Raportul anual privind starea factorilor de mediu apmb 2007

8.11.1. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale (aspecte care trebuie tratate - factori relevanţi, cantităţi prognozate etc.)
Prognoza privind generarea şi colectarea separată a deşeurilor
Sunt aplicate două metodologii de calcul pentru prognozarea cantităţii de deşeuri generate. Generarea deşeurilor municipale este sporită de rata/an menţionată mai sus, cât şi de lărgirea suprafeţei de colectare din cadrul judeţului. Cantităţile prognozate de deşeuri de ambalaje generate sunt calculate conform Planului pentru Implementarea Directivei 94/62/EC privind deşeurile de ambalaje, modificată prin procedura 2004/12/EC. Cantităţile de ambalaje sunt calculate pe baza datelor puse la dispoziţie de furnizori, ca fiind cosumul intern din România.

Cât despre cantităţile de deşeuri generate, există două fracţii de deşeuri pentru care trebuie sporită colectarea selectivă şi reciclarea: deşeurile biodegradabile şi de ambalaje. O parte a deşeurilor biodegradabile vor fi redirectionate de la depozitare şi cel mai probabil vor fi compostate sau tratate printr-o alta metoda (pe baza anului de referinţă 1995 şi a ţintelor date de reducere a cantităţilor) precum şi o parte a deşeurilor de ambalaje, după cum a fost prezentat mai sus.

Prognoza privind generarea deşeurilor este calculată prin prognozarea separată a cantităţii generate în mediul urban şi rural. Cele două prognoze vor fi cuprinse într-un tabel cu privire la generarea regională de deşeuri, combinată cu prognoza privind colectarea separată a deşeurilor.
8.11.3. Îmbunătăţirea calitaţii managmentului deşeurilor
PROGNOZA PRIVIND DEŞEURILE MUNICIPALE ŞI DEŞEURILE DE AMBALAJE

Factorii care influenţează creşterea cantităţii de deşeuri generate

Generarea deşeurilor este influneţată de o serie de factori. Cei mai importanţi sunt:

• Evoluţia populaţiei;

• Evoluţia venitului regional;

• Zona pentru care colectarea se face în mod regulat şi programat;

• Comportamentul consumatorului (rata şomajului, nivelul de educaţie);

• Procent de valorificare a fracţiunilor separate de deşeuri.

În concluzie, populaţia este în descreştere iar economia în creştere.

Creşterea numărului de zone care beneficiază de servicii de colectare a deşeurilor din zonele urbne şi rurale duce la creşterea cantităţii deşeurilor solide municipale. Pentru

În Bucureşti, rata de colectare este de 100%. Ţintă pentru 2012 al oraşului Bucureşti este deja îndeplinită.

Deşi comportamentul consumatorului nu poate fi măsurat exact, există o tendinţă a creşterii vârstei medii, o descreştere a şomajului, şi o creştere a nivelului mediu al educaţiei. Oricum, corelarea matematică a acestor două tendinţe este nedefinită pentru România. Viitoarele impacte ale noilor cerinţe privind ambalajele (cum ar fi sistem de depozitare pentru sticle, cutii), pot face să scadă generarea de DMS mixte, în timp ce va creşte cantitatea de materiale de ambalaje colectate separat.

Capitolul 9. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE
9.1 Introducere
Conform Regulamentului privind regimul comercial şi introducerea unor restricţii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti a participat şi s-a implicat în campanii de informare / conştientizare a publicului şi a sectoarelor industriale privind ODS-urile (substanţe care depreciază stratul de ozon). În cadrul acestei campanii au fost prezentate proiectele existente şi în curs de desfăşurare în domeniul ODS-urilor şi măsurile prioritare stabilite conform cerinţelor europene şi anume:

- întroducerea restricţiilor specifice privind fabricarea şi comercializarea de sisteme industriale de refrigerare ce utilizează HCFC-uri (Hidro cloro fluoro carburi);

- îmbunătăţirea cunoaşterii standardelor de securitate şi a implicaţiilor utilizării de echipamente second hand;

- încurajarea implicării ONG-urilor la toate nivelurile şi în toate acţiunile legate de eliminarea ODS-urilor;

- proiecte în domeniul ODS-urilor
9.2 Cadru legislativ
Directiva Consiliului 87/217/CEE privind prevenirea şi reducerea poluării mediului cauzată de azbest

Hotărârea de Guvern nr. 124/2003 (MO nr. 109/20.02.2003) privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest

Hotărârea de Guvern nr. 734/2006 (MO nr. 519/15.06.2006) pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 124/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest

Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 108/2005 (MO nr. 217/ 15.03.2005) privind metodele de prelevare a probelor şi de determinare a cantităţilor de azbest în mediu.

Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 793/93 privind evaluarea şi controlul riscurilor prezentate de substanţe existente completat de Regulamentului CE nr. 1488/2006 privind stabilirea principiilor de evaluare a riscurilor pentru om şi mediu a substanţelor existente

Hotarârea de Guvern nr. 803/2007 (MO nr. 548/10.08.2007) privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea egulamentului CEE nr. 793/93 şi a Regulamentului CE nr. 1488/2006

Ordin comun nr. 1406/191/2003 (MO nr. 213/01.04.2003) al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului şi al Ministerului Sănătăţii şi Familiei pentru aprobarea Metodologiei de evaluare rapidă a riscului pentru mediu şi sănătatea umană

Regulamentul Parlamentului European şi Consiliului (CE) nr. 2037/2000 asupra substanţelor care epuizează stratul de ozon modificat de: Regulamentul (CE) nr. 2039/2000, Decizia Comisiei 2003/160/CE, Regulamentul (CE) nr. 1804/2003, Decizia Comisiei 2004/232/CE

Legea 84/1993 (MO nr. 292/15.12.1993) privind aderarea României la Convenţia de la Viena privind protecţia stratului de ozon şi la Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon

Legea nr. 159/2000 (MO nr. 486/05.10.2000) pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 89/1999 (MO nr. 423/31.08.1999) privind regimul comercial şi introducerea unor restricţii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon

Hotărârea de Guvern nr. 58/2004 (MO nr. 98/02.02.2004) privind aprobarea Programului naţional de eliminare treptată a substanţelor care epuizează stratul de ozon, actualizat

Regulamentul 304/2003/CEE privind importul şi exportul anumitor chimicale periculoase (cu amendamentele) – PIC

Hotarâre nr. 305/2007 (MO nr. 226/03.04.2007) privind unele măsuri pentru aplicarea Regulamentului nr. 304/2003 privind exportul şi importul produşilor chimici periculoşi

Legea nr. 91/2003 (MO nr. 199/27.03. 003) pentru aderarea Romaniei la Convenţia privind procedura de consimţământ prealabil în cunoştinţă de cauză, aplicabilă anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticide care fac obiectul comerţului internaţional, adoptată la Rotterdam la 10 septembrie 1988

Ordinul comun nr. 1239/2007 (MO nr. 667/2007) privind modalităţile de realizare a controlului exportului şi importului produşilor chimici periculoşi, precum şi modalităţile de colaborare dintre autorităţi, conform Hotărârii Guvernului nr. 305/2007 privind unele măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 304/2003 privind exportul şi importul produşilor chimici periculoşi

Directiva 91/414/CEE a Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor fitofarmaceutice

Hotărârea nr. 1559/2004 (MO nr. 955/19.10.2004) privind procedura de omologare a produselor de protecţia plantelor în vederea plasării pe piaţă şi a utilizării lor pe teritoriul României

Hotărâre nr. 894/2005 (MO nr. 763/22.08.2005) pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecţie a plantelor în vederea plasării pe piată şi a utilizării lor pe teritoriul României

Hotărâre nr. 628/2006 (452/25.05.2006) pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecţia plantelor în vederea plasării pe piaţă

Ordin nr. 134/2006 (MO nr 423/16.05.2006) privind aprobarea Procedurii naţionale de omologare a produselor de protecţia plantelor care conţin substanţe active notificate şi pentru care nu s-a luat încă o decizie de includere în lista cu substanţe active autorizate în Uniunea Europeană

Ordinului 135/2005 prin care se aprobă organizarea şi funcţionarea comisiei de avizare a produselor de uz fitosanitar, precum şi procedura de emitere a avizului de mediu

Directiva Parlamentului European şi Consiliului 98/8/CE privind introducerea pe piaţă a produselor biocide

Hotărârea de Guvern nr. 956/2005 (MO nr. 852/2005) privind plasarea pe piaţă a produselor biocide

Hotărârea de Guvern nr. 584/2006 (MO nr.403/10.05.2006) pentru modificarea alin. (2) al art. 85 din Hotărârea Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide

Ordin nr.1277/2005 pentru aprobarea componenţei Comisiei Produselor Naţionale pentru Produse Biocide şi a regulamentului de organizare şi funcţioanre a acesteia

Ordinul nr. 636/2006 pentru modificarea anexei 1 la Ordinul nr.1 277/2005

Ordinul nr. 1321/2006 (MO nr.286/02.05.2007) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide

Regulamentul nr. 648/2004 al Palamentului European şi al Consiliului privind detergentii amendat de Regulamentul nr. 907/2006 privind detergenţii, privind adaptarea Anexelor III şi VII

Hotărârea nr. 658/2007 (MO nr. 460/09.07.2007) privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării Regulamentului (CE) nr. 648/2004 privind detergenţii.
9.3. Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase
- se realizează conform HG 697/2004 privind aprobarea Procedurii de consimţământ prealabil în cunosţintă de cauză pentru controlul importului şi exportului anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase – procedura PIC.

În municipiul Bucureşti următoarele societăţi comerciale au realizat activităţi de import/export produse chimice periculose:

- S.C. SIERA S.R.L. a importat : 1,2-DICLORETAN ; ACETAT DE MERCUR(II) CLORURA DE MERCUR(II) P.A; IODURA DE MERCUR(II) ROSU, E.P AZOTAT DE MERCUR(II) MONOHIDRAT SULFAT DE MERCUR(II) P.A ; BENZEN;

- S.C. BAICHIM S.R.L. a importat : OXID DE ETILENA

- S.C. IZOLATORUL S.A. a exportat : AZBEST CRISOTILIC

- S.C. PETROM S.A. a exportat: BENZEN

9.4 Evaluarea riscului utilizării substanţelor chimice periculoase asupra sănătăţii umane şi mediului
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti a identificat agenţii economici care importă/produc/comercializează/utilizează/chimicale ce intră sub incidenţa următoarelor prevederi:

- Ord. MMGA nr. 230/2005 pentru aprobarea Procedurii de raportare referitoare la substanţele existente aflate în inventarul IESCE-EINECS conform H.G. nr. 2427/2004 privind evaluarea şi controlul riscului substanţelor existente ;

- Strategia UE privind mercurul;

- H.G. nr. 697/2004 privind aprobarea Procedurii PIC;

- H.G.nr.347/2003 şi H.G. nr.932/2004 privind restricţionare introducerii pe piaţa şi a utilizării anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase.
9.5. Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest- inventarul cantităţilor de azbest deţinute de către agenţii economici şi instituţii publice
La nivelul municipiului Bucureşti au fost identificaţi agentii economici care desfăşoară activităţi cu produse care care conţin azbest şi care intră sub incidenţa :

- H.G. nr.123/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest

- H.G. nr. 734/2006 pentru modificarea H.G.nr.123/2003
9.6. Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS)- inventarul cantitatilor de ODS
APM Bucureşti actualizează inventarul agenţilor economici care desfăşoară activităţi cu substanţe reglementate prin Regulamentul Parlametului European şi Consiliul (CE) nr. 2037/2000 şi prin OUG 89/1999.

- sunt acele substanţele reglementate prin OUG 89/1999 privind regimul comercial şi introducerea unor restricţii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon (ODS) aprobată cu modificări şi completări de Legea 159/2000 (agenţi frigorifici, bromură de metil, solvenţi cloruraţi, spume, HFC).

- în urma actualizării bazei de date s-a constatat ca agenţii economici cunosc şi respectă legislaţia privind substanţele care epuizează stratul de ozon.

Firme care deţin cantităţi de ODS-uri:

S.C Chimopar S.A , cu sediul Bd. Theodor Pallady,nr. 50 ,sect 3, are aparate de climatizare deţine 3 kg de freon R 12 şi 20 kg de freon R22 , are aparate de refrigerare industrială şi deţinefreon R12+R22 12 Kg şi freon R22 19 Kg.

SC Romania Hypermarche SA (Cora Pantelimon), cu sediul Str Lipscani Nr102, sect 3, etj 4 deţine echipamente de refrigerare industrială cu agent frigorific R404 în cantitate de 3600 Kg.

Deţine agent de spumare Linpol stoc la 01.01.2008 80 Kg

Deţine agent de spumare Sapun lichid KC stoc la 01.01.2008 10 Kg

SC Zentiva SA, Bd Th Pallady nr 50, aparat aer condiţionat cantitatea de 24 Kg R407c , cantitatea de 24 Kg R22 şi refrigerator R600a 4,2 Kg.

Tetraclorură de carbon, se utilizează în laborator, stoc la 01.01.2008 1,4 litri.

Solvent 1,1,1-Tricloretan stoc la 01.01.2008 în cantitate de 0,92 kg.

S.C Billa Romania S.R.L. deţine agent racire-congelare R404 A în cantitate de 2340 Kg.

S.C. ASTON COM S.A. ,Bd. Dimitrie Pompeiu nr. 5-7, Sector 2,are aparate de aer condiţionat şi deţine 11667.31 Kg de R22, 39 Kg de R407CB130, 61.32 de R600AB10, 510 Kg de R507B100, 126.21 Kg de R410AB100, 24 kg R407CB125, 1873.42 Kg R407CB113, 10.9 R404AB109.

SC MIDAL GROUP ,Sos. Pantelimon 111A, sector 2, comercializează R22, cantitatea de agent frigorific 30420 kg.

SC ISOVOLTA S.A. ,str. Drumul intre Tarlale 130, are în stoc la data de 01.01.2008 urmatoarele cantităţi şi tipuri de solvenţi 186 Kg ACETAT BUTIL TIP 88SI 98; 23,517.10 Kg ACETONA, 1,769.40 kg ALCOOL IZOPROPILIC, 7,327.50 Kg ALCOOL TEHNIC DENATURAT, 17,593.00 Kg METANOL.

SC ROMENERGO MECANIC SA , Str Dumitru Brumărescu nr. 9 nu are în stoc la data de 01.01.2008 solvenţi.

9.7. Biocide (utilizare, import, export)
Directiva Parlamentului European şi Consiliului 98/8/CE privind introducerea pe piaţă a produselor biocide a fost transpusă în România prin HG nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide.

Conform legislaţiei în vigoare produsele biocide sunt substanţe active şi preparate conţinând una sau mai multe sunstanţe active condiţionate într-o formă în care sunt furnizate utilizatorului, având scop să distrugă, să împiedice, să facă inofensivă şi să prevină acţiunea sau să exercite un alt efect de control asupra oricăriu organism dăunător, prin mijloace chimice sau biologice.

Produsele biocide sunt clasificate în patru grupe pricipale: dezinfectante şi produse biocide generale, conservanţi, pesticide

- alte produse biocide

având variate domenii de utilizare: industria alimentară, industria de preparare a furajelor, industria cosmetică, industria textilă şi a pielăriei, industria lemnului, a cauciucului, industria vopselurilor,aceste produse fiind folosite şi pentru igienizarea spaţiilor, purificarea apei, a aerului etc.
9.8. Poluanţii organici persistenţi
- Convenţia de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi (22.05.2001)

- Legea nr.261/2004 pentru ratificarea Convenţiei de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi

- Decret nr.453/2004 privind promulgarea Legii pentru ratificarea Convenţiei de la Stockholm.

Noile substanţe incluse pe lista POP-s a Convenţiei de la Stockholm sunt :

- clordecanul - este un pesticid, care nu a fost omologat la noi în ţară.

- aclorciclohexanul - lindan.

- pentabromdifenil eter, octobromdifenil eter , hexabromdifenil şi perflorooctan sulfonat - substanţe rezultate în urma unor procese chimice.
9.10. Mercurul
Conform Strategiei UE privind mercurul, acesta se poate găsi în:

- dispoziţive electrice şi electronice (baterii, acumulatori, întrerupatoare, etc), alte componente cu conţinut de mercur (vehicule uzate) aparate de masura şi control(termometre, manometre)

- amalgam dentar inclusiv deşeurile rezultate de la cabinetele medicale care îl folosesc, surse de iluminat (tuburi fluorescente, lămpi de neon, etc)

- industria cloro-sodică, industria cuprului, plumbului, zincului

- produse medicinale, veterinare şi cosmetice, sectorul de chimie analitică,etc

- deşeurile contaminate rezultate din demolări

- reziduurile provenite din arderea combustibilor fosili

- filtre şi turte de filtrare utilizate la filtrarea gazelor cu conţinut de mercur deşeuri de la spălarea gazelor cu conţinut de mercur .

Capitolul 10. RADIOACTIVITATEA

10.1. Reţeaua naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului
Înfiinţată în 1962, RNSRM este parte integrantă a sistemului de supraveghere a poluării mediului din subordinea Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului (MAPM). Încă de la înfiinţare, RNSRM a fost coordonată ştiinţific, tehnic şi metodologic de către Laboratorul de Radioactivitatea Mediului (LRM), laborator care în prezent aparţine Institutului de Cercetare şi Ingineria Mediului (ICIM) Bucureşti.

Sarcinile RNSRM constau în supravegherea radioactivităţii factorilor de mediu, în scopul protecţiei populaţiei şi a mediului înconjurător în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică.

În acest sens, există în cadrul RNSRM un program unic de măsurări beta globale pentru toti factorii de mediu consideraţi (aerosoli atmosferici, depuneri şi precipitaţii atmosferice, ape de suprafaţă şi de adâncime, vegetaţie spontană, sol necultivat), program elaborat şi controlat de LRM.

Tipul probelor de mediu colectate, frecvenţa de colectare, tehnicile de prelevare, pregătire şi măsurare a probelor de mediu, calculul valorilor activităţilor specifice, a limitelor de detecţie şi a impreciziilor rezultate pentru fiecare tip de probă în parte, precum şi transmiterea centralizată a datelor sunt conforme cu "Îndrumarul metodologic de lucru la staţiile Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivitatii Mediului", elaborat şi periodic revizuit de specialistii LRM. Indicatiile "Indrumarului metodologic de lucru la statiile Retelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului" reglementează programul de lucru şi activitatea profesională a tuturor staţiilor de radioactivitatea mediului existente în prezent în cadrul RNSRM.

Supravegherea radioactivităţii mediului prin programul de lucru ce se desfăşoară la staţiile RNSRM comportă:

- monitorizarea nivelului radioactivităţii mediului prin măsurări imediate ale probelor de mediu şi metode rapide de evaluare; are drept scop detectarea imediată a oricărei creşteri semnificative a radioactivităţii;

- determinarea nivelului global al radioactivităţii artificiale în mediu (proba este măsurată după 5 zile de la colectare);

- determinarea valorilor radioactivităţii naturale (a descendenţilor gazelor radioactive radon şi toron emanate de scoarţa terestră în mod natural) în probele de aerosoli; are ca scop atât interpretarea corectă a rezultatelor măsurărilor imediate, cât şi urmărirea variaţiei radioactivităţii naturale în atmosferă.

Începând cu 1995, detectarea rapidă a unei urgenţe radiologice se face, în cadrul RNSRM, şi prin măsurări de debit de doză gama.

Staţia de radioactivitate a mediului Bucureşti este parte componentă a RNSRM. Staţia de radioactivitate a mediului Bucureşti este amplasată în vecinătatea platformei meteorologice a Observatorului de Fizica Atmosferei aparţinând Institutului Naţional de Meteorologie şi Hidrologie (INMH), amplasament situat pe Şoseaua Bucureşti - Afumaţi la numărul 1581. Staţia Bucureşti supraveghează radioactivitatea factorilor de mediu pentru oraşul Bucureşti şi zona limitrofă.

Nivelul radioactivităţii mediului este urmărit şi de unităţile de Apărare Civilă.

Ca surse potenţiale intravilane pentru poluare radioactivă pot fi menţionate Reactorul Atomic de la Institutul de fizică Atomică de la Măgurele, care este în bună parte depăşit şi va trebui dezafectat şi modernizat, deoarece există pericol unor poluări accidentale.

De asemenea numeroase laboratoare şi întreprinderi folosesc izotopi radioactivi pentru efectuarea controlului prin gamascopie a structurilor ascunse ale construcţiilor şi utilajelor. Personalul este autorizat de Comisia Naţională de Control a Activităţii Nucleare (CNCAN).

Izotopii radioactivi se folosesc şi în tratamente oncologice de către unele unităţi spitaliceşti, cum este spitalul Fundeni.

Totuşi aceste surse de radioizotopi nu pot crea pericol generalizat ci numai strict local, cu excepţia cazurilor când vor pătrunde în apa potabilă sau alimente.

CNCAN şi-a concentrat atenţia asupra surselor potenţiale de poluare radioactivă din zonele apropiate de Bucureşti, cum este cazul Centralei Nucleare de la Cernavodă sau cea de pe malul bulgar al Dunării de la Cozlodui şi de la reactorul din Piteşti.

Curenţii de aer predominanţi, vânturile în zona municipiului Bucureşti sunt de natură să diminueze semnificativ pericolul unor concentraţii mari radioactive în caz de accident la una din cele două centrale nucleare de la sud de Bucureşti. Numai o circulaţie din sud ar favoriza transportul izotopilor radioactivi spre Capitala, dar frecvenţa acesteia este foarte mică.
10.2. Programul de monitorizare a radioactivităţii mediului
În cursul anului 2007 nu s-au înregistrat valori crescute ale radioactivităţii factorilor de mediu .

În cele ce urmează este prezentată în mod grafic evoluţia indicatorilor de radioactivitate pe parcursul anului 2007.

10.2.1. Radioactivitatea aerului
10.2.1.1. Aerosoli atmosferici
Fig 10.2.1.1.1 Aerosoli atmosferici, activităţi specifice imediate (Bq/m3).- orele 8-13

Limita atenţionare: 10 Bq m-3 la măsurarea imediată.

Limita avertizare: 50 Bq m-3 la măsurarea imediată.

Limita alarmare: 200 Bq m-3 la măsurarea imediată.

Fig 10.2.1.1.2 Aerosoli atmosferici, activităţi specifice imediate (Bq/m3).- orele 14-19

Limita atentionare: 10 Bq m-3 la măsurarea imediată.

Limita avertizare: 50 Bq m-3 la măsurarea imediată.

Limita alarmare: 200 Bq m-3 la măsurarea imediată.

Fig 10.2.1.1.3 Aerosoli atmosferici, activităţi specifice imediate (Bq/m3).- orele 20-01

Limita atentionare: 10 Bq m-3 la măsurarea imediată.

Limita avertizare: 50 Bq m-3 la măsurarea imediată.

Limita alarmare: 200 Bq m-3 la măsurarea imediată.

Fig 10.2.1.1.4 Aerosoli atmosferici, activităţi specifice imediate (Bq/m3).- orele 2-7

Limita atentionare: 10 Bq m-3 la măsurarea imediată.

Limita avertizare: 50 Bq m-3 la măsurarea imediată.

Limita alarmare: 200 Bq m-3 la măsurarea imediată.

10.2.1.2. Debitul dozei gama în aer
Fig 10.2.1.2.1 Debitul dozei gamma externe,(microGy*h^-1)

Limita atentionare: 0.250 microGy h-1.

Limita avertizare: 1.0 microGy h-1.

Limita alarmare: 10 microGy h-1.

10.2.1.3. Depuneri atmosferice totale şi precipitaţii
Fig 10.2.1.3.1 Depuneri atmosferice totale, activităţi specifice imediate (Bq/m3).

Limita atentionare: 200 Bq m-2zi-1 la măsurarea imediată.

Limita avertizare: 1000 Bq m-2zi-1 la măsurarea imediată.

Limita alarmare: 2000 Bq m-2zi-1 la măsurarea imediată.