007.
Refolosirea şi reciclarea a cel puţin 70% din maşinile produse înainte de 1980	Începând cu 2007.
Refolosirea şi reciclarea a cel puţin 80% din maşinile construite după 01.01. 1980	Începând cu 2007
Refolosirea şi valorificarea a cel puţin 95% din vehiculele scoase din uz	Începând cu 2015
Refolosirea şi reciclarea a cel puţin 85% din vehiculele scoase din uz	Începând cu 2015

În următorii ani, aproximativ 300.000 de maşini private şi comerciale trebuie colectate, dezmembrate, refolosite parţial, şi într-un final presate, tăiate şi mărunţine. Capacitatea necesară anuală nu ar trebui să fie sub 70.000 de vehicule pe an.

În Municipiul Bucureşti sunt autorizate trei companii private care se ocupă cu colectarea şi dezmembrarea vehiculelor scoase din uz. Acestea sunt:

• S.C. Remat Bucureşti Sud S.A.,

• S.C. As Metal Com S.R.L.;

• S.C. Remat Vest S.A.

8.8. Uleiuri uzate
Uleiurile uzate sunt colectate prin intermediul atelierelor şi staţiilor de benzină. Se presupune că o maşină generează aproximativ 5 l/an de uleiuri uzate (greutate specifică: 0,9).

În perioada 01.01. –30.06.2007 pentru Municipiul Bucureşti avem:

1. Operatori economici producători interni:

- S.C. PETROM S.A. – Depozitul de lubrifianţi - cantitatea totală comercializată în perioada 01.01. – 01.07.2007 811,5 tone;

- S.C. ARI PETROL CHEMICAL S.R.L. - cantitatea totală comercializată în perioada 01.01. – 30.06.2007 119,78 tone;

2. Operatori economici importatori de ulei:

- S.C. Agip Romania S.R.L. - cantitatea de ulei comercializată în perioada 01.01-30.06.2007 180,7 t;

- S.C. PANREUSS IMP-EX S.R.L. - cantitatea de ulei comercializată în perioada 01.01-30.06.2007 21,03 t;

3. Agenţi economici generatori de ulei uzat:

- S.C. F.I.S.E. "ELECTRICA SERV" S.A. BUCURESTI, S.I.S.E. "ELECTRICA MUNTENIA SUD" - cantitatea de ulei uzat generată 0,766 t;

- S.N. Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa-Aurel Vlaicu S.A. - cantitatea de ulei uzat generată 0 t (*) ;

- S.C. AS METAL COM S.R.L. - cantitatea de ulei uzat generată 1,21 t;

- S.C. International Motors Group S.R.L. - cantitatea de ulei uzat generată 1,25 t;

- S.C. PETROM S.A. - Depozitul de Lubrifianţi – cantitatea de ulei uzat generată 0,004 t ;

- S.C. ALSTOM GENERAL TURBO S.A. - cantitatea de ulei uzat generată 0 t (*) ;

- S.C. ROMPRIM S.A. - cantitatea de ulei uzat generată 0 t (*) ;

- S.C. HESPER S.A. - cantitatea de ulei uzat generată 0 t (*) ;

- S.C. INSCUT - cantitatea de ulei uzat generată 0 t (*).

(*) – agenţi economici posibili generatori, care în perioada menţionată (01.01. –0.06.2007) nu au generat ulei uzat.

- S.C. EURIAL INVEST S.A.- cantitatea de ulei uzat generată - 8,1 t;

- S.C. ADRAS COM IMPEX S.R.L. - 7 t;

- S.C. AUTO MITCONY COM S.R.L. - 1,97 t;

- S.C. AUTOMOTIVE TRADING SERVICES S.R.L. - 3,98 t ;

- S.C. DACOSERV S.A. - 15,35 t;

- S.C. DAVI SERVICE - 0,05 t;

- S.C. F.I.S.E. "ELECTRICA SERV" S.A. BUCURESTI - 0 t;

- S.I.S.E. "ELECTRICA MUNTENIA SUD" - 0 t,

- R.A.T.B. – 48477 t ;

- S.C. ROMPRIM S.A. – 0,01 t;

- S.C. D'ARTEX COMSERV S.R.L. – 0 t;

- S.C. SERVICE FAUR S.R.L. – 1,35 t;

- S.C. DINAMICA Impex S.R.L. – 0,188 t;

- S.C. JEEP COMSERVICE – 0,60 t;

- S.C. SERVIMPEX CAPRIŢA S.R.L. – 0,148 t;

- S.C. AUTO SERVICE DEM S.R.L. – 0 t;

- S.C. SPEED SERVICE COMPANY – 0 t;

- S.C. MERIDIAN SUD S.R.L. – 2 t;

- S.C. LEONARD IMPEX PROD COM S.R.L. - 0,11 t.

4. Staţiile de distribuţiea produselor petroliere care au colectat uleiuri uzate în perioada şi cantitatea de uleiului uzat colectat în perioada 10.01-01.07.2007:

- AGIP Romania – 1,132 t;

- OMV Romania Mineraloel – 0t ;

- S.C. ROMPETROL DOWNSTREAM S.A. – 0 t.

5. Alţi operatori economoici care comercializează uleiuri de motor şi de transmisie, care au colectat uleiuri uzate, în perioada 10.01-01.07.2007:

- S.C. PETROM S.A. (Depozitul de lubrifianţi) – 0 t.

6. Agenţi economici valorificatori de uleiuri uzate prin regenerare, în perioada 10.01-01.07.2007:

- S.C. 2M INC S.R.L.:

- cantitatea de ulei uzat primită în vederea regenerării - 5,5 t;

- cantitatea de ulei uzat regenerat - 10,5 t.

(Prin regenerarea uleiurilor uzate se înţelege orice procedeu care permite producerea de uleiuri de bază printr-o rafinare a uleiurilor uzate, implicând mai ales separarea de impurităţi, produşi de oxidare şi aditivi).
8.10. Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului
La nivelul Municipiului Bucureşti sunt iniţiate programe pilot privind colectarea selectivă a deşeurilor, demarate de primăriile de sector.

Deşeurile ce intră în categoria deşeurilor reciclabile, sunt colectate şi valorificate către societătile cu activitate tip REMAT din Municipiul Bucureşti şi ţară .

S-a stabilit de către primăriile de sectoare împreună cu societatea/societăţile ce desfăşoară activitate de salubrizare pe raza fiecărui sector, culorile pubelelor:

- sector 1 şi 4: S.C. REBU S.A. a stabilit pentru PET pubele albastre, pentru hârtie pubele galbene;

- sector 2: pentru PET pubele albastre;

- sector 3: pentru plastic pubele galbene, pentru hârtie pubele verzi, s-au achiziţionat cupe de 1,1, mc;

- sector 5: s-au achiziţionat containere de 1,1 mc (100 buc.);

- sector 6: pentru PET pubele verzi, pentru hârtie pubele portocalii.

- pentru realizarea implementării sistemului de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile au fost stabilite la nivelul fiecărui sector, zone pilot;

- la nivelul Municipiului Bucureşti, societatea S.C. URBAN S.A. ce desfăşoară activitate de salubrizare pe raza sectorului 6, a deschis STAŢIA DE SORTARE DEŞEURI RECICLABILE (PET, PE şi hârtie) – Bd. Iuliu Maniu nr. 15, sector 6; în prezent se colectează şi deşeuri de sticlă;

- societatea de salubrizare S.C. REBU S.A. care desfăşoară activitatea în mai multe sectoare are în dotare o instalaţie de tocat PET-uri.

• S.C. URBAN S.A. ce desfăşoară activitate de salubrizare în sector 6 a amplasat containere (pentru PET şi hârtie) în zonele: Piaţa Gorjului, Piaţa Veteranilor, Piaţa Dr. Taberei, ridicarea acestora făcându-se o dată sau de două ori pe săptămână în funcţie de zonă; S-a stabilit de comun acord cu administratorii pieţelor mărirea numărului de amplasamente şi containere în jurul pieţelor. A.P.M. Bucureşti a sugerat S.C. URBAN S.A. începerea activităţii de colectare selectivă Complexul studenţesc Regie şi Grozăveşti la această dată fiind deja amplasate containere suplimentare, precum şi în zone cu densitate de populaţie ridicată (zona str. Performanţei unde există spaţiu zidit pentru deşeuri menajere).

• S.C. REBU S.A. ce desfăşoară activitate de salubrizare în sectoarele 1 şi 4 a început activitatea de colectare selectivă (deşeuri hârtie) împreună cu primăria sectorului 1 în şcolile din acest sector, pubelele fiind deja amplasate atât în incinta şcolilor, cât şi în afara incintei. Activitatea de colectare deşeuri reciclabile PET-uri în sectorul 4 se desfăşoară într-o prima fază în pieţele agroalimentare unde au fost amplasate containere inscripţionate separat pentru hârtie, respectiv PET. La Rampa de transfer deşeuri menajere “Carpaţi” ce aparţine S.C. REBU S.A. depozitarea deşeurilor nu se făcea numai pe zona betonată, stabilindu-se în urma controlului betonarea întregii suprafeţe.
8.11. Tendinţe privind generarea deşeurilor