Raportul anual privind starea factorilor de mediu apmb 2007
Yüklə 2,61 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- 4.3.3. Mecanismul economic în domeniul apelor
- 4.4. Ape de suprafaţă
- 4.4.1. Starea râurilor interioare
- 4.4.2. Starea lacurilor din Bucureşti în raport cu gradul de troficitate şi chimismul apei
- VALEA COLENTINA - ACUMULAREA FUNDENI
- 4.5. Ape subterane
- 4.6. Apă potabilă
- 4.7. Apele uzate
Tabel 4.3.2.7
4.3.3. Mecanismul economic în domeniul apelor A. N. „APELE ROMANE” prin structura sa (Direcţii de Ape pe bazine hidrografice şi SGA-uri organizate la nivel de judeţ) administrează apele din domeniul public al statului şi infrastructura Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor, în scopul gospodăririi unitare pe ansamblul ţării a resurselor de apă de suprafaţă şi subterane. Mecanismul economic în domeniul apelor a fost elaborat conform Directivei Cadru 60/2000/EC: - Apă este un patrimoniu natural ce trebuie aparăt, protejat şi tratat ca atare; - Drepturi egale de acces la sursele de apă pentru toate folosinţele; - Beneficiarul plăteşte pentru serviciul de asigurare cerinţă/preluare ape uzate; - Poluatorul plateşte pentru pagubele produse prin deteriorarea calităţii surselor de apă; - Acordarea de bonificaţii pentru utilizatorii de apă care demonstrează constant o grijă deosebită pentru folosirea raţională şi protecţia calităţii apei. Apele fac parte din domeniul public al statului şi constituie o resursă naturală cu valoare economică în toate formele sale de utilizare. Serviciile specifice de gospodărire a apelor se prestează având în vedere dubla calitate a apei, de resursă naturală esenţială a vieţii şi bun care produce valoare economică. În vederea asigurării unei dezvoltări durabile, în domeniul apelor se aplică principiul recuperării costurilor serviciilor de apă, inclusiv costuri implicate în mediu şi de resursă, pe baza analizei economice şi cu respectarea principiului “poluatorul plăteşte”. Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă include sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii şi penalităţi ca parte a modului de finanţare a dezvoltării domeniului şi de asigurare a funcţionării Administraţiei Naţionale "Apele Române". Administraţia Naţională "Apele Române", în calitate de operator unic atât al resurselor de apă de suprafaţă, naturale sau amenajate (indiferent de deţinătorul amenajării), cât şi al resurselor de apă subterane (indiferent de natura lor şi a instalaţiilor), îşi constituie veniturile proprii dintr-o contribuţie specifică de gospodărire a apelor platită lunar de către toţi utilizatorii resurselor de apă pe bază de abonament încheiat în acest sens, din plaţile pentru serviciile comune de gospodărire a apelor, din tarife pentru avizele, autorizaţiile, notificările pe care le poate emite sau este împuternicită să le emită, precum şi din penalităţile aplicate. Sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi specifice activităţii de gospodărire a resurselor de apă (acestea se reactualizează periodic prin hotărâre a Guvernului) se stabileşte prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.73/2005 pentru modificarea şi completarea OUG nr.107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale “Apele Române”. Contribuţiile specifice de gospodărire a apelor sunt (conf. Anexei 5 la OUG nr.107/2002): - contribuţia pentru utilizarea resurselor de apă (brută) pe categorii de resurse şi utilizatori; - contribuţia pentru primirea apelor uzate în resursele de apă (suprafaţă sau subteran). Pentru apă tratată şi livrată, operatorii sau prestatorii sunt persoane fizice sau juridice care au în administrare lucrări hidrotehnice, care prestează servicii de apă (ex: EGC pt. localitati). Penalităţile se aplică acelor utilizatori de apă la care se constată abateri de la prevederile reglementate atât pentru depăşirea cantităţilor de apă utilizate, cât şi a concentraţiilor şi cantităţilor de substanţe impurificatoare evacuate în resursele de apă. Penalităţile pentru depăşirea valorii concentraţiilor indicatorilor de calitate reglementaţi pentru evacuarea apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor se aplică de către unităţile de gospodarie comunală. Finanţarea investiţiilor privind lucrările, construcţiile sau instalaţiile de gospodărire a apelor se asigură, după caz, din: bugetul de stat sau bugetele locale, pentru lucrările de utilitate publică, fondurile utilizatorilor de apă, fonduri obţinute prin credite garantate de Guvern sau de autorităţile administraţiei publice locale. De la bugetul de stat, în baza programelor anuale (în limita sumelor alocate cu aceasta destinaţie în bugetul autorităţii publice centrale din domeniul apelor), se asigură cheltuielile pentru: - conservarea ecosistemelor şi delimitarea albiilor minore ale râurilor din domeniul public al statului; - întretinerea, repararea lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi activităţile operative de aparare împotriva inundaţiilor; - refacerea şi repunerea în funcţiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, afectate de calamităţi naturale sau de alte evenimente deosebite; - activităţile de: cunoaştere a resurselor de apă, de hidrologie operativă şi prognoză hidrologică. 4.4. Ape de suprafaţă În conformitate cu atribuţiile ce ne revin din organizarea şi funcţionarea Administraţiei Naţionale „APELE ROMANE”, Sistemul de Gospodărire a Apelor Ilfov – Bucureşti gestionează date referitoare la cantitatea şi calitatea factorului de mediu APĂ. Încadrarea în clase de calitate se face conform Ordinului 161/ 2006 pt aprobarea „Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă”. Urmărirea calităţii apelor din bazinele hidrografice aflate în administrarea SGA Ilfov- Bucureşti se face prin efectuarea de analize bacteriologice, fizico-chimice şi biologice, conform “Manualului de Operare al Sistemului de Monitoring Integrat, pe anul 2007, în secţiunile reţelei de monitoring”.
Elemente caracteristice ale principalelor cursuri de apă care străbat teritoriul administrat de către SGA ILFOV-BUCUREŞTI sunt următoarele: Râul Dâmboviţa: - Lungimea totală a râului……….286 km (din care 72 km în spaţiul SGA Ilfov-Bucureşti) Râul Colentina : - Lungimea totală a râului……… 350 km (din care 80 km în spaţiul SGA Ilfov-Bucureşti) Sectoarele de curs puternic solicitate de folosinţele de apă sunt: - Sectorul Ogrezeni-Budeşti cu marea captare de la Crivina pentru alimentarea capitalei şi derivaţia spre Sabar pentru sistemul de irigaţii Jilava – Vidra – Frumuşani; - Râul Dâmboviţa cu captarea pentru Bucureşti (Brezoaiele-Crivina). Sistemul de derivaţii este realizat pentru suplimentarea debitelor la Staţia de Tratare Arcuda, pe râul Colentina pentru industrie şi la irigaţii în judeţul Ilfov şi tranzitează debite din râul Argeş şi Ialomiţa prin derivaţiile Dragomireşti – Chitila, Bilciureşti – Ghimpaţi, Valea Voievozi şi Cocani – Dârza. Canal Arges- amonte evacuare în Lacul Morii: stare ecologica slaba (clasa IV de calitate). Secţiunea este monitorizată în cadrul programului de supraveghere. Din punct de vedere chimic aparţine clasei a II-a de calitate datorită încărcării organice, poluanţilor specifici de origine naturală (Fe, Mn, Zn) şi fenolilor. Restul indicatorilor se încadrează în clasa I-a de calitate. Starea chimică este necorespunzătoare pentru valoarea înregistrată în cazul Cu dizolvat. Analiza biologică a evidenţiat la nivelul fitoplanctonului o diversitate scăzută şi un număr redus de specii. În campania lunii iunie densitatea maximă a fost dezvoltată de specia Cyclotella menenghiniana. Indexul saprob cu o valoare de 2.3 încadrează secţiunea în clasa II-a de calitate, cu predominarea speciilor de zona beta mezosaprobă. Calitatea apei scade în august prin apariţia euglenofitelor şi algelor albastre verzi. Indexul saprob (2.44) încadrează secţiunea în clasa III-a de calitate. Microfitobentosul este reprezentat prin 5 specii, dominând cyanophytele: Oscillatoria tenuis şi Lyngbya martensiana. Indexul saprob cu o valoare de 2.83 încadrează secţiunea din punct de vedere biologic în clasa IV de calitate şi stabileşte şi starea ecologică a secţiunii. Dâmboviţa- Nod Hidrotehnic Popeşti (aval Lacul Morii): stare ecologică moderată (clasa III-a de calitate). Încarcarea organică şi fenoli este moderată (aparţine domeniului clasei III de calitate) cu valori mai ridicate în cursul verii. Ceilalţi indicatori de calitate s-au încadrat în clasa I-a. Starea chimică este proastă datorită valorilor necorespunzătoare ale Cu dizolvat. Analiza biologică a fost efectuată la nivelul fitoplanctonului în cadrul a 2 campanii. În cursul lunii iunie predomină speciile de zona beta mezosaproba, indexul saprob (2) încadrează secţiunea în clasa II-a de calitate. În luna august creşte numărul de specii – 24- cu dominarea algelor verzi, ducând la o scădere a calităţii apei. Indexul saprob cu o valoare de 2.43 încadrează secţiunea în clasa III de calitate. Au fost identificate macrofite din genurile Chladophora şi Myriophyllum. În anul 2007, exploatarea principalelor lacuri de acumulare din administrarea SGA ILFOV – BUCUREŞTI s-a desfăşurat pe baza programului de exploatare lunară, a dispoziţiilor tehnice şi a prognozelor hidro-meteorologice pentru perioade scurte de timp, fără a se înregistra probleme deosebite în exploatare. 4.4.2. Starea lacurilor din Bucureşti în raport cu gradul de troficitate şi chimismul apei Pe râul Dâmboviţa a fost realizat în cadrul amenajării complexe, Lacul Morii (cu un volum de 19,4 mil.mc), precum şi 11 noduri hidrotehnice care creează 11 biefuri cu volumul total de 1,5 mil.mc. În schema de amenajare a râului Colentina a fost creată o salbă de lacuri, pe teritoriul SGA Ilfov-Bucureşti găsindu-se 15 lacuri de acumulare cu un volum total de cca 41,7 mil.mc., din care cel mai important este lacul de acumulare Buftea. Din totalul de 15 lacuri, 9 se află în patrimoniul Primăriei Capitalei şi sunt administrate de ALPAB, iar celelalte 6 lacuri de către SGA Ilfov-Bucureşti. LACUL MORII În cursul anului 2007 acumularea Lacul Morii a fost monitorizată în 3 secţiuni de supraveghere, respectiv coada lac, mijloc lac şi baraj, pe profile de adâncime (suprafaţă şi zona fotică). Din punct de vedere chimic indicatorii de calitate urmăriţi au încadrat acumularea în clasa II-a de calitate, cu încarcare organică şi în fenoli mai ridicată în timpul verii. Restul indicatorilor de calitate s-au încadrat în clasa I-a. Starea chimică a acumulării s-a stabilit, aşa cum prevede Ordinul 161/2006, pe baza concentraţiilor substanţelor prioritare/ prioritar periculoase determinate. Aceste substanţe se determină, aşa cum prevede „Manualul de Operare”, în secţiunea mijloc lac, pe proba compusă din zona fotică.Frecvenţa de determinare este de de 12/an cele prioritare şi 4/an cele neprioritare (substanţe periculoase din lista I şi II a HG 351/2005, cu excepţia celor prioritare). În anul 2007 s-au monitorizat metale grele:crom, cupru, zinc, plumb, cadmiu, nichel şi micropoluanţi organici. Rezultatele înregistrate au dus la concluzia stabilirii unei stări chimice bune a acumulării, neînregistrându-se depăşiri ale valorilor impuse. Din punct de vedere biologic acumularea se încadrează în categoria hipertrof. Analizele biologice au fost efectuate în decursul a 4 campanii (martie, iunie, august şi septembrie) la nivelul fitoplanctonului şi 2 determinări în luna iunie şi august, la nivelul microfitobentosului. Fitoplanctonul a fost dominat în cursul primăverii de diatomee, dezvoltarea cea mai mare având-o specia Cyclotella menenghiniana în toate secţiunile de supraveghere, densitatea maximă fiind atinsă în zona de mijloc a lacului la nivelul zonei fotice. În campania lunii iunie, diatomeele regresează, locul lor este luat de cyanophytul Aphanizomenon flos-aqua, care este dominant în zona de coadă şi mijloc a lacului şi chlorophyte în zona barajului. Diversitatea specifică este redusă. Biomasa dezvoltată de fitoplancton variază între 16.36 mg/l, înregistrată în zona de coadă a lacului şi 6.42 mg/l, în zona de baraj, cu scădere progresivă către baraj. În cursul lunii august se produce o dezvoltare masivă a speciei Ceratium hirundinella, cu o dezvoltare maximă în zona barajului, biomasa maximă fiind de 341.4 mg/l. Se observă că o dată cu dezvoltarea sa numerică scade numarul de specii şi diversitatea în zona respectivă. În luna septembrie are loc înflorire produsă de Microcystis aeruginosa, specie ce se dezvoltă exploziv inhibând dezvoltarea altor specii astfel încât în zona barajului nu întâlnim decât 2 specii. Biomasa dezvoltată este maximă în zona barajului la nivelul zonei fotice (4222.9 mg/l). Microfitobentosul : este dominant, atât ca număr de specii cât şi ca densitate, în iunie de Diatomee intr-o proportie de 54.3 %, alaturi de care apar şi alge verzi şi cyanophyte, în timp ce în august, scade diversitatea, întâlnim 5 specii, cel mai bine dezvoltat fiind genul Gleotrichia.
Acumularea se încadrează în clasa a III-a de calitate; stadiu trofic: hipertrof. Analizele fizico-chimice efectuate în cursul anului 2007 au evidenţiat următoarele: - Încărcare organică moderată, corespunzătoare clasei III de calitate în tot cursul anului, cu valori maxime înregistrate în campania lunii august la nivelul mijlocului acumulării, coincide cu maximă dezvoltării biomasei fitoplanctonice. - Încărcarea în nutrienţi aparţine domeniului clasei II de calitate, cu valori mai ridicate la începutul anului în cazul compuşilor azotici, şi o scădere treptată odată cu dezvoltarea populaţiei algale. În cazul ortofosfaţilor se observă o variaţie mult mai mare, cu creşterea concentraţiei la înregistrarea valorilor maxime ale biomasei fitoplanctonice. - Indicatorii din categoria salinitate şi poluanţi specifici de origine naturala s-au încadrat în clasa II-a de calitate, cu valori mai ridicate înregstrate pentru mangan, cadmiu şi cloruri. Dintre micropoluanţii organici, fenolii înregistrează valori mai ridicate cu valoare maximă în campania lunii august. Starea chimică a acumulării: corespunzătoare atât pentru metalele dizolvate cât şi în cazul substanţelor periculoase/ prioritar periculoase. Program IH: chimismul acumulării tinde să nu corespunda limitelor de conformare pentru materii totale în suspensie, incarcare organica şi nitriti. Analizele biologice au fost efectuate la nivelul celor 2 sectiuni pentru fitoplancton şi microfitobentos. S-au înregistrat valori crescute ale biomasei fitoplanctonice în toate campaniile de recoltare, variind numai dominanţa specifică. S-a observat o diversitate destul de ridicată la nivelul acumulării, numarul de specii variind între 17 specii intalnite în primavara şi 38 specii în campania lunii august. În martie se produce o dezvoltare puternica a diatomeelor, înregstrându-se o biomasa de 100.24 mg/l în zona de mijloc şi 124 mg/l în zona barajului, cu dominarea speciei Cyclotella menenghiniana (146 375 000ex/l). În iunie creşte numărul de specii şi devin dominanţi reprezentanţii clorophytelor, maximul dezvoltării este atins de specia Pyramichlamys cordiformis în zona barajului, biomasa înregstrată fiind de 230 mg/l, în timp ce în luna august devin dominante cryptophytele prin 2 reprezentanţi: Cryptomonas marsonii şi Chroomonas acuta. Alături de cryptophyte apar bine dezvoltate şi cyanophytele şi diatomeele. Microfitobentosul a fost determinat în zona barajului în 2 campanii (iunie şi august). În iunie este dominat de diatomee în proportie de 75%, cea mai bine reprezentată fiind specia Nitzschia palea, alături de care se dezvolată şi alge verzi. În august creşte diversitatea specifică, apar alge albastre verzi, euglenofite şi cryptofite intr-o proporţie asemanătoare.
În cadrul acestei regiuni hidrogeologice se disting trei zone cunoscute sub numele de "strate de Frăteşti", cea mai importantă formaţiune acviferă a ţării. Sunt constituite din pietrişuri şi nisipuri cu intercalaţii de argile din cuaternarul inferior, aşezate peste formaţiuni argiloase. În zona Bucureştiului cele trei strate de Frăteşti A, B şi C sunt situate la adâncimile de 60-160 m în partea de sud a oraşului şi între 200 - 360 m în partea de nord. Au frecvent grosimi de 25 - 30 m şi sunt despărţite de două intercalaţii de argile şi argile nisipoase de cca 20 m. Nisipurile de Mostiştea (Cuaternar - Pleistocen superior), cu o grosime totală cuprinsă în general între 15 şi 20 metri. Granulometria este reprezentată prin nisipuri şi nisipuri cu elemente de pietriş. Uneori adâncimea acestor nisipuri coboară şi pîna la 15 -100 m. Pietrişurile de Colentina (Cuaternar - Pleistocen superior) se dezvoltă între adâncimile de 10 - 15 m funcţie de grosimea loessurilor care le acoperă şi sunt reprezentate prin nisipurile cu pietrişuri. Uneori aceste Pietrişuri de Colentina se situează şi la adâncimi mai mici, chiar şi la adâncimea de 5 -10 m, în funcţie de poziţia forajelor faţă de depresiunile care sunt foarte frecvente în zona respectivă. Pentru Câmpia Română (în care se încadrează şi bh Argeş, bh Mostiştea, bh Ialomiţa) resursele totale de exploatare se estimează la cca 120 mc/s, iar pentru Lunca Dunării la 30 mc/s. Cele mai frecvente sunt debitele exploatabile cu valori mai mari cuprinse între 7-8 l/s/foraj. În anul 2007 au fost monitorizate foraje reprezentative din reţeaua naţională de observaţie şi exploatare constatându-se următoarele: - În zona Băneasa au fost prelevate probe din 4 foraje (F1-F4) şi s-au constatat depăsiri ale indicatorilor de calitate la încarcare organică , amoniu şi Mn. - Au mai fost prelevate probe din următoarele foraje: - RAAPPS – Sala Palatului (F3); - Spicul SA (F); - Excelent SA – (F1); - Depoul CFR Calatori (F1); - Panificaţie Băneasa (F); - Spitalul de Urgenta Floreasca (F). S-a constatat depăşiri ale indicatorilor de calitate (raportat la limite specificate în Legea apei potabile 458/ 2002 modificată şi completată prin Legea 311/2004) la : - amoniu : RAAPPS Sala Palatului, Spicul SA, Excelent SA, Depoul CFR Calatori. - încărcare organică : Spicul SA , Excelent SA. 4.6. Apă potabilă Autoritatea de Sănătate Publică monitorizează continuu calitatea apei de băut. Supravegherea sanitară şi monitorizarea calităţii apei de băut se realizează în conformitate cu prevederile stabilite de Legea apei potabile 458/2002, 311/2004 şi HGR 974/2004. Un procent de 88% din totalul locuitorilor Capitalei sunt racordaţi la sistemul public de alimentare cu apă potabilă, administrat de SC APA NOVA BUCUREŞTI SA. Calitatea acesteia este monitorizată continuu, prin recoltări efectuate de la staţiile de tratare şi punctele fixe din reţeaua de distribuţie. De la staţiile de tratare Arcuda şi Roşu s-au prelevat 393 probe de apă care au corespuns normelor în vigoare.
Clorul rezidual liber (CRL) a depăşit valoarea admisă de 0,5 mg/l, stabilită de legislaţia în vigoare, pentru 170 de probe (43,26%), ceea ce constituie o măsură de siguranţă pentru asigurarea calităţii bacteriologice a apei în întreaga reţea de distribuţie. Tabel 4.6.2 Procentajul privind CRL în apă recoltată de la nivelul staţiilor de tratare
Calitatea apei din reţeaua de distribuţie a fost supravegheată prin recoltări zilnice efectuate în cele 50 de puncte fixe stabilite de comun acord cu reprezentanţii SC APA NOVA BUCUREŞTI SA, fiind prelevate 2950 probe de apă. La un număr de 5 probe (0,17%) s-au identificat depăşiri la indicatorii chimici: 3 probe cu valori necorespunzătoare ale cuprului (0,34 – 1,071 mg/l) şi 2 probe cu valori necorespunzătoare ale plumbului (0,116 – 0,124 mg/l). Tabel 4.6.3 Procentajul probelor necorespunzătoare recoltate din punctele fixe
Referitor la CRL, trebuie evidenţiat faptul că în 30 de probe (1,02%) acesta a fost absent. La nicio probă nu s-au înregistrat valori de peste limita admisă de 0,50 mg/l. Tabel 4.6.4 Procentajul privind CRL în apa recoltată din punctele fixe
În cursul anului 2007 Compartimentul de igiena radiaţiilor a efectuat lunar de la staţiile de tratare şi din reţeaua de distribuţie recoltări de probe de apă, fiind prelevate 42 de probe, pentru care s-au efectuat 84 determinări de radiaţii alfa şi beta global pentru toate probele, şi 48 separări radiochimice. Toate valorile măsurate s-au încadrat în limitele conţinutului radioactiv natural, conform legislaţiei în vigoare. Referitor la recoltările efectuate în urma sesizărilor primite de la consumatori trebuie evidenţiat că din cele 79 probe prelevate, 9 probe (11,11%) au prezentat caracteristici organoleptice, fizico-chimice şi/sau bacteriologice necorespunzătoare normelor admise, aspectele semnalate fiind aduse la cunoştinţa SC APA NOVA BUCUREŞTI SA pentru verificări şi stabilirea de măsuri de remediere. În anul 2007 din reţeaua centrală a oraşului au mai fost recoltate probe de apă în cursul unor acţiuni specifice, cum au fost: blocuri vechi/noi, case vechi/noi, acţiunea canicula. În cadrul acţiunii blocuri vechi/noi, case vechi/noi, inclusă în PN1-SP4 de verificare a calităţii apei potabile distribuită consumatorilor casnici s-au efectuat prelevări de probe de apă imediat după deschiderea robinetului şi după 5 minute de funcţionare fiind cuprinse locaţii din toate sectoarele Capitalei. S-au recoltat 240 probe de apă de la 120 de adrese, fiind constatate următoarele aspecte: - majoritatea prelevărilor (respectiv 228 probe reprezentând 95% din totalul celor 240) au corespuns normelor în vigoare şi numai 12 probe (5%) au prezentat depăşiri ale parametrilor organoleptici, fizico-chimici sau bacteriologici peste normele admise (aspect slab opalescent, prezenţa de impurităţi, culoare slab galbuie, azotiţi şi/sau încărcatură bacteriană peste limitele admise); - din totalul probelor necorespunzătoare, 8 (66,67 %) au fost recoltări efectuate imediat după deschiderea robinetului, iar 4 (33,33%) probe au fost prelevate după 5 minute de curgere a apei; - pentru 5 cazuri (62,5%) din cele 8 probe recoltate imediat după deschiderea robinetului, indicatorii necorespunzători s-au remediat total după 5 minute, iar în 3 cazuri aspectele necorespunzătoare s-au menţinut şi după 5 minute; - trebuie semnalat că din totalul celor 12 probe necorespunzătoare, 9 au fost recoltări efectuate de la case (vechi şi noi) şi 3 probe de la blocuri ( vechi şi noi). Din datele prezentate se pot desprinde următoarele concluzii: - este necesară deschiderea robinetului care va fi lăsat să curgă cca 3-5 minute înainte de utilizarea apei în scop potabil pentru reducerea riscului de a consuma o apă necorespunzătoare d.p.d.v. organoleptic, fizico-chimic şi/sau bacteriologic; - se va asigura o înlocuire periodică a conductelor de apă (în special din case vechi, case noi şi blocuri vechi) în funcţie de perioada de timp de utilizare şi/sau gradul de uzură al acestora, asigurându-se implicit prevenirea îmbolnăvirilor în rândul populaţiei determinată de folosirea apei necorespunzătoare. În cadrul acţiunii Canicula din reţeaua SC.Apa Nova Bucureşti SA, s-au recoltat suplimentar punctelor fixe de recoltă, 25 probe apă din care 4 probe (16%) au avut modificari ale caracteristicilor organoleptice şi 1 probă necorespunzătoare dpdv bacteriologic. În cadrul aceleiaşi acţiuni (canicula) s-au recoltat probe de apă din fântâni individuale, din zone neracordate la reţeaua centralizată de apă a oraşului, din toate sectoarele capitalei. În acest sens în lunile iunie – august s-au prelevat 124 probe de apă din care 113 (91,3%) au prezentat modificarea parametrilor microbiologici faţă de limitele impuse de Legea apei potabile 458/2002 şi 311/2004. La 91 de probe, din cele 124 recoltate, s-a determinat prezenţa parametrului “nitraţi”, toate probele (100%) având nitraţi cu mult peste limita admisă de 50 mg/l. Cu această ocazie rezultatele obţinute au fost comunicate către Primăriile sectoarelor 1 – 6 spre luare la cunoştiinţă, instituirea de măsuri de dezinfecţie şi de înlocuire a apei respective cu apă plata, apă imbuteliată sau alte modalităţi. Microcentrale În anul 2007, din instalaţiile proprii de alimentare cu apă (microcentrale – în general având surse de profunzime şi care aparţin unor unităţi industriale/societăţi comerciale) s-au recoltat 341 de probe, fie în urma unor sesizari venite din partea populaţiei, fie pentru acordarea autorizaţiei sanitare de funcţionare. Din totalul acestora, un număr de 209 probe (61,28%) au fost necorespunzătoare organoleptic/fizico-chimic/microbiologic. În situaţiile depistate s-au facut recomandările de “normalizare” a indicatorilor necorespunzători prin măsuri de spălare şi dezinfecţie a instalaţiilor de apă şi/sau suplimentarea cu sisteme speciale de filtrare a apei. Fântâni (surse individuale) De la nivelul fântânilor individuale aflate în zonele Capitalei neracordate la reţeaua centrală a oraşului s-au recoltat 84 probe de apă, fie în urma unor sesizări ale populaţiei (24 probe de apă), fie în cadrul PN1-SP4. Referitor la probele recoltate în urma sesizărilor trebuie arătat ca un procent important al acestora (54,1%) nu au corespuns d.p.d.v. organoleptic, fizico-chimic şi/sau bacteriologic normelor în vigoare, în timp ce în cazul recoltărilor efectuate în cadrul PN1-SP4 pentru determinarea nitraţilor din apa de fântână - 60 probe de apă, 54 probe (90%) au fost necorespunzătoare bacteriologic, iar 49 probe (71%) din ele având un conţinut de nitraţi cu mult peste norma admisă de 50 mg/l. Pentru puţurile şi fântânile cu apă necorespunzătoare s-a recomandat dezinfecţia cu substanţe clorigene şi folosirea de filtre speciale sau filtre pe bază de schimbători de ioni, precum şi evitarea folosirii apei respective pentru prepararea laptelui praf la sugarii de 0-1 an. Referitor la probele de apă recoltate de la nivelul unor izvoare publice aflate în diverse parcuri ale Capitalei, trebuie arătat că şi în anul 2007 apă a fost necorespunzătoare d.p.d.v. organoleptic, fizico-chimic şi/sau bacteriologic, recomandându-se Administraţiei Domeniului Public afisarea de panouri cu inscripţia “Apă nepotabilă. Pericol de îmbolnăvire “ pentru avertizarea populaţiei asupra riscului determinat de consumul apei respective. 4.7. Apele uzate Yüklə 2,61 Mb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
