Justificare: Cu o creștere de 4,8 procente în 2016, România este țara cu cea mai rapidă creștere din UE, însă se confruntă cu o dublă provocare: aceea ce a păstra stabilitatea macroeconomică şi de a menţine ritmul ridicat de creştere economică, în condiţii de sustenabilitate, respectiv prin amplificarea contribuţiei investiţiilor şi a exporturilor. Creșterea recentă s-a bazat pe consumul privat și pe o relansare a investițiilor, care au revenit la valori apropriate de cele înregistrate înainte de criză. Consumul și-a revenit în urma unor creșteri salariale robuste, a reducerii TVA, a scăderii șomajului, ratelor scăzute la dobânzi și a prețurilor mici la produsele de bază. (vezi Tabel 3)
Tabel 3 - Creşterea economică previzionată şi realizată -%-
Anul
Prognoza pentru buget
Realizări
2013
1,6
3,5
2014
2,2
3,1
2015
2,5
3,9
2016
4,1
4,8
Sursă : MFP, INS
Creşterea economică previzionată pentru proiecţia bugetară, de peste 5% în anul 2017 precum şi pe termen mediu, reprezintă un obiectiv ambiţios, realizabil în conditiile consolidării procesului de elaborare a politicilor economice. Creşterea reală a produsului intern brut (PIB) a fost proiectată pentru acest an la 5,2% în contextul în care vor fi implementate măsuri de creșteri salariale în domeniul public, creșterea salariului minim și măsuri suplimentare de relaxare fiscală, inclusiv reducere a TVA la 19 procente, eliminarea impozitului pentru construcții speciale și reducerea accizei la carburant. Se anticipează că accelerarea consumului va adânci deficitul de cont curent.
Rata inflaţiei a rămas negativă şi în anul 2016 în contextul reducerii TVA şi a preţului internaţional al petrolului. Pentru anul 2017 se apreciază că inflaţia va reveni în teritoriul pozitiv. Cadrul macroeconomic pentru proiecţia bugetară a luat în considerare o inflaţie medie anuală pentru 2017 de 1,4 procente. Conform programului bugetar pe 2017 și a Cadrului Bugetar pe Termen Mediu al Guvernului, deficitul bugetar consolidat se va adânci către 3 procente din PIB în 2017, împingând datoria publică la 40,3 procente din PIB în 2017, de la 39,8 procente în 2015.
După criza economică din 2009, când România a înregistrat un deficit bugetar (ESA) de 9,5% din PIB, dezechilibrul bugetar s-a redus semnificativ până la 0,8% din PIB în anii 2014 şi 2015. În anul 2016 deficitul bugetului general consolidat (ESA) a fost de 2,82% din PIB, iar pentru acest an este previzionat la 2,98% din PIB, înregistrându-se astfel o deviere semnificativă de la obiectivul bugetar pe termen mediu la 1% din PIB. În acest context bugetar, provocarea pentru Guvern şi implicit pentru Ministerul Finanţelor Publice este aceea de a păstra ritmul de creștere economică, îndepărtând obstacolele structurale pentru economie și de a se asigura că beneficiile acestei prosperități ajung la toți cetățenii, mai ales la cei săraci și vulnerabili, în condiţiile îmbunătăţirii poziţiei structurale a finanţelor publice.
Tabel 4 - Deficite bugetare în perioada 2014-2020-% din PIB-
Sursă: Eurostat, Previziunile de toamna 2016 ale CE, MFP şi CNP
Procesul de relaxare început în anul 2014 a continuat prin Codul fiscal intrat în vigoare în anul 2015 și s-a concretizat în reducerea celor mai importante taxe şi impozite cu un impact bugetar semnificativ. Impactul net cumulat al modificărilor aduse taxelor şi impozitelor pe termen mediu a fost estimat la -1,37 la sută din PIB în anul 2016, -2,26 la sută din PIB în anul 2017 și -2,28 la sută din PIB în anul 2018. În absența unei îmbunătăţiri semnificative a colectării veniturilor şi a unor măsuri compensatorii, aceste reduceri ar putea împinge deficitul bugetar dincolo de valoarea de referință de 3 la sută din PIB pentru perioada 2017 -2018, conform prognozei de iarnă a Comisiei Europene..
România este țară membră a Uniunii Europene, a diferitelor organizații internaționale și participă activ la diferite forumuri economice și financiare, regionale sau mondiale. Acest statut de membru și alte angajamente generează atât oportunități cât și obligații cu implicații bugetare. România va deține președinția Consiliului UE între ianuarie – iunie 2019. Exercitarea acestui rol reprezintă o oportunitate pentru crearea unui profil european consolidat al României, însă pentru atingerea acestui deziderat este necesară asumarea responsabilităților specifice, pregătirea temeinică și alocarea resurselor umane și financiare adecvate. În perioada deținerii Președinției, România va avea două misiuni principale: planificarea și conducerea reuniunilor din cadrul Consiliului Uniunii Europene și al comitelelor/grupurilor sale de lucru, precum și reprezentarea Consiliului în relațiile cu celelalte instituții ale UE.
Ca parte a Semestrului European- ciclul anual de coordonare a politicilor economice - Romania trebuie sa actualizeze anual Programul Național de Reformă și Programul de Convergență. În fiecare an, CE analizează în detaliu planurile statelor membre în materie de reforme bugetare, macroeconomice și structurale și formulează recomandări specifice fiecărei țări pentru următoarele 12-18 luni. Aceste recomandări contribuie și la îndeplinirea obiectivelor pe termen lung ale Strategiei Europa 2020, care este implementată și monitorizată în contextul Semestrului European. De asemenea, Semestrul European integrează elemente ale Pactului de stabilitate şi creştere, precum și Procedura privind dezechilibre macroeconomice. Actualizarea Programului de Convergență este în sarcina MFP, iar termenul de finalizare este 15 aprilie, cel tarziu sfârșitul lunii aprilie.
Obiectivele programului: Programul 1.1 își propune să atingă până în 2020 următoarele rezultate:
Consolidarea proceselor de analiză și sinteză pentru susținerea politicilor publice și a reglementărilor macroeconomice și fiscal-bugetare,gestionarea riscurilor fiscal-bugetare, de elaborare a bugetului: Diferenţa dintre prognoza principalilor indicatori macroeconomici şi bugetari şi realizarea acestora; indicatorii monitorizaţi vor fi cei din Legea responsabilităţii fiscale; evidenţierea şi explicarea abaterilor persistente de acelaşi sens max 10%;; Procent propuneri de politici pentru care s-a realizat o analiză a impactului bugetar 98% față de 80% (valoare de referință actuală; evaluarea se va face distinct pe fiecare instituţie (% din totalul politicilor publice avizate
Îmbunătățirea coordonării relațiilor financiare cu Uniunea Europeană și continuarea colaborării cu instituții financiare internaționale și reprezentarea intereselor României în raport cu politica economico-financiară a Uniunii Europene și în cadrul procesului de exercitare a Președinției Consiliului Uniunii Europene: grad de participare al României (Ministerului Finanțelor Publice) la acțiunile și sedințele UE/IFI la 90% de la 90% (valoare de referință actuală; grad de participare la reuniunile grupurilor de lucru/comitete/consiliu ECOFIN de la nivel UE (% din total grupuri/comitete/consiliu) la 95% de la 90%;
Descriere: Programul își propune să îmbunătățească cadrul macroeconomic și fiscal-bugetar al României, prin analize continue, cercetare și servicii de consultanță pe politici in domeniul macroeconomic si fiscal-bugetar. Programul sprijină creșterea economică și stabilitatea macroeconomică oferind previziuni macro- și microeconomice, analize ale riscului fiscal-bugetar, analize economice pentru aspecte de macro și microeconomie și reglementare, finanțe publice, evaluări exante și ex-post ale impactului economic și și fiscal-bugetar al politicilor economice, dezvoltarea de modele şi metode de evaluare, pentru a oferi îndrumare solidă pe politici pentru bugetul anual și alte procese administrative, dar și prin elaborarea unor propuneri de politici privind veniturile și sprijinirea legislației fiscale pentru bugetul anual. De asemenea, programul își propune să asigure un management eficient al relațiilor Guvernului cu instituțiile financiare internaționale, inclusiv prin utilizarea produselor oferite de acestea, în conformitate cu legislația în vigoare, după caz; și îndeplinirea obligațiilor financiare ce derivă din calitatea de membru al UE și din statutul de membru al României în organizații regionale și internaționale, instituții financiare internaționale sau din semnarea unor tratate internaționale.
Legături: Acest Program este corelat direct cu Programele 1.2, 1.3și 2.1.
Factori de succes: Pentru implementarea cu succes a programului este nevoie de o consultare continuă și de o coordonare eficientă în cadrul direcțiilor din MFP, ANAF și CNP, iar în cazuri speciale coordonare cu alte instituții, dar si cu sectorul privat prin îmbunătăţirea modalităţilor instituţionale de consultare publică existente. Pentru a implementa reforme ample, trebuie să se pună mai mult accent pe creșterea transparenței și pe formularea unor politici pe baza dovezilor. De asemenea, implementarea cu succes a componentelor privind relaţiile financiare externe ale MFP necesită o strânsă colaborare între direcțiile responsabile din cadrul MFP, cu Banca Națională a României, Ministerul Dezvoltării Regionale Administrației Publice și Fondurilor Europene, Ministerul Afacerilor Externe, Autoritatea de Supraveghere Financiară și, de asemenea, cu Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană.
Măsuri: Măsurile care vor contribui la atingerea rezultatelor programului sunt prezentate în continuare. Bugetele alocate sunt redate in Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3:
(1.1.1) Pentru consolidarea proceselor de analiză și sinteză pentru susținerea politicilor publice și a reglementărilor macroeconomice și fiscal-bugetare,gestionarea riscurilor fiscal-bugetare, de elaborare a bugetului
1 - Previzionare și cercetare macro-economică, fiscal-bugetară în domeniile circumscrise atribuţiilor MFP, ANAF şi CNP
2 - Analiză macro-economică și cercetare în domeniile circumscrise atribuţiilor MFP, ANAF şi CNP
3 - Planificare macro-fiscal-bugetară
4 - Politică și reglementări privind veniturile
5 - Analiza riscului fiscal-bugetar și analiza impactului
6 - Sprijin tehnic pentru stabilirea plafoanelor sub-naționale anuale de contractare de credite noi de către administrația publică locală
(1.1.2) Îmbunătățirea coordonării relațiilor financiare cu Uniunea Europeană, continuarea colaborării cu instituții financiare internaționale și reprezentarea intereselor României în raport cu politica economico-financiară a Uniunii Europene și în cadrul procesului de exercitare a Președinției Consiliului Uniunii Europene:
1 - Îndeplinirea responsabilităților ce îi revin României în calitate de membru al Uniunii Europene, pe domeniile de competență ale MFP
3. Consolidarea mecanismului de coordonare a acțiunilor în domeniul afacerilor europene, pe domeniul de competență al MFP, în vederea reprezentării optime
