Raportul de ştiinţific şi tehnic in extenso la contractul nr. 66Cpii / 2007 Faza nr
Yüklə 192,66 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- SENATUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAŢILOR COMISIILE PENTRU INVĂŢĂMÂNT, ŞTIINŢĂ, TINERET ŞI SPORT AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
- FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢĂ ŞI TEHNICĂ GLOBAL VIDEO MEDIA Parteneri media
- PROGRAM 13.30 – 14.00 SOSIREA PARTICIPANŢILOR 14.00 – 14.30 DESCHIDEREA OFICIALĂ Prof. PETRU ANDEA
- Prof. NICOLAE VICTOR ZAMFIR
- 16.00– 16.50 ŞTIINŢA – O AFACERE
- 17.00 - 18.00 ŞTIINŢA ÎN SOCIETATE
- 18.00 SESIUNE DE ÎNCHIDERE
Şi, să recurgem din nou la retrospecţie, la anamneză: cum am ajuns până la acest stadiu de dezvoltare? Răspunsul lui Alan Kay: pe două direcţii principale. Una dintre acestea este numită de el „amplificarea uneltelor”, cele mai multe dintre ele fiind extensii ale simţurilor noastre (microscopul şi telescopul, de exemplu). Rezultatul: amplificarea posibilităţilor noastre de acces într-o lume din ce în ce mai amplă.A doua direcţie: „clonarea scopurilor” – convingerea altor oameni să participe la realizarea scopului tău în loc de a-şi stabili propriul lor scop. O imagine sugestivă se găseşte în cartea lui Lewis Mumford „Mitul maşinii: tehnica şi deyvoltarea umană” (1967): „Când îţi propui să construieşti o piramidă trebuie să ai uneltele necesare, dar mai trebuie şi să găseşti cum să convingi 10 000 sau 100 000 de oameni să lucreze împreună cu tine pentru a o face”Viitorul aparţine, evident, omenirii. Şi este cea mai formidabilă Piramidă pe care de fapt nimeni nu şi-a propus să o construiască, dar care trebuie construită. După toate regulile, pentru a fi sigură, durabilă şi folositoare. Printre oamenii care „trebuie convinşi” să participe la Lucrare, cei mai mulţi „şefi de echipă” aparţin lumii oamenilor de ştiinţă. Ei nu trebuie convinşi să lucreze – dacă sunt autentici, atunci ştiu că aceasta este menirea lor- dar trebuie asistaţi şi ajutaţi. Şi, uneori, înţeleşi.
“Why the future doesn't need us”, titlul unui articol al lui Bill Joy (Cofondator şi Director Ştiinţific (Chief Scientist) al Sun Microsystems; co-chairman al Comisiei Prezidenţiale pentru viitorul cercetărilor IT.), nu este de fapt o întrebare, ci finalul unui răspuns. Adunând la un loc diferite lucruri spuse de Bill Joy, acest răspuns ar putea suna cam aşa: tehnologiile cele mai performante şi mai avansate ale secolului nostru, al 21-lea, cum ar fi robotica, ingineria genetică şi nanotehnologiile, ameninţă să ne transforme pe noi, oamenii, într-o specie ameninţată. O specie pe cale de dispariţie. De aceea, pentru că evoluţia situaţiei pare destul de bine trasată, viitorul, de fapt, nu are nevoie de noi. Îşi poate construi singur personajele care să-l populeze… Pare SF. Doar pare. SF-ul ne-a sufocat aproape cu tot felul de scenarii de coşmar. Cum de se face –se întreabă autorul- că nimeni nu a luat în serios ameninţarea potenţială a roboţilor? Şi răspunsul său este că ne-am obişnuit într-o asemenea măsură cu noul pe care ni-l aduce tot timpul ştiinţa, încât marile descoperiri s-au transformat pentru “cetăţeanul-consumator” într-o rutină. Şi cum “promovarea” unui nou produs ştiinţific nu beneficiază de nici un fel de reclamă pe vreun canal mass-media, nimeni nu se grăbeşte să-l cumpere şi să-l analizeze. Au existat dezastre? Sigur că da. Doar că …au avut loc şi s-au terminat. Explozii, atomice şi neatomice au loc o dată şi gata. Ca orice alt accident. Numai că organismele create prin inginerie, tehnologică sau biologică, au o proprietate pe care toate celelalte invenţii ale progresului civilizaţiei nu au avut-o până acum: auto-replicarea. Armele de distrugere în masă ale secolului 20, făcute posibile, este drept, în urma descoperirilor oamenilor de ştiinţă (în special fizicienii) şi generate de preluarea şi controlul acestor descoperiri de către alte categorii de oameni, pentru care puterea şi profitul (care până la urmă înseamnă acelaşi lucru), lasă treptat şi aproape invizibil locul unei alte categorii: distrugerea bazată pe cunoaştere. Singurul mod în care Singularitatea lui Kurzweil poate ajunge să se manifeste efectiv şi să devină nimicitoare. Soluţia? Gândirea, Cunoaşterea, nu pot fi controlate decât de şi mai multă Gândire, şi mai multă Cunoaştere. Haosul este controlabil, structurile profunde ale Naturii şi ierarhia lor, pot fi detectate şi cunoscute – în mare parte prin tot ce au realizat Fizica şi Matematica Fractalilor. Problema este una singură: să existe dorinţa de a realiza acest control şi să se găsească cel sau cea care să o facă. În fond, întregul edificiu al Naturii, din afara şi din înăuntrul nostru, este organizat ca orice întreprindere sau instituţie create de noi pentru noi sau în serviciul celorlalţi. Nu avem decât să comparăm şi să acţionăm.Încercarea noastră de prospecţie va prezenta, pe de o parte, o analiză a diferitelor scenarii de viitor care se pot obţine în funcţie de metodologia folosită şi de “condiţiile iniţiale” adoptate ca punct de plecare, iar pe de altă parte va “testa” aceste scenarii în condiţiile situaţiei de la noi. Cu inevitabila doză de subiectivism şi cu limitările impuse de capacitatea noastră de judecare şi de sursele bibliografice care ne-au stat la îndemână.2. Manifestul Ştiinţei – „Pentru a Şti” 
PENTRU A ŞTI Oamenii de ştiinţă nu sunt politiceni şi nici nu trebuie să fie. Politica este o altă meserie. Oamenii de ştiinţă depind de politicieni pentru că trebuie să se supună legilor concepute şi votate de aceştia, să lucreze şi să trăiască din fondurile alocate de politicieni. Oamenii de ştiinţă au acces direct la un set suplimentar de legi: Legile Naturii. Acest acces este privilegiat, ei fiind singurii pregătiţi pentru a le înţelege. Legile Naturii nu sunt făcute de oameni, ele sunt doar identificate de ei. Existenţa acestor legi precede existenţa fiinţei umane în Univers şi valabilitatea lor nu este limitată în timp şi spaţiu. Legile după care se guvernează societatea omenească sunt legi făcute. Ele sunt elaborate de politiceni şi votate conform principiului majorităţii. Majorităţile se schimbă în timp. De aceea, legile politicienilor au o valabilitatea spaţio-temporală limitată. Pe baza legilor Naturii, oamenii de ştiinţă pot ajunge să înţeleagă cum poate fi adaptată existenţa omului la ceea ce poate oferi Natura şi cum poate fi optimizată şi asigurată această existenţă. Aceasta este menirea oamenilor de ştiinţă. Pentru fiecare domeniu care intră sub incidenţa acestor legi, oamenii de ştiinţă elaborează proiecte de cercetare. Rezultatele pe care le obţin le comunică celorlalţi oameni şi le pun la dispoziţia societăţii din care şi ei fac parte. Aceasta este obligaţia oamenilor de ştiinţă. Pe baza legilor concepute şi votate de ei, politicienii elaborează Decizii. Prin aceste Decizii este reglementată funcţionarea întregii societăţi, domeniul lor de valabilitate temporară extinzându-se şi dincolo de societatea oamenilor, de la Pământ şi atmosfera sa imediată, până la spaţiul cosmic ale cărui limite de accesabilitate sunt din ce în ce mai generoase. În timp, Ştiinţa a produs modificări majore în existenţa şi funcţionarea societăţii omeneşti, culminând cu secolul 20. Acesta a fost în mare măsură secolul Fizicii. Este de aşteptat ca secolul 21 să sufere influenţa covârşitoare a Biologiei, în particular a Geneticii. Este de asemenea de aşteptat ca acest secol să marcheze primii paşi efectivi spre desprinderea omului de Pământ şi colonizarea altor lumi. Tehnologia secolului 21 va evolua accelerat, atât de rapid încât se va putea atinge punctul în care disponibilităţile fiinţei umane nu vor mai fi suficiente pentru adaptarea la nivelul de dezvoltare al tehnologiei. La începutul secolului 22, viaţa şi poziţia fiinţei umane în Univers vor fi cu totul altele decât în momentul de faţă. Legile şi deciziile politice, la nivel local şi global, vor trebui să se adapteze noilor situaţii, ele riscând altfel să devină nefuncţionale. Conceptul actual de „societate bazată pe cunoaştere”, definit la nivel european şi în curs de implementare, prezentat ca ingredientul cel mai atractiv în vederea obţinerii unei dezvoltări economice cu o rată de profit accelerată, poate fi considerat în acest moment ca opţional. Ştiinţei i se va mai putea rezerva un timp statutul de ocupaţie şi preocupare exclusivă. Este însă de prevăzut că dincolo de jumătatea acestui secol Ştiinţa va deveni instrument major de decizie politică. Informarea privind starea de moment şi prognozele de evoluţie a Ştiinţei vor deveni inevitabile în actul de conducere şi decizie politică. Ceea ce impune obligaţii noi oamenilor politici, oamenilor de afaceri şi oamenilor de ştiinţă. Între ei va trebui deschis un canal special de comunicare care va trebui întreţinut, perfecţionat şi adaptat în permanenţă. Pot fi identificate mai multe domenii fundamentale în ceea ce priveşte impactul decisiv pe care Ştiinţa şi Tehnologia îl vor avea asupra civilizaţiei şi culturii noastre începând chiar din acest secol şi asupra structurii, comportării şi evoluţiei societăţii omeneşti. Alegem doar 12. În ordine alfabetică, pentru a nu impune sau sugera o anumită ordine de prioritate, ele sunt: Biotehnologiile Calculatoarele: Generaţiile Următoare Climă. Ecologie. Catastrofe Clonarea Umană Cosmologia Universului Timpuriu şi Sfârşitul Timpului Energia Explorările Lunare şi Marţiene – Colonizarea Sistemului Solar Nanotehnologiile Planetele Quasi-Terestre –Căutarea Zonelor Locuibile Realităţile Alternative Singularitatea Tehnologică Terapii pe Bază de Celule Stem Terapii Hadronice Zidul Complexităţii. Problemele principale cu care ele se confruntă, modul în care este de aşteptat să influenţeze civilizaţia şi viaţa noastră şi economia fiecărei ţări, posibilele reacţii la nivel social şi individual trebuie să ajungă să fie cunoscute, chiar şi în liniile lor cele mai generale. Principiul de drept care spune că necunoaşterea unei legi nu scuză nerespectarea ei este în egală măsură aplicabil atunci când avem de-a face cu legile fundamentale ale Naturii şi cu cele formulate de diversele ştiinţe. În ambele cazuri, încălcarea Legii atrage pedeapsa. Diferenţa este că în cazul legilor Naturii cel care pedepseşte nu este tot omul, posibilităţile de negociere sunt în cel mai bun caz minime iar instituţia Avocatului Apărării nu există. Acest Manifest, redactat la iniţiativa Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară în cadrul Proiectului ”Ştiinţa şi Societatea. Oferte şi Aşteptări” (66CPII-2007), finanţat Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, privind Comunicarea Ştiinţei este adresat Oamenilor Politici şi Oamenilor de Afaceri din România de către Cercetători, pentru care A ŞTI este meseria, pasiunea şi modul lor de viaţă. În societatea actuală se evidenţiază, în raport cu Ştiinţa, trei grupuri esenţiale de cetăţeni, nu neapărat reciproc exclusive: Contribuabilii, cei care o plătesc; Oamenii de Afaceri, cei care POT profita de pe urma ei şi Oamenii Politici, cei care fac legile după care inclusiv Ştiinţa trebuie să se conducă şi care îi decid finanţarea. Pentru ca atitudinea faţă de Ştiinţă a acestor trei categorii să fie una normală pentru fiecare dintre ele, profitabilă pentru toate trei si benefică pentru societate, canalul de comunicare trebuie nu doar deschis – trebuie să fie funcţional. Aceasta face ca, pe lângă obligaţiile care le revin în profesia lor, oamenilor de ştiinţă să le mai revine o obligaţie: să transmită ceea ce ei ştiu. A ŞTI este o calitate care trebuie comunicată. Pentru ca acest lucru să fie posibil şi eficient simpla deschidere a canalului de comunicare nu este suficientă. Mai trebuie ca la capătul celălalt al canalului de comunicare, să se afle cineva. Care să primească ceea ce i se transmite. Altfel, comunicarea se face în gol, cercetarea este o muncă desfăşurată în zadar iar A ŞTI poate rămâne eventual un vis, dar inutil. Cu consecinţe pe care vom ajunge să le plătim cu toţii. Mai devreme sau mai târziu. 3. Simpozionul la Palatul Parlamentului (14 noie.2007)
SENATUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAŢILOR COMISIILE PENTRU INVĂŢĂMÂNT, ŞTIINŢĂ, TINERET ŞI SPORT AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ INSTITUTUL DE FIZICĂ ŞI INGINERIE NUCLEARĂ HORIA HULUBEI În parteneriat cu: CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE A ROMÂNIEI FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢĂ ŞI TEHNICĂ GLOBAL VIDEO MEDIA Parteneri media     
PALATUL PARLAMENTULUI 14 NOIEMBRIE 2007
Preşedintele ANCS Prof. NICOLAE VICTOR ZAMFIR M.C. al Academiei Române, Director General IFIN-HH 14.30 -15.00 CONFERINŢĂ INVITATĂ SPECIALĂ 15.00 – 15.50 ŞTIINŢA – GENERAŢIA URMĂTOARE
15.50 -16.00 PAUZĂ DE CAFEA 16.00– 16.50 ŞTIINŢA – O AFACERE?
16.50 -17.00 PAUZĂ DE CAFEA 17.00 - 18.00 ŞTIINŢA ÎN SOCIETATE
18.00 SESIUNE DE ÎNCHIDERE PARTICIPANŢII LA SIMPOZIONUL
Palatul Parlamentului – 14 noiembrie 2007 MEMBRII COMISIILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT, ŞTIINŢĂ, TINERET ŞI SPORT ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR şi SENATULUI
Institutul Naţional de Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei
Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei
Materialelor
de Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei
Pământului
şi Radiaţiei
Materialelor
Nucleară „Horia Hulubei”
Criogenice si Izotopice, Râmnicu Vâlcea
Hulubei”
Nucleară „Horia Hulubei”
„Horia Hulubei”
3. Scenariul pentru filmul „Stiinta si Tehnologia Secolului 21 – Mobilitate si Stabilitate” ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA SECOLULUI 21 -MOBILITATE ŞI STABILITATE-
Yüklə 192,66 Kb. Dostları ilə paylaş:
|
