2.6.1 Emisii de metale grele
Tabel 2.6.1.1 - Emisii anuale de Pb (tone)
Municipiul Bucureşti
|
1999
|
2000
|
2001
|
2002
|
2003
|
2004
|
2005
|
2006
|
2007
|
Emisii anuale de Pb (t/an)
|
|
107,88
|
110.5
|
104,85
|
119.8
|
5.83
|
58,836
|
14.45
|
2.06
|
Fig.2.6.1.1 - Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de pulberi totale (kg)
În anul 2007 emisiile de plumb au provenit în special de din grupa 3 (şi arderi în industria de prelucrare )
Tabel 2.6.1.2 - Emisii anuale de Cd (tone)
Municipiul Bucureşti
|
1999
|
2000
|
2001
|
2002
|
2003
|
2004
|
2005
|
2006
|
2007
|
Emisii anuale de Cd (t/an)
|
|
0.0698
|
0.088
|
0.081
|
0.305
|
0.035
|
0.048
|
0.0795
|
0.08
|
În anul 2007 emisiile de cadmiu au provenit în special din tratarea şi incinerarea deseurilor (grupa 9)
Tabel 2.6.1.3 - Emisii anuale de Hg (tone)
Municipiul Bucureşti
|
1999
|
2000
|
2001
|
2002
|
2003
|
2004
|
2005
|
2006
|
2007
|
Emisii anuale de Hg (t/an)
|
|
0.054
|
0.049
|
0.0357
|
0.107
|
0.017
|
0.026
|
0.261
|
0.282
|
2.6.2 Emisiile de poluanţi organici persistenţi (POP)
Emisiile mici de dioxină se datorează în primul rând faptului că în Bucureşti incineratorul IRIDEX funcţionează doar din anul 2006 la capacitatea proiectată. Principala metodă de eliminare a deşeurilor nereciclabile rămâne depozitarea la groapa orăşenească.
Tabel 2.6.2.1 - Emisii anuale de dioxina (grame)
Municipiul Bucureşti
|
1999
|
2000
|
2001
|
2002
|
2003
|
2004
|
2005
|
2006
|
2007
|
Emisii anuale de dioxina (g/an)
|
|
9.12
|
5.7
|
4.19
|
15
|
13.9
|
677
|
1827
|
1528
|
2.7. Calitatea aerului ambiental
2.7.1 Concentraţii ale dioxidului de sulf
Tabel 2.7.1.1
Municipiul Bucureşti
|
Oraş
|
Staţia
|
Tipul staţiei
|
Tip Poluant
|
Număr determinări
|
Concentraţia anuală sau zilnică (μg/mc)
|
Frecventa depăşirii VL sau CMA (%)
|
Obs.
|
Bucureşti
|
Buc
|
Cercul Militar
|
Trafic
|
SO2- 1h
|
8218
|
7.7
|
0
|
|
Bucureşti
|
Buc
|
Mihai Bravu
|
Trafic
|
SO2- 1h
|
4691
|
19.7
|
0
|
|
Bucureşti
|
Buc
|
Titan
|
Industrială
|
SO2- 1h
|
8076
|
9.8
|
0
|
|
Bucureşti
|
Buc
|
Drumul Taberei
|
industrială
|
SO2- 1h
|
7351
|
16.4
|
0
|
|
Bucureşti
|
Buc
|
Baloteşti
|
Fond regional
|
SO2- 1h
|
7648
|
7.9
|
0
|
|
Bucureşti
|
Buc
|
Măgurele
|
Fond suburban
|
SO2- 1h
|
8167
|
8.3
|
0
|
|
Bucureşti
|
Buc
|
Lacul Morii
|
Fond urban
|
SO2- 1h
|
7270
|
11.9
|
0
|
|
Bucureşti
|
Buc
|
Berceni
|
Industrială
|
SO2- 1h
|
7371
|
9
|
0
|
|
Bucureşti
|
Buc
|
Cercul Militar
|
Trafic
|
SO2- 24 h
|
348
|
7.6
|
0
|
|
Bucureşti
|
Buc
|
Mihai Bravu
|
Trafic
|
SO2- 24h
|
202
|
19.8
|
0
|
|
Bucureşti
|
Buc
|
Titan
|
Industrială
|
SO2- 24h
|
348
|
9.8
|
0
|
|
Bucureşti
|
Buc
|
Drumul Taberei
|
Industrială
|
SO2- 24 h
|
315
|
16.3
|
0
|
|
Bucureşti
|
Buc
|
Baloteşti
|
Fond regional
|
SO2- 24h
|
331
|
8
|
0
|
|
Bucureşti
|
Buc
|
Măgurele
|
Fond suburban
|
SO2- 24h
|
347
|
8.3
|
0
|
|
Bucureşti
|
Buc
|
Lacul Morii
|
Fond urban
|
SO2- 24h
|
300
|
11.7
|
0
|
|
Bucureşti
|
Buc
|
Berceni
|
Industrială
|
SO2- 24h
|
315
|
8.9
|
0
|
|
Pentru SO2 nu s-au semnalat probleme deosebite, valorile înregistrate încadrându-se în anul 2007 sub valorile limită plus marja de toleranţă (350 μg/mc).
Pentru dioxidul de sulf, în anul 2007 nu s-a înregistrat depăşirea pragului de alertă la nici o staţie de monitorizare.
2.7.2 Concentraţii ale dioxidului de azot
Tabel 2.7.2.1
Judeţ
|
Oraş
|
Staţia
|
Tipul staţiei
|
Tip Poluant
|
Număr determinări
|
Concentraţia anuală sau zilnică
|
Frecventa depăşirii VL sau CMA (%)
|
Obs.
|
Bucureşti
|
Buc
|
Cercul Militar
|
Trafic
|
NO2- 1h
|
7582
|
111
|
2.993933
|
|
Bucureşti
|
Buc
|
Mihai Bravu
|
Trafic
|
NO2- 1h
|
7074
|
62
|
0.593723
|
|
Bucureşti
|
Buc
|
Titan
|
Industrială
|
NO2- 1h
|
6423
|
46
|
0.435933
|
|
Bucureşti
|
Buc
|
Drumul Taberei
|
industrială
|
NO2- 1h
|
7437
|
59
|
0.860562
|
|
Bucureşti
|
Buc
|
Baloteşti
|
Fond regional
|
NO2- 1h
|
7829
|
13
|
0
|
|
Bucureşti
|
Buc
|
Măgurele
|
Fond suburban
|
NO2- 1h
|
8165
|
26
|
0.036742
|
|
Bucureşti
|
Buc
|
Lacul Morii
|
Fond urban
|
NO2- 1h
|
8250
|
43
|
0.363636
|
|
Bucureşti
|
Buc
|
Berceni
|
Industrială
|
NO2- 1h
|
6742
|
41
|
0.177989
|
|
Pentru acest poluant este necesară alcătuirea unor programe de acţiune pentru reducerea concentraţiilor în zonele de trafic (staţiile Cercul Militar şi Mihai Bravu) şi în plus pentru staţiile Drumul Taberei , Titan şi Lacul Morii (s-a depaşit VL +MT de mai mult de 18 ori în anul calendaristic)
Depăşirea pragului de alertă s-a semnalat de 3 ori în anul 2004, în anii 2005 , 2006 şi 2007 valorile nedepăşind acest prag. Valorile medii anuale au crescut în anul 2005 însă au scăzut în anul 2006 şi 2007 fiind în general peste VL.
2.7.3 Concentraţii ale amoniacului
Nu se efectuează măsurători ale concentraţiilor acestui poluant în cadrul programului de monitorizare a calităţii aerului în municipiul Bucureşti.
2.7.4. Producerea ozonului troposferic (poluarea fotochimică)
Ozonul este un constituent natural al atmosferei (formula chimică O3) fiind prezent la o altitudine între 15 şi 40 km şi realizând un înveliş protector pentru planeta Pamânt.
Prin activitatea antropogenă intensă din a doua jumătate a secolului al XX lea, a fost modificat echilibrul chimic al formării şi menţinerii stratului protector de ozon stratosferic şi a fost pusă în evidenţă creşterea concentraţiei de ozon la nivelul troposferic, unde, în contextul existenţei altor poluanţi, devine generator de smog şi de o serie de efecte negative asupra sistemului climatic, productivităţii ecosistemelor şi a sănătăţii umane.
Zonele cele mai afectate de poluare cu ozon troposferic sunt cele urbane întrucât precursorii ozonului (în principal oxizii de azot, oxizii de sulf şi compuşii organici volatili) sunt generaţi de activităţile industriale şi de traficul rutier.
În perioada de primavară – vară, când intervalul de iluminare diurna este mare, reacţiile fotochimice din atmosferă sunt accelerate, fapt ce are ca rezultat creşterea concentraţiilor de ozon în special în timpul zilelor foarte călduroase (cu temperaturi de peste 300 C).
Oxidanţii fotochimici, în special ozonul, reprezintă un factor nociv pentru vegetaţie, pentru sănătatea oamenilor şi a animalelor.
Principalii poluanţi primari care determină formarea, prin procese fotochimice, a ozonului şi a altor oxidanţi în atmosfera joasă sunt: oxizii de azot, oxizii de sulf şi compuşii organici volatili proveniti din surse antropice.
Cele mai importante activităţi umane care conduc la evacuarea în atmosferă a acestor poluanţi primari sunt:
- arderea combustibililor fosili (cărbune, gaze naturale, produse petroliere) în surse fixe (centrale electrice şi termice, încălzirea rezidenţială, procese industriale) şi mobile (trafic rutier, transportul feroviar, naval şi aerian);
- extracţia, prelucrarea şi distribuţia petrolului şi a produselor petroliere;
- extracţia şi distribuţia gazelor naturale;
- utilizarea solvenţilor organici.
Tabel 2.7.4.1
Judeţ
|
Oraş
|
Staţia
|
Tipul staţiei
|
Tip Poluant
|
Număr determinări
|
Concentraţia anuală sau zilnică
|
Număr zile depăşire valoare ţintă
|
Obs.
|
Bucureşti
|
Buc
|
Cercul Militar
|
Trafic
|
O3- medie 8 h
|
6983
|
16.2
|
0
|
|
Bucureşti
|
Buc
|
Mihai Bravu
|
Trafic
|
O3- medie 8 h
|
8414
|
22.2
|
0
|
|
Bucureşti
|
Buc
|
Titan
|
Industrială
|
O3- medie 8 h
|
8448
|
43
|
3
|
|
Bucureşti
|
Buc
|
Drumul Taberei
|
industrială
|
O3- medie 8 h
|
8367
|
31.1
|
1
|
|
Bucureşti
|
Buc
|
Baloteşti
|
Fond regional
|
O3- medie 8 h
|
8081
|
58.1
|
46
|
|
Bucureşti
|
Buc
|
Măgurele
|
Fond suburban
|
O3- medie 8 h
|
8372
|
27.6
|
0
|
|
Bucureşti
|
Buc
|
Lacul Morii
|
Fond urban
|
O3- medie 8 h
|
8570
|
47.4
|
3
|
|
Bucureşti
|
Buc
|
Berceni
|
Industrială
|
O3- medie 8 h
|
8086
|
39.9
|
1
|
|
Depăşirile valorii ţintă pentru ozon (120 µg/m3 - valoare ce trebuie atinsă în anul 2010) s-au înregistrat în special în perioada de vară, însă nu a fost depăşit pragul de alertă (240 µg/m3 timp de 3 ore consecutiv ). În anul 2007 a fost depaşit o singură dată pragul de informare (180 µg/m3 ) la Drumul Taberei şi de 6 ori la statia Baloteşti. Pentru acest poluant este necesară întocmirea unui program de gestionare a calităţii aerului, întrucât la Baloteşti s-au înregistrat mai mult de 25 zile depăşire a valorii ţintă pentru protecţia sănătăţii umane.
Şi pentru acest poluant s-a înregistrat o scădere uşoară a valorilor medii anuale faţă de anii precedenţii.
Dostları ilə paylaş: |