Republica moldova

E.Contextul social

15. 
    Anumite grupuri rămân a fi expuse riscul ridicat de sărăcie şi sunt vulnerabile la excluziunea socială. Grupurile cele mai vulnerabile expuse riscului sărăciei rămân a fi cele cu un nivel scăzut de educaţie, gospodăriile mari cu copii, cele din zonele rurale, familiile care se bazează pe auto-angajare, persoanele în vârstă şi grupurile de Romi⁶. UNICEF (2011) raportează că doar 16 la sută din familiile cu copii din cea mai săracă chintilă primesc asistenţă socială prin intermediul programului de Ajutor Social⁷. Vulnerabilitatea persoanelor în etate reprezintă o preocupare deosebită, având în vedere tendinţele de îmbătrânire ale populaţiei. PNUD (2007) arată incidența sărăciei de 59 la sută între romi în 2007, în comparaţie cu media națională de 24 la sută⁸. Este mai puțin probabil ca copiii romi să frecventeze şcoala (43 la sută faţă de 6 la sută pentru copii ne-romi), şi doar 23 la sută din gospodăriile de Romi au asigurare medicală, comparativ cu media națională de 78,6 la sută⁹. Există o diferențiere mică de gen în ratele sărăciei.
    

Caseta : Obiectivele Grupului Băncii Mondiale de eradicare a sărăciei extreme şi promovare a prosperității comune: relevanţa pentru Republica Moldova

GBM a adoptat recent două obiective noi pentru ancorarea misiunii sale generale a unei lumi fără de sărăcie, şi stimularea eforturilor naţionale şi internaţionale în acest scop. Cele două obiective sunt: eradicarea sărăciei extreme până în anul 2030 la nivel global şi promovarea prosperității partajate.

Estimările naţionale privind sărăcia extremă în Republica Moldova în 2011, măsurate în baza pragului de sărăcie echivalent cu suma de 591 MDL pentru un adult, deja indică faptul că sărăcia extremă nu a fost eradicată în ţară. O evaluare similară se poate efectua folosind pragul de sărăcie PPC de 1,25 USD/zi utilizat pentru monitorizarea ţintei sale a sărăciei extreme la nivel mondial. Se poate argumenta, cu toate acestea, că pragul sărăciei globale, calibrat pentru a reflecta pragurile de sărăcia din 20 de ţări cele mai sărace din lume, nu face dreptate naturii sărăciei din Europa de Est şi Asia Centrală. Aplicarea aceleiaşi metodologii care, la nivel mondial, rezultă în pragul sărăciei de 1,25 față de regiunea EAC, rezultă doar în pragul sărăciei extreme EAC de 2,50 USD/zi PPC. Acest prag al sărăciei PPC de 2,50 USD reflectă un consens partajat în regiune, care acoperă doar necesitățile cele mai de bază capturate de către pragul sărăciei extreme necesită mai multe resurse în EAC decât în alte părţi ale lumii. Acest lucru nu reflectă alocațiile excesive pentru săraci din partea factorilor de decizie politică în regiune, însă mai degrabă cele mai semnificative precum că condițiile meteorologice dure din regiune pun față de gospodării cerințe calorice mai mari şi cheltuieli mai mari pentru energie, îmbrăcăminte şi transport. În acest sens, faptul că, în pofida progreselor semnificative al trecutul recent pragul sărăciei extreme din Republica Moldova este încă mai mare decât media pe regiune sugerează ca obiectivul global al GBM privind eradicarea sărăciei extreme rămân relevante pentru ţară şi pentru această strategie SPT. Chiar şi în privința acestui prag mai mare, totuși, Republica Moldova este relativ bine plasată în ceea ce privesc eforturile care urmează a fi întreprinse în fiecare an întru eradicarea sărăciei extreme pentru a realiza obiectivul anului 2030. În conformitate cu un exerciţiu de analiză comparativă, cel puţin este în percentila 49 a distribuţiei ţării în privința eforturilor necesare pentru reducerea sărăciei și în dependență de specificația adoptată (spre exemplu: controlul incidenţei curente a sărăciei extreme şi nivelul PIB pe cap de locuitor), performanţele sale ar putea fi evaluate chiar drept fiind mai favorabile.

Al doilea obiectiv global adoptat de către BM își direcționează eforturile asupra promovării bunăstării a 40 la sută de distribuţie din pătura cea mai de jos. Acest obiectiv subliniază că creşterea este necesară, ţările ar trebui să aspire la procesele de creştere din care fac parte și cele mai puţin prospere. Performanța recentă a Republicii Moldova este una deosebit de pozitivă. După cum curba de incidenţă a creşterii ilustrează mai jos, care divizează creșterea anuală estimată a cheltuielilor pe cap de locuitor în perioada 2006-11, modelul de creştere generală în ultimii 5 ani a fost astfel încât grupurile de venituri mai mici s-au confruntat cu ritmuri mai mari de creştere decât grupurile care se descurcau mai bine. Acest model de creştere explică de asemenea motivul de ce în această perioada inegalitatea s-a diminuat.

Figura : Moldova, Curba de Incidență a Creşterii, 2006-11, anual



Sursa: Estimările personalului Băncii, folosind CBGC 2006 și CBGC 2011.

16. 
    Impactul schimbărilor climatice, de asemenea, va consolida factorii existenți ai vulnerabilității, în special pentru grupurile sărace din regiunile rurale din centrul şi Sudul Republicii Moldova. Excluderea socială și economică, din cauza mobilității şi comunicării reduse, agravate de efectelor schimbărilor climatice, precum inundaţii, eroziune şi valuri de căldură, probabil va avea un impact disproporţionat asupra comunităţilor izolate, rurale, şi ar putea exacerba sărăcia rurală şi majora migraţia forţei de muncă şi dezechilibru de genr. Sărăcia şi migraţia sporită din cauza declinului aferent productivităţii agricole sunt susceptibile să aibă consecinţe profunde pentru persoanele care au anumite caracteristici ale vulnerabilității, spre exemplu: femeile din zonele rurale, care au grijă de persoane aflate la întreţinere, însă primesc remitenţe puţine sau nu primesc remitențe deloc.
    

Caseta : Migrația și incluziunea socială

Migraţia forței de muncă pe scară mare a avut atât efecte pozitive cât și negative asupra incluziunii sociale. Gospodăriile cu migranţi beneficiază de remitenţele, care ridica nivelul de consum şi accesul la locuinţe, nutriţie, servicii de sănătate de calitate mai bună, oportunităţi de educaţie îmbunătăţite şi conectivitatea la Internet printre alte servicii. În acelaşi timp, copiii din aceste gospodării sunt lipsiţi de îngrijire şi supraveghere părintească, şi nivelurile ridicate de migrație aduc modificări semnificative la structurile sociale, atitudini şi dinamica de dezvoltare locală. Impactul cel mai palpabil al migrație cu privire la excluziunea socială constă în dezvoltarea copiilor şi tinerilor ale cără părinți au plecat peste hotare sau care sunt lăsați în grija rudelor în vârstă.

Migrația pe termen lung sau permanentă a populaţiei în vârsta aptă de muncă poate duce probabil la participarea mai limitată de antreprenoriat și civică la nivel local. Migraţia tot mai mult devine permanentă şi un număr tot mai mare de moldoveni au sau sunt eligibili pentru cetăţenia dublă cu Romania, Rusia sau Bulgaria şi ţările vest-europene. Migraţia, de asemenea, aduce riscul traficului de fiinţe umane şi probleme de siguranţă, stigmatul social, precum şi accesul la justiţie pentru victimele traficului cu femei şi copii, care sunt în mod special vulnerabili.