Raportul de analiză
Aspecte privind calitatea managementului la nivelul Curţii de Apel Timişoara
Yüklə 0,84 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Cunoaşterea percepţiei opiniei publice şi a societăţii civile asupra calităţii actului de justiţie
3.12. Aspecte privind calitatea managementului la nivelul Curţii de Apel Timişoara La nivelul Curţii de Apel Timişoara, în anul 2010 s-a exercitat un management participativ, având în vedere că această formă de management este singura compatibilă în raport cu structura personalului din sistemul judiciar, determinat de statutul acestui personal, configurat la un nivel elevat, prin raportare la misiunea acestei categorii de personal. În procesul decizional a fost antrenat nu numai personalul cu atribuţii de conducere ci şi fiecare judecător, prin aceea că, la baza deciziilor manageriale au stat evaluările personale ale judecătorilor implicaţi, în principal, prin sistemul chestionarelor ca formă de desăvârşire a sondajelor de opinie. În principal, managementul instanţei a fost orientat spre crearea unui climat organizaţional de natură a pune bazele creării şi consolidării unei culturi organizaţionale, extrem de necesară în sistemul judiciar. În acest sens, s-au utilizat tehnici ştiinţifice de abordare şi soluţionare a situaţiilor ivite în procesul muncii, în relaţiile cu colegii, cât şi în relaţiile exterioare Cunoaşterea percepţiei opiniei publice şi a societăţii civile asupra calităţii actului de justiţie este o preocupare deosebit de importantă şi de actualitate pentru instanţele din Timişoara. În acest sens, Curtea de Apel Timişoara a iniţiat un nou studiu, care să evidenţieze modul în care a fost perceput actul de justiţie, cu referire la activitatea instanţelor din Timişoara, pe durata anului 2010. Având ca punct de plecare raportul lui Jesper Wittrup „Analiza sistemului de măsurare şi monitorizare a performanţei judiciare în România” publicat în martie 2006, precum şi raportul unei cercetări ce a avut acelaşi obiectiv ca cel iniţiat de Curtea de Apel, şi care a fost realizată în Olanda, studiul de faţă vizează percepţia opiniei publice şi a societăţii civile asupra funcţionării instanţelor în general, a modului în care sunt gestionate dosarele, atitudinea şi comportamentul judecătorilor în sala de şedinţe, profesionalismul acestora şi calitatea hotărârilor pronunţate, precum şi percepţia comportamentului şi atitudinii personalului auxiliar în realizarea atribuţiunilor. Curtea de Apel a iniţiat încă din anul 2006 realizarea anuală a unui astfel de studiu. În acest an au fost aduse noi modificări, atât instrumentului utilizat (după modelul lui Jesper Wittrup) cât şi metodologiei de investigare, utilizându-se un chestionar accesibil şi atractiv, din punctul de vedere al completării sale de către subiecţi. Categoriile de respondenţi vizate au fost: justiţiabilii, avocaţii, procurorii, reprezentanţii mass-media şi ai organizaţiilor non-guvernamentale. În acest an cooperarea categoriilor investigate a fost destul de mare, comparativ cu anii anteriori şi, totuşi, scăzută, în raport cu expectanţele iniţiatorilor studiului, fiind returnat un număr relativ mic de chestionare completate, în raport cu numărul celor distribuite în instanţă. Cu toate acestea, un aspect deosebit de important este faptul că în cadrul prezentului studiu au fost returnate mai multe chestionare completate de justiţiabili şi avocaţi, în raport cu anul precedent. Totuşi, datorită acestui motiv, datele din acest studiu nu pot fi generalizate pentru întreaga populaţie a justiţiabililor, avocaţilor, procurorilor, membrilor presei şi organizaţiilor non-guvernamentale iar datele rezultate pot fi considerate ca reprezentând doar o tendinţă generală a răspunsurilor categoriilor invitate să participe la studiu. Din totalul de 88 justiţiabili, cei mai mulţi au avut cauze la Tribunalul Timiş şi Judecătoria Timişoara şi, doar o mică parte din respondenţi au făcut referire în chestionar la Curtea de Apel Timişoara, în timp ce unii justiţiabili au făcut referire la mai multe instanţe în acelaşi timp. Un număr ridicat de respondenţi a venit la instanţa menţionată de 3 până la 5 ori în decursul anului de referinţă. Majoritatea justiţiabililor, 31,82%, a venit la instanţe pentru un proces civil / familie / minori, cei mai mulţi justiţiabili, 78,41% având calitatea de parte în proces. Pentru cea mai mare parte a justiţiabililor care au completat chestionarul, respectiv, 36,36%, încă nu a fost pronunţată o soluţie în procesul pentru care au venit la instanţă. Cei mai mulţi dintre respondenţi au avut vârsta cuprinsă între 30 şi 39 de ani. Ca şi aprecieri generale cu referire la instanţele din Timişoara, justiţiabilii au oferit următoarele răspunsuri: 
Din graficul de mai sus se poate sesiza că în ceea ce priveşte funcţionarea instanţelor, gestionarea dosarelor si activitatea grefierilor, aprecierile justiţiabililor sunt mai degrabă pozitive, în ansamblu. Astfel, cea mai mare parte a justiţiabililor care au răspuns la chestionar declară că este în mare parte mulţumită de funcţionarea instanţelor (41,46%). Cu referire la modul în care instanţele gestionează dosarele şi circuitul acestora, cei mai mulţi dintre justiţiabili a declarat că sunt parţial mulţumiţi (32,43%). Pe de altă parte, un procent considerabil al respondenţilor (27,03%) a declarat că este foarte nemulţumit de gestionarea dosarelor. Grefierii de şedinţă au primit cea mai puternic favorabilă apreciere din partea unui număr majoritar de justiţiabili, care au considerat că sunt foarte mulţumiţi de activitatea acestora (41,10%). Aprecieri mai degrabă pozitive sunt evidenţiate şi cu referire la alte compartimente sau birouri din cadrul instanţelor, justiţiabilii declarând că sunt în mare parte mulţumiţi de activitatea personalului Registraturii (45,21%), precum şi a personalului Compartimentului Arhiva (36,62%). De asemenea, cu referire la activitatea Biroului de Relaţii cu Publicul, justiţiabilii au considerat că sunt parţial mulţumiţi (39,39%). Justiţiabilii care au intrat în sala de şedinţe au oferit următoarele aprecieri, cu referire la activitatea judecătorilor:
Se poate sesiza că aprecierilor justiţiabililor, care au intrat în sala de judecată, cu privire la comportamentul judecătorilor în sala de şedinţe sunt, în general, pozitive. Majoritatea respondenţilor au apreciat foarte favorabil şi consideră că sunt în totalitate de acord cu faptul că (în ordinea descrescătoare a frecvenţei aprecierilor): judecătorii s-au comportat respectuos faţă de toată lumea (52,00%), au permis tuturor părţilor implicate să îşi exprime opinia (45,71%), au redactat şi exprimat corect gramatical deciziile luate (44,62%), a fost uşor de înţeles ce au întrebat sau au spus judecătorii (44,44%), au demonstrat că sunt profesionişti şi cunosc prevederile legale (43,48%), judecătorii s-au comportat de o manieră imparţială şi neutră (39,13%), au acordat atenţie diferitelor puncte de vedere exprimate în proces (33,33%) şi judecătorii cunoşteau bine dosarul (29,85%). Părerile celor mai mulţi dintre justiţiabili sunt împărţite în ceea ce priveşte faptul că judecătorii au exprimat clar şi pe înţelesul tuturor deciziile luate, astfel încât un procent ridicat de respondenţi consideră că sunt total de acord cu acest aspect (29,23%) şi un procent egal cu acesta consideră că sunt doar parţial de acord cu această afirmaţie (29,93%). Cu referire la duratele de timp ce însoţesc parcursul dosarelor, răspunsurile justiţiabililor au fost următoarele:
Cea mai mare parte a justiţiabililor, care au răspuns la invitaţia de a completa chestionarul de opinie, a declarat că este în mare parte mulţumită cu privire la durata de timp dintre data înregistrării acţiunii şi data primului termen de judecată (33,33%), la durata termenelor acordate cu ocazia amânărilor (33,33%) şi cu privire la timpul alocat de instanţă pentru analizarea unui dosar (35,53%), însă majoritatea respondenţilor declară că este foarte nemulţumită în ceea ce priveşte durata de timp dintre data înregistrării acţiunii şi data pronunţării hotărârii (33,80%). Totodată, în ceea ce priveşte atât durata de timp dintre data înregistrării acţiunii şi data pronunţării hotărârii, cât şi a duratei termenelor acordate cu ocazia amânărilor, se poate sesiza faptul că, însumate, aprecierile negative acoperă un număr mai mare de răspunsuri decât cele pozitive. În acelaşi timp, chiar şi în ceea ce priveşte durata de timp dintre data înregistrării acţiunii şi data primului termen de judecată se poate constata că un număr considerabil de respondenţi consideră că sunt foarte nemulţumiţi cu privire la acest aspect (30,67%). Cu referire la aspecte ce privesc activitatea instanţelor în general, răspunsurile justiţiabililor au fost următoarele:
Din grafic reiese faptul că majoritatea justiţiabililor, care au răspuns la chestionar, este în totalitate de acord cu faptul că şedinţele de judecată încep la ora stabilită (41,03%), personalul instanţei este amabil şi dovedeşte profesionalism în exercitarea atribuţiilor sale (42,31%) iar clădirea instanţei oferă spaţiu adecvat pentru desfăşurarea activităţilor, este curată şi aspectuoasă (42,31%). În acelaşi timp, cei mai mulţi dintre respondenţi sunt parţial de acord cu faptul că termenul pentru redactarea hotărârilor este respectat (28,95%). În schimb, cei mai mulţi dintre respondenţi consideră că sunt total în dezacord cu faptul că dosarele sunt soluţionate cu celeritate (30,26%). Totodată, un număr considerabil de respondenţi (28,95%) a declarat că este în mare parte de acord cu aspectul menţionat anterior, însă, însumate, aprecierile negative acoperă un număr mai mare de răspunsuri decât cele pozitive. Celelalte aspecte vizate de chestionar pot fi observate în Anexa nr. 2, evaluarea rezultatelor urmând a fi subiect de preocupare al managementului superior al Curţii în trimestrul I al acestui an. Cu referire la aprecierile majoritare oferite de către justiţiabili prin intermediul chestionarelor, se poate constata o tendinţă mai degrabă pozitivă a acestora cu referire la activitatea desfăşurată de instanţe în anul 2010, asemănătoare cu rezultatele relevate de studiul anterior. Astfel, în ceea ce priveşte funcţionarea instanţelor, grefierii de şedinţă şi cei din cadrul compartimentelor şi birourilor specializate, precum şi modul în care instanţele gestionează circuitul dosarelor, se poate observa că există o constanţă a valenţei pozitive în ceea ce priveşte opiniile majoritare ale justiţiabililor, cu referire la aceste aspecte ale activităţii instanţelor în anul 2010, comparativ cu studiul precedent, cei mai mulţi respondenţi declarând şi pentru anul 2010 că sunt în mare parte mulţumiţi de acestea. Singura diferenţă apare în ceea ce priveşte activitatea personalului Arhivei, pentru care, dacă pentru anul 2009 cei mai mulţi dintre justiţiabili apreciau că erau în mod egal în mare parte mulţumiţi şi foarte mulţumiţi, cu referire la anul 2010, deşi se păstrează într-un spectru pozitiv, opiniile majoritare au migrat spre în mare parte mulţumiţi. Cu referire la activitatea judecătorilor în sala de şedinţă, se constată, de asemenea, menţinerea unei opinii majoritare, în acelaşi sens pozitiv, pentru cele mai multe aspectelor menţionate în chestionar, majoritatea justiţiabililor considerând că este total de acord în ceea ce priveşte faptul că:
dar şi o accentuare a valenţelor dinspre relativ pozitiv spre intens pozitiv a aprecierilor majoritare oferite pentru anul 2010, comparativ cu cele pentru anul 2009, în ceea ce priveşte faptul că:
precum şi o modificare în sens opus, adică opinii exprimate în mod egal cu valenţă relativ pozitivă şi intens pozitivă pentru anul 2010, faţă de cele cu valenţă total pozitivă, exprimate cu referire la anul 2009 în ceea ce priveşte faptul că
Cu privire la duratele de timp care însoţesc parcursul unui dosar în instanţă, se constată că şi în cazul acestora, aprecierile se menţin constante de la anul 2009 la anul 2010, în ceea ce priveşte aprecierea majoritar pozitivă, conform căreia cei mai mulţi dintre justiţiabili consideră că au fost în mare parte mulţumiţi de durata de timp dintre data înregistrării acţiunii şi data primului termen de judecată, de durata termenelor acordate cu ocazia amânărilor, precum şi de timpul alocat de instanţă pentru analizarea unui dosar iar, pe de altă parte, se menţine constantă şi aprecierea intens negativă cu privire la durata de timp dintre data înregistrării dosarului şi data pronunţării hotărârii, aspect de care procentul cel mai ridicat de respondenţi declară că sunt foarte nemulţumiţi. O schimbare de valenţă a aprecierilor majoritare ale justiţiabililor, din sens pozitiv, pentru anul 2009, spre negativ, în ceea ce priveşte activitatea în anul 2010 se remarcă în ceea ce priveşte faptul că dosarele au fost soluţionate cu celeritate, aspect cu care cei mai mulţi dintre respondenţi consideră că sunt total în dezacord. Se mai poate sesiza o altă modificare de intensitate a aprecierilor cu referire la faptul că personalul instanţei a fost amabil şi a dovedit profesionalism în exercitarea atribuţiilor sale, de data aceasta dinspre relativ pozitiv spre intens pozitiv, cei mai mulţi dintre respondenţi declarând, pentru anul 2010, că sunt total de acord cu acest aspect, spre deosebire de referirile la anul 2009, pentru care procentul cel mai mare al justiţiabililor a declarat că sunt doar în mare parte de acord. Cu referire la celelalte aspecte surprinse în chestionar, se constată, din nou, constanţa în aprecierile respondenţilor, aceştia declarând, în ambele studii, că sunt total de acord cu faptul că şedinţele de judecată au început la ora stabilită iar clădirea instanţei oferă spaţiu adecvat pentru desfăşurarea tuturor activităţilor, este curată şi aspectuoasă, respectiv în mare parte de acord cu faptul că termenul pentru redactarea hotărârilor este respectat. În general, aprecierile majoritar exprimate de către procurori, cu privire la activitatea în instanţe, oferite cu referire la activitatea instanţelor în anul 2010, se menţin pe aceeaşi linie pozitivă, în raport cu cele oferite în studiul realizat anterior, însă se contată o scădere a intensităţii aprecierilor pozitive, în raport cu anul 2009, în ceea ce priveşte funcţionarea instanţelor, grefierii de şedinţă şi cei din cadrul compartimentelor şi birourilor specializate, precum şi modul în care instanţele gestionează circuitul dosarelor. În schimb, este evidenţiată constanţa aprecierilor generale maxim pozitive cu referire la activitatea judecătorilor în sala de şedinţe. Cu privire la duratele de timp care însoţesc parcursul unui dosar în instanţă se poate observa, din nou, o scădere a intensităţii aprecierilor pozitive, de la maxim pozitiv spre relativ pozitiv, în raport cu anul 2009, în ceea ce priveşte durata de timp dintre data înregistrării acţiunii şi primul termen de judecată şi timpul alocat de instanţă pentru analizarea unui dosar, dar menţinerea constantă a aprecierii relativ pozitive cu privire la durata termenelor acordate cu ocazia amânărilor şi la durata de timp dintre data înregistrării dosarului şi data pronunţării hotărârii, Aprecierile procurorilor cu privire la toate celelalte aspecte cuprinse în chestionar s-au menţinut pe aceeaşi linie relativ pozitivă în actualul studiu, comparativ cu cel precedent, în ceea ce priveşte faptul că dosarele au fost soluţionate cu celeritate, termenul pentru redactarea hotărârilor este respectat, în cadrul instanţei se realizează unitatea practicii judiciare, respectiv intens pozitive cu referire la faptul că personalul instanţei a fost amabil şi a dovedit profesionalism în exercitarea atribuţiilor sale, iar şedinţele de judecată au început la ora stabilită. O modificare în intensitatea aprecierilor, dinspre relativ pozitiv, în anul 2009, spre maxim pozitiv, în anul 2010, face referire la clădirea instanţei care oferă spaţiu adecvat pentru desfăşurarea tuturor activităţilor, este curată şi aspectuoasă. În ceea ce priveşte funcţionarea instanţelor, grefierii de şedinţă şi cei din cadrul compartimentelor şi birourilor specializate, precum şi modul în care instanţele gestionează circuitul dosarelor, se poate observa că există o constanţă a valenţei pozitive în ceea ce priveşte opiniile majoritare ale avocaţilor, cu referire la aceste aspecte ale activităţii instanţelor în anul 2010, comparativ cu studiul precedent, cei mai mulţi respondenţi declarând şi pentru anul 2010 că sunt în mare parte mulţumiţi de acestea. Singura diferenţă apare în ceea ce priveşte activitatea personalului Arhivei, pentru care, dacă pentru anul 2009 cei mai mulţi dintre avocaţi apreciau că erau în mare parte mulţumiţi, cu referire la anul 2010 opiniile majoritare au migrat spre foarte mulţumiţi. În schimb, se poate evidenţia o constanţă în aprecierile generale relativ pozitive oferite cu referire la activitatea judecătorilor în sala de şedinţe, cei mai mulţi dintre avocaţi declarând că sunt în mare parte de acord cu aspectele menţionate în chestionar. Cu privire la duratele de timp care însoţesc parcursul unui dosar în instanţă, se constată că şi în cazul unora dintre acestea, aprecierile se menţin constante de la anul 2009 la anul 2010, în ceea ce priveşte aprecierea relativ pozitivă, conform căreia cei mai mulţi dintre avocaţi consideră că au fost în mare parte mulţumiţi de durata termenelor acordate cu ocazia amânărilor, precum şi de timpul alocat de instanţă pentru analizarea unui dosar. Pe de altă parte, se menţine constantă aprecierea intens negativă cu privire la durata de timp dintre data înregistrării dosarului şi data pronunţării hotărârii, aspect de care procentul cel mai ridicat de respondenţi declară că sunt foarte nemulţumiţi. O modificare în sens negativ apare cu privire la durata de timp dintre data înregistrării acţiunii şi data primului termen de judecată, aspect de care majoritatea avocaţilor se declară foarte nemulţumiţi cu referire la anul 2010, comparativ cu anul 2009, când cei mai mulţi dintre avocaţii respondenţi considerau că erau doar în mare parte nemulţumiţi. De asemenea, şi în ceea ce priveşte activitatea în ansamblu a instanţelor, se constată menţinerea aprecierilor generale ale avocaţilor, oferite în anul 2009 şi în anul 2010, atât a celor negative cât şi a celor pozitive. Astfel, în continuare majoritatea avocaţilor consideră că sunt total în dezacord cu faptul că termenul pentru redactarea hotărârilor este respectat şi în mare parte în dezacord cu faptul că dosarele au fost soluţionate cu celeritate şi că în cadrul instanţelor se realizează unitatea practicii judiciare. Pe de altă parte, ca şi în anul precedent, cei mai mulţi dintre avocaţi consideră că sunt în mare parte de acord cu faptul că personalul instanţei a fost amabil şi a dovedit profesionalism în exercitarea atribuţiilor sale, şedinţele de judecată au început la ora stabilită iar clădirea instanţei oferă spaţiu adecvat pentru desfăşurarea tuturor activităţilor, este curată şi aspectuoasă. În altă ordine de idei, au fost supuse atenţiei întregului colectiv aspectele legate de nevoia de evaluare a activităţii instanţelor şi judecătorului, cât şi a nevoii de responsabilizare personală, în legătură cu conduita profesională adoptată cu ocazia elaborării actului de justiţie. În acelaşi timp, în noiembrie 2010 s-a realizat un raport de analiză a gradului de satisfacţie în muncă şi a percepţiei judecătorilor şi grefierilor cu privire la activitatea desfăşurată în cadrul Curţii de Apel Timişoara. (Anexa nr. 3) Din rezultatele obţinute prin intermediul chestionarului, se poate sesiza că cei mai mulţi dintre judecătorii şi grefierii care au acceptat invitaţia de a participa la acest studiu consideră că sunt în mare parte mulţumiţi de activitatea profesională pe care o desfăşoară şi oferă o percepţie în general pozitivă cu privire la factorii, resursele, procedurile şi rezultatele obţinute în cadrul instanţei. Cea mai mare influenţă pentru nivelul de satisfacţie în muncă, atât în ceea ce îi priveşte pe judecători cât şi pe grefieri, o au judecătorii din fiecare secţie, din punct de vedere cantitativ, şi preşedinţii de secţie, din punct de vedere calitativ. În schimb, impactul negativ major asupra nivelului de satisfacţie în activitatea profesională, mai ales în ceea ce îi priveşte pe grefieri, îl are salarizarea muncii efectuate. Conducerea instanţei a fost apreciată în mod pozitiv de către majoritatea respondenţilor, cu precădere în ceea ce priveşte faptul că îndeplineşte atribuţiile legate de îmbunătăţirea imaginii publice a instanţei, dar şi pentru faptul că stabileşte în mod eficient priorităţile şi îi încurajează pe toţi membrii colectivului să formuleze sugestii de îmbunătăţire a activităţii. O direcţie pe care se poate iniţia o eventuală optimizare pe această dimensiune o constituie cea privind motivarea personalului pentru randament maxim. Aspectele ce privesc resursele umane şi alte resurse din cadrul instanţei sunt apreciate, din nou, în mod favorabil, de către cei mai mulţi dintre respondenţi. Cei mai mulţi dintre judecători şi grefieri au apreciat, în primul rând, faptul că sunt asigurate condiţii egale de muncă şi promovare profesională, apoi faptul că sunt asigurate programe adecvate de pregătire profesională pentru toţi. De asemenea, este intens apreciat, în mod unanim, sistemul informatic, considerat a fi un sprijin eficient în munca zilnică. Procesul muncii este apreciat în mod favorabil, răspunsurile oferite de către judecătorii şi grefierii ce au acceptat invitaţia de a completa chestionarul, sugerând că o direcţia pe care se pot iniţia optimizări este cea referitoare la gestionarea volumului de muncă. Majoritatea judecătorilor şi grefierilor apreciază pozitiv rezultatele activităţii desfăşurate în cadrul instanţei , considerând, în primul rând, că justiţiabilii sunt trataţi în mod corect şi deschis iar calitatea actului de justiţie şi a hotărârilor judecătoreşti este ridicată, instanţa atingându-şi obiectivele şi scopurile pe care şi le-a propus şi bucurându-se de o imagine pozitivă pe plan local. Fiind adresată invitaţia de a oferi, la sfârşitul chestionarului, câteva sugestii cu privire la măsuri ce pot fi luate pentru optimizarea performanţei instanţei, un număr de 10 respondenţi au acceptat această invitaţie, iar sugestiile acestora au fost împărţite în categorii, referitoare la:
Yüklə 0,84 Mb. Dostları ilə paylaş:
|
