Raportul de analiză
PRACTICĂ JUDICIARĂ NEUNITARĂ
Yüklə 0,84 Mb.
|
1. PRACTICĂ JUDICIARĂ NEUNITARĂ a. Secţia Civilă: - 12.03.2010 - 28.05.2010 – organizat la sediul Tribunalului Arad - 12.11.2010 – organizat la sediul Tribunalului Caraş-Severin - 10.12.2010 – Aspecte noi de procedură introduse prin legea micii reforme
- 28.05.2010 - 29.10.2010 - 10.12.2010 – Aspecte noi de procedură introduse prin Legea nr. 202/2010 (legea micii reforme) c. Secţia Comercială: - 23.04.2010 - 17.12.2010
- 21.05. 2010 - 26.11.2010
- 18.02.2010 - 10.12.2010
- 19.03.2010 - 11.06.2010 - 03.12.2010 3. DREPT COMUNITAR - 17.05.2010 Tema: Probleme de interes actual din dreptul comunitar. Moderator: dl. prof. univ. dr. AUGUSTIN FUEREA
3.12.2010 – Jurisprudenţă recentă în materia dreptului familiei şi minori 5. COMBATEREA CORUPŢIEI/CRIMINALITATE ORGANIZATĂ -26.11.2010 6. ABILITĂŢI NON-JURIDICE: - 31.03 – 01.04.2010 Tema: Comunicarea interpersonală şi organizaţională. Moderator: dl. CĂTĂLIN IONESCU (trainer CODECS, formator INM)
- Franceză juridică(două grupe de studiu) - curs de 30 ore, în perioada noiembrie 2010 – mai 2011 (organizat prin intermediul Centrului Cultural Francez Timişoara şi cofinanţat de Organizaţia Internaţională a Francofoniei) În cooperare cu I.N.M./C.S.M., Curtea de Apel Timişoara a participat la organizarea seminarului din 22 – 23.11.2010 având ca temă „Modificările aduse Codului de procedură penală prin Legea nr. 202/2010” precum şi la organizarea unui seminar similar, în zilele de 13-14.12.2010, referitor la „Modificările aduse Codului de procedură civilă prin Legea nr. 202/2010”. Tot la solicitarea I.N.M., Curtea de Apel Timişoara a organizat şi asigurat în perioada 18-29.10.2010 buna desfăşurare la sediul instanţei şi la instanţele din subordine a programului de stagiu EJTN a doi judecători francezi: dl. Charles Tellier – judecător la T.G.I. (Tribunal de Grande Instance) din Caen şi dl. Jerome Eazard – judecător la T.G.I. din Annecy, responsabilul FCD Curţii având alături în acest scop o echipă formată din colegi de la instanţă (în special dl. jud. Cătălin Şerban – Vicepreşedintele Curţi ide Apel Timişoara şi dl. judecător Cristian Pup) precum şi din colegi de la alte instanţe (în special preşedinţii şi vicepreşedinţii celor trei tribunale). Cu referire la acţiunile de formare continuă centralizată organizate de I.N.M., la începutul anului 2010 – ca şi în toţi anii anteriori – Curtea de Apel Timişoara a comunicat I.N.M., potrivit Regulamentului în materie, opţiunile exprimate de judecătorii instanţei, ca urmare a centralizării datelor şi trierii efectuate, fiind selectaţi ca participanţi la seminarii un număr de 12 judecători din care nu au participat efectiv la astfel de întâlniri decât 3 – şi aceasta în primăvara anului trecut – întrucât pentru seminarile I.N.M. preconizate a se desfăşura în trimestrele II-IV nu au mai existat resurse de finanţare. Către finele anului câteva seminarii au fost totuşi reprogramate în special la Bucureşti, la care, însă nu au putut participa judecătorii selectaţi iniţial fie pentru că perioada lor de desfăşurare s-a suprapus pe o perioadă de intensă activitate la instanţă fie pentru că a intervenit un altfel de impediment cum este cazul d-lui judecător Trandafir Purcăriţa care s-a pensionat la începutul celei de a doua jumătăţi a anului. Integrarea României în U.E. a adus cu sine şi o intensificare a cooperării între sistemele de justiţie ale ţărilor membre, sens în care prin reţeaua EJTN sau prin alte programe în materie se realizează schimburi de experienţă între judecătorii aparţinând acestor diferite sisteme . Aşa cum s-a menţionat anterior, Curtea de Apel Timişoara a fost în 2010 – la fel ca în 2008 – instanţa gazdă a stagiului EJTN a unor magistraţi străini dar şi câţiva din judecătorii acestei instanţe au beneficiat, la rândul lor, de stagii similare în ţările U.E., respectiv:
efectuat în perioada 2.05 – 4.05.2010 o vizită de lucru la Comisia Europeană şi instituţiile europene cu sediul la Bruxelles;
prin programul EJTN, la o vizită de studiu la Curtea Administrativă de Apel din Versailles – Franţa; - dl. judecător Cristian Pup (membru în reţeaua EJTN)a participat la două astfel de acţiuni: - în perioada 11.03 – 12.03.2010 la Lisabona – Portugalia, la discutarea Proiectului transfrontalier JLA/CJ/2007-1/08 de cooperare judiciară sub egida Comisiei Europene. - în perioada 29.11-11.12.2010, prin Programul EJTN, la o vizită de studiu în Copenhaga – Danemarca. - dl. judecător Florin Moţiu (membru în reţeaua EJTN) a beneficiat de participarea la patru astfel de acţiuni: - în perioada 10.02 – 13.02.2010 la Budapesta – Ungaria, la un seminar având ca tematică „Dreptul concurenţei”. - în perioada 1.05-7.05.2010 a făcut parte din delegaţia Ministerului Justiţiei care a efectuat o vizită de studiu în Austria şi Germania în cadrul „Programului de modernizare a legislaţiei”. - în perioada 5.09 – 18.09.2010 a participat la Berlin – Germania la un schimb de experienţă, prin programul EJTN. - în perioada 16.11 – 18.11.2010 a participat la o vizită de studiu la Curtea Europeană de Justiţie. 3.5. Indici de calitate 3.5.1. Ponderea atacabilităţii hotărârilor 3.5.2. Indicele de casare / menţinere a hotărârilor în căile de atac În cursul anului 2010 au fost pronunţate în total 519 hotărâri susceptibile de calea de atac a recursului, respectiv 487 hotărâri în apel – şedinţă publică şi 32 hotărâri în cameră de consiliu. Dintre acestea, astfel cum rezultă din evidenţele arhivei, părţile au declarat calea de atac a recursului în 349 dintre dosare soluţionate în cursul perioadei de referinţă. Ponderea atacabilităţii în acest caz este de 67,24%, fiind calculată ca raport între „numărul total al hotărârilor atacate cu recurs” (din totalul hotărârilor pronunţate în perioada de referinţă), respectiv 349, şi „numărul hotărârilor pronunţate în perioada de referinţă”, respectiv 519. Indicele de casare / menţinere a hotărârilor Curţii de Apel Timişoara în căile de atac soluţionate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie În perioada analizată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat periodic la instanţă decizii pronunţate în căile de atac şi, totodată, a restituit dosarele casate cu trimitere sau cele soluţionate irevocabil prin respingerea sau anularea recursurilor. Situaţia acestor dosare este cuprinsă în Registrul privind evidenţa practicii de casare sau modificare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din care rezultă că s-au făcut comunicări în 115 de dosare. Dintre acestea, 73 decizii au fost de respingere a recursului, 4 decizii de constatare a nulităţii recursului, 1 decizie de anulare a recursului ca netimbrat, 11 decizii de perimare a recursului, 2 decizii de respingere a recursului ca inadmisibil şi 1 decizie de constatare a tardivităţii recursului, iar în 23 de dosare recursurile au fost admise şi s-a pronunţat fie casarea, fie modificarea hotărârii pronunţate de Curtea de Apel Timişoara – Secţia civilă.
Ca variantă suplimentară, se poate calcula procentul de casare prin raportare la totalul de 519 hotărâri civile atacabile, rezultând, în mod evident, un procent de casare mai mic – 4,43 % din totalul hotărârilor atacabile. Indicele de menţinere în recurs la Secţia civilă este de 26,36%, calculat ca raport între numărul dosarelor în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat soluţii de respingere, anulare, constatare nulitate, tardivitate şi perimare a recursurilor (92), cu consecinţa menţinerii soluţiei, şi numărul hotărârilor civile împotriva cărora a fost declarată efectiv calea de atac a recursului (349). Trebuie făcută precizarea că dintre hotărârile prin care s-au soluţionat recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de Curtea de Apel Timişoara în 2010 ne-au fost comunicate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie doar două; prin urmare, indicii prezentaţi anterior trebuie priviţi sub rezerva relativităţii. La secţia de contencios administrativ şi fiscal, cu privire la ponderea atacabilităţii hotărârilor, este de menţionat că în cursul anului 2010, judecătorii secţiei contencios administrativ şi fiscal au pronunţat un număr de 585 hotărâri în primă instanţă. Au fost atacate cu recurs, făcând obiectul controlului judiciar exercitat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 310 hotărâri, rezultând, astfel, o pondere a atacabilităţii hotărârilor de 52,99%. Menţionăm, comparativ, că în cursul anului 2009, judecătorii secţiei contencios administrativ şi fiscal au pronunţat un număr de 459 hotărâri în primă instanţă. Au fost atacate cu recurs, făcând obiectul controlului judiciar exercitat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 213 hotărâri, rezultând, astfel, o pondere a atacabilităţii hotărârilor de 46,40%. În privinţa indicelui de desfiinţare/modificare a hotărârilor, în anul 2010 au fost restituite de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie un număr de 229 dosare, în 161 dintre ele soluţia fiind menţinută, iar în 68 dintre acestea instanţa supremă a modificat soluţiile pronunţate. Pe judecători, situaţia este următoarea: - Rodica Olaru: 11 hotărâri; - Răzvan Pătru: 20 hotărâri; - Adina Pokker: 8 hotărâri; - Maria Belicariu: 7 hotărâri ; - Diana Duma: 19 hotărâri; - Maria Cornelia Dascălu: 3 hotărâri; Raportat la numărul de hotărâri atacate, rezultă un indice de casare de 21,93% (spre deosebire de anul 2009, când acest indice a fost de 21,12 %) şi un indice de menţinere de 78,07% (faţă de 78,88%, în anul 2009). Raportat la numărul hotărârilor atacabile, rezultă un indice de casare de 11,62% (faţă de 9,80%, în anul 2009) şi un indice de menţinere de 88,38% (mai mic decât în anul 2009, când a fost de 90,20%). La secţia penală, din totalul de 508 hotărâri judecătoreşti (311 în primă instanţă şi 197 în apel), atacabile cu recurs, pronunţate în anul 2010, au fost recurate 298 hotărâri, pe grade de jurisdicţie şi soluţii pronunţate, situaţia prezentându-se astfel:
Recapitulând, din totalul de 508 hotărâri judecătoreşti pronunţate în anul 2010, au fost atacate 298 hotărâri judecătoreşti, ceea ce reprezintă un procent de atacabilitate de 58,66%. Din acestea, au fost admise 27 recursuri, 169 au fost respinse, 6 au fost retrase, iar 96 nu au fost soluţionate. Întrucât din cele 298 căi de atac exercitate, au fost soluţionate 208 (27 admise, 169 respinse, 6 retrase), rămânând nesoluţionate 96 căi de atac, rezultă un procent de casare de 12,98% hotărâri judecătoreşti. La secţia comercială, din numărul total al dosarelor soluţionate în anul 2010, susceptibile de a fi atacate cu recurs la Î.C.C.J. Bucureşti sunt hotărârile pronunţate în apel, ce reprezintă un număr de 242 decizii şi 68 hotărâri în primă instanţă. Dintre acestea s-a reţinut că doar în 133 de dosare s-a promovat calea de atac a recursului şi dosarele au fost înainte instanţei supreme spre soluţionare, ceea ce reprezintă un procent de atacabilitate de 42,9 %, în creştere faţă de anul 2009 cu 13 %. Instanţa supremă a comunicat periodic deciziile pronunţate în soluţionarea recursurilor la hotărârile secţiei, atât cele prin care s-au respins recursurile cât şi cele admise, însă în cea mai mare parte dintre ele transmise în decursul anului 2010 au vizat hotărârii pronunţate la secţie în anii precedenţi. Doar în două dosare în care s-au atacat hotărârile pronunţate în anul 2010 de Secţia Comercială, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat o altă soluţie decât cea dată de instanţa inferioară. Acestea au fost comunicate în cursul anului 2010 şi reprezintă un indice de casare în procent de 6,45%. Pentru a exemplifica, redăm câteva dintre considerentele hotărârilor prin care Înalta Curte a considerat că soluţia pronunţată, de Curtea de Apel, nu era cea corectă:
Pe parcursul anului 2010 s-a întocmit practica de casare care a cuprins situaţiile de casare şi desfiinţare a hotărârilor pronunţate de tribunale în primă instanţă şi cele de modificare a lor pentru situaţiile de aplicare greşită a legii. Din punct de vedere statistic se reţine că în perioada 01.01-2010 – 1.12.2010 se evidenţiază în raza teritorială a : • Tribunalului Timiş un număr de 69 sentinţe în această situaţie, • Tribunalului Arad un număr de 48 sentinţe iar • Tribunalului Caraş Severin un număr de 17 sentinţe; În cadrul secţiei Litigii de muncă şi asigurări sociale, Curtea de Apel Timişoara fiind în materie de litigii de muncă şi asigurări sociale instanţă de recurs se pune problema analizării doar a practicii de casare avută în această calitate. În calitate de instanţă de recurs Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a desfiinţat un număr de 1525 de hotărâri pronunţate de tribunalele arondate din care în 1242 cauze au fost modificate sentinţele pronunţate şi 283 au fost casate. Numărul hotărârilor pronunţate de tribunale şi modificările se prezintă astfel: Tribunalul Timiş – 875 hotărâri; Tribunalul Arad – 199 hotărâri; Tribunalul Caraş-Severin – 168 hotărâri. Hotărârile casate pe tribunale : Tribunalul Timiş – 60 hotărâri; Tribunalul Arad – 105 hotărâri; Tribunalul Caraş-Severin – 118 hotărâri. Prezentarea de mai sus este necesară, întrucât la nivelul managementului instanţei a existat preocuparea evaluării modului de respectare a dispoziţiilor legale care permit reluarea ciclului procesual, ca efect al casării / desfiinţării hotărârilor judecătoreşti, evaluare făcută, în principal, în scopul îmbunătăţirii calităţii actului de justiţie şi scurtării duratei ciclului procesual. În acelaşi timp, considerăm că, numărul hotărârilor pronunţate de instanţă şi neatacate cu o cale de atac, este relevant, în mare măsură, cu privire la gradul de satisfacere a justiţiabililor. El nu este însă expresiv, sub aspectul calităţii actului de justiţie, ceea ce justifică, în mare măsură, menţinerea unei imagini negative asupra justiţiei, cu precizarea că şi această percepţie publică este diferită, după cum raportarea se face la public în general sau la publicul care apelează, în mod concret, la justiţie.
Evaluând la modul general motivele de casare şi desfiinţare s-a reţinut că cele mai frecvente cazuri apreciate ca atare de către instanţa de control judiciar se referă la: soluţionarea greşită a actului dedus judecăţii în sensul că, s-a soluţionat greşit cauza pe excepţie, ori nu a fost soluţionat fondul pricinii, întrucât, instanţele au omis anumite cereri sau petite din acestea. S-au constatat un număr relativ mare de hotărârii în care tribunalul a dispus numirea unui lichidator deşi în cererea cu care a fost sesizat s-a cerut radierea societăţii. Secţia de contencios administrativ şi fiscal. În privinţa motivelor de casare/desfiinţare a hotărârilor, menţionăm unele dintre acestea: - Aprecierea greşită a probelor cu privire la cererea de suspendare a executării unui act administrativ (s-au identificat cel puţin 7 astfel de soluţii, pronunţate prin sentinţele civile nr. 142 / 27.04.2009, 369 / 16.11.2009, 911 / 14.01.2010, 411 / 26.11.2009, 311 / 19.10.2009, 124 / 23.02.2010, 443 / 15.12.2009, 359 / 12.11.2009); - Aprecierea greşită a probelor cu privire la fondul cauzei sau alte chestiuni adiacente (netemeinicia hotărârii) (s-au identificat cel puţin 22 astfel de soluţii, pronunţate prin sentinţele civile nr. 169 / 27.05.2009, 342 / 4.11.2009, 238 / 6.07.2009, 239 / 6.07.2009, 351 / 11.11.2009, 154 / 11.05.2009, 352 / 10.12.2008, 323 / 25.11.2008, 118 / 7.04.2009, 315 / 24.11.2008, 287 / 29.10.2008, 55 / 23.02.2009, 455 / 22.12.2009 – respingere daune morale, 163 / 25.05.2009, 430 / 10.12.2009, 361 / 12.11.2009, 185 / 3.06.2009 – modificare cheltuieli de judecată, 170 / 27.05.2009, 394 / 9.11.2009, 457 / 22.12.2009 – respingere daune morale, 456 / .21.12.2009 – modificare cheltuieli de judecată, 451/17.12.2009 – modificare cheltuieli de judecată); - Necompetenţa instanţei în litigiile având ca obiect plata unor sume datorate de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, în care deşi debitor este o autoritate centrală, aspect ce atrage competenţa de primă instanţă a Curţii de Apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut că astfel de cauze sunt de competenţa în primă instanţă a tribunalelor, prin interpretarea extensivă a dispoziţiilor Legii nr. 290/2003 (s-au identificat cel puţin 3 astfel de soluţii, pronunţate prin sentinţele civile nr. 310/19.10.2009, 52/11.02.2009, 249/3.10.2008);
În legătură cu acest ultim motiv de casare, învederăm că acesta a generat o jurisprudenţă neunitară la nivelul Secţiei de contencios administrativ şi fiscal, în condiţiile în care opinia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – care este în sensul admisibilităţii excepţiei de nelegalitate după modificarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 prin Legea nr. 262/2007 – ignoră în mod vădit dispoziţiile art. 4 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 şi este în contradicţie cu interpretările date în mai multe hotărâri ale Curţii Constituţionale cu privire la aceste aspect. Date fiind aceste aspecte, Secţia de contencios administrativ şi fiscal a solicitat colegiului de conducerea evaluarea posibilităţii sesizării Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu un recurs în interesul legii pe această problemă de drept care a generat o practică neunitară. Din cele expuse anterior rezultă că majoritatea modificărilor hotărârilor Secţiei contencios administrativ şi fiscal au fost dispuse ca urmare a reevaluării probelor de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, uneori pe chestiuni cu un pronunţat caracter subiectiv, cum sunt daunele morale sau cuantumul cheltuielilor de judecată. Precizăm, în acest context, că cifrele prezentate nu sunt relevante pentru anul 2010, în condiţiile în care majoritatea soluţiilor verificate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în anul 2010 au fost pronunţate de Curtea de Apel Timişoara în anul 2009 sau chiar în anul 2008. Cât priveşte indicele de casare, considerăm că majorarea uşoară a acestuia nu este imputabilă judecătorilor, această majorare având cauze obiective. Astfel, aşa cum am arătat anterior, Secţia de contencios administrativ şi fiscal a examinat cauze în care dispoziţiile legale s-au modificat cu rapiditate, uneori de mai multe ori în cursul aceluiaşi an, împiedicând cristalizarea unor soluţii judiciare. În acest context, subliniem şi lipsa unor criterii clare de interpretare a dispoziţiilor legale din materia suspendării executării actului administrativ, art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 impunând suspendarea în cazul în care sunt întrunite condiţiile privind existenţa unei pagube iminente şi a unui caz bine justificat, respectiv existenţa împrejurărilor care creează îndoieli serioase „în privinţa legalităţii actului administrativ”. În absenţa unor criterii clare care să stabilească trăsăturile acelor împrejurări care creează îndoieli serioase „în privinţa legalităţii actului administrativ”, soluţiile Secţiei de contencios administrativ şi fiscal au fost modificate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în multe astfel de situaţii, pe baza unei noi aprecieri a stării de fapt, fără a rezulta din conţinutul acestor decizii aspecte care să lămurească ori să cristalizeze anumite criterii de evaluare obiectivă a cazului bine justificat la care face referire Legea contenciosului administrativ. Secţia penală Dintre motivele avute în vedere de Înalta Curte de Casaţie şi justiţie la admitere recursurilor, menţionăm: - greşita individualizare a pedepselor, inclusiv în ceea ce priveşte modalitatea de executare a acestora; - nepronunţarea asupra unor cereri având ca obiect schimbarea încadrării juridice a faptelor; - greşita aplicare a pedepsei accesorii; - nerespectarea dreptului la apărare, prin neîndeplinirea procedurii de citare; -nerespectarea dispoziţiilor date de instanţa de control judiciare;
Yüklə 0,84 Mb. Dostları ilə paylaş:
|