Rezultatul nr. 3 Planul Strategic Instituțional 2017-2020 Ministerul Finanțelor Publice

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 1.69 Mb.
səhifə7/18
tarix25.01.2019
ölçüsü1.69 Mb.
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   ...   18

Obiectiv strategic nr. 3:

Consolidarea cadrului instituțional


Vizează

Consolidarea capacității Ministerului Finanțelor Publice de a-și îndeplini funcțiile de politică și reglementare în mod eficient și eficace.

  1. Prin mandatul său, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) este una dintre instituțiile publice cele mai importante pentru îndeplinirea obiectivelor de creștere economică a României și pentru atingerea țintei de integrare în Uniunea Europeană. Beneficiarii direcți și indirecți ai rezultatelor politicilor și acțiunilor MFP reprezintă populația României, dar și mediul economic. În acest sens, MFP trebuie să întrunească standarde înalte de răspundere și capacitate instituțională.

  2. Reforma instituțională – urmărirea unei căi clare și predictibile compatibile cu viziunea asupra sectorului fiscal-bugetar și cu obiectivele strategice – ar trebui să fie cel puțin la fel de importantă precum definirea adecvată a obiectivelor programelor sectoriale sau stabilirea adecvată a măsurilor ce susțin implementrea acestora. În viitor, România are nevoie de o administrație fiscal-bugetară, bazată pe cunoaștere și informații, axată pe sprijinirea sectorului fiscal-bugetar pentru a face față reformelor publice, dar și pentru a fi sustenabil și predictibil. Acest obiectiv poate fi realizat printr-un leadership puternic pentru urmărirea obiectivelor sectoriale, pentru a asigura managementul eficient al politicilor și programelor și pentru a furniza servicii mai bune contribuabililor și angajaților din administrația publică, implicați în elaborarea de politici publice precum și în utilizarea resurselor bugetare.

  3. Prioritățile determinate de aceste provocări instituționale se referă la: (i) optimizarea procesului de formulare și coordonare, inclusiv inter-sectorială, a politicilor publice/a strategiilor; (ii) consolidarea instituțională și facilitarea fluxului de resurse, de informații și de date în cadrul întregii administrații; (iii) eficientizarea informării și consilierii cetățenilor și organizațiilor interesate de sectorul fiscal-bugetar; iv) utilizarea efectivă și eficientă a resurselor financiare interne (naționale) și externe (UE și internaționale) pentru sectorul fiscal-bugetar și pentru dezvoltarea administrației; și v) dezvoltarea și utilizarea optimă a sistemelor informaționale ale sectorului fiscal-bugetar de către toți actorii interesați, contributori sau utilizatori la sistemul fiscal-bugetar.

  4. Acest obiectiv strategic se bazează pe Programul 3.1 și Programul 3.2 și își propune să creeze o administrație fiscal-bugetară calibrată la nevoile de funcționare, bazată pe cunoaștere și informații pentru: (i) a-și îndeplini mai eficient funcția sa strategică (prin mecanisme mai bune pentru formularea cadrului de politici) și (ii) a livra politici de sector și servicii mai eficiente către beneficiari (prin intermediul unui cadru instituțional îmbunătățit). Programele acestui obiectiv strategic se sprijină pe măsuri pentru îmbunătățirea capacității administrative de management și implementare a politicilor sectoriale cu scopul de a obține o performanță funcțională mai bună a ministerului și a structurilor subordonate ministerului. Printre acestea se numără (i) îmbunătățirea rolurilor, procedurilor și mecanismelor funcționale pentru stabilirea strategiei sectorului fiscal-bugetar al României și pentru implementarea PSI; (ii) rezolvarea lipsurilor referitoare la resursele umane; (iii) rezolvarea problemelor legate de accesul la datele și informațiile sectoriale; (iv) rezolvarea problemelor legate de lipsa unor instrumente de evaluare a performanței pentru sector și personal; (v) îmbunătățirea coordonării cu alte instituții guvernamentale care gestionează un portofoliu cu impact asupra performanței sectorului fiscal-bugetar; (vi) o transparență mai mare și implicarea actorilor interesați în procesul de politici publice.




Obiectiv strategic 3 : Consolidare cadrului instituțional

Consolidarea capacității Ministerului Finanțelor Publice de a-și îndeplini funcțiile de politică și reglementare în mod eficient și eficace


Structura Obiectivului Strategic 3 include un (2) Programe și patruzeci și două (42) Măsuri corespunzătoare rezultatelor așteptate.



Programul 3.2

Sistemele informatice bugetare și financiare



Programul 3.1

Management și administrare





Figura 8 – Obiectivul Strategic 2: Structura pe Programme și Măsuri


Măsurile Programului 3.1

M3.1.1.1. Revizuirea responsabilităților organizaționale și a procedurilor conexe, pentru a permite o formulare îmbunătățită a strategiei și o implementare ușoară a PSI

M3.1.1.2. Promovarea dezvoltării organizaționale

M3.1.1.3. Dezvoltarea infrastructurii de TIC pentru procesele interne ale MFP

M3.1.1.4. Managementul resurselor umane și adaptarea la nevoile organizației

M3.1.1.5. Formare și perfecționare profesională, învățare și expertiză pentru personalul specializat al ministerului

M3.1.1.6. Sistemul de evaluare a performanței MFP și a instituțiilor subordonate

M3.1.1.7. Dezvoltarea Programelor bugetare anuale și multi-anuale pentru utilizarea deplină a fondurilor interne și externe alocate

M3.1.1.8. Modernizarea infrastructurii MFP și a instituțiilor subordonate

M3.1.1.9. Transparența în procesul decizional și formularea politicilor publice și a cadrului legal

M3.1.1.10. Informarea beneficiarilor politicilor publice cu privire la programele și măsurile destinate sectorului fiscal-bugetar

M3.1.2.1. Operaționalizarea analizelor de impact ale politicilor publice MFP și a buclelor de feedback ale elaborării de politici

M3.1.2.2. Consultarea cu cetățenii și părțile interesate implicate în sectorul fiscal-bugetar, pentru formularea și publicarea de politici publice

M3.1.2.3. Colaborarea inter-instituțională și schimbul de experiență cu organizațiile naționale și internaționale relevante

M3.1.3.1. Creșterea eficienței utilizării bugetului operațional al MFP și alinstituțiilor subordonate

M3.1.3.2Dezvoltarea capacității de analiză, audit, control și management al riscului

M3.1.3.3Atragerea și utilizarea fondurilor pentru dezvoltarea capacității

M3.1.3.4 Funcționarea eficace și eficientă a serviciilor furnizate de către minister prin intermediul structurilor proprii și prin instituțiile subordonate

Măsurile Programului 3.2

M3.2.1.1. Mentenanța actualei infrastructuri IT

M3.2.1.2. Îmbunătățirea mecanismelor de corelare a business-ului cu IT-ul pentru PEM

M3.2.1.3. Îmbunătățirea funcției de IT din MFP

M3.2.1.4. Implementarea noilor tehnologii

M3.2.1.5. Suport pentru utilizatori,training specializat pentru utilizarea aplicațiilor TIC ale MFP destinate sectorului fiscal-bugetar

M3.2.2.1. Elaborarea și aprobarea Strategiei privind tehnologia informației și comunicațiilor în MFP

M3.2.2.2. Dezvoltarea Sistemului de Management al Investițiilor Publice

M3.2.2.3. Optimizarea sistemului informatic de elaborare a bugetului

M3.2.2.4. Centralizarea sistemului de decontare al trezoreriei statului

M3.2.2.5. Dezvoltarea unor sisteme alternative de achitare a impozitelor și taxelor prin intermediul cardurilor de plată și de efectuare a plăților prin internet banking

M3.2.2.6. Armonizarea sistemelor de contabilitate

M3.2.2.7. Dezvoltarea unui sistem de management al veniturilor

M3.2.2.8. Dezvoltarea “Patrimven”

M3.2.2.9. Extinderea utilităţii şi utilizării serviciului "Spaţiul privat virtual"(SPV)

M3.2.2.10. Furnizarea către cetățeni a informaţiilor privind obligaţiile fiscale şi nefiscale colectate și consolidate la nivel național în ImpTax

M3.2.2.11. Crearea şi operaţionalizarea identităţii fiscale electronice a persoanei fizice (CUIF)

M3.2.2.12. - Standardizarea sistemelor de colectare a datelor pe bază de formulare electronice utilizate în relația cu cetățeanul.

M3.2.2.13. Consolidarea cadrului și facilităților pentru plata electronică în cadrul serviciilor publice

M3.2.2.14. Constituirea și publicarea registrului electronic al impozitelor, taxelor locale și altor contribuții

M3.2.2.15. Dezvoltarea sistemului schimb reciproc de date (AEOI)

M3.2.2.16. Dezvoltarea „Sistemului de înregistrarea și monitorizarea aparatelor de marcat electronice fiscale” (SIMAMEF)

M3.2.2.17. Implementarea sistemelor IT vamale

M3.2.2.18. Dezvoltarea „Sistemului informatic de popriri bancare” (SIPoB)

M3.2.2.19. Dezvoltarea „Sistemului de înregistrat facturile” (eFACT)

M3.2.2.20. - Abordarea independentă a problemei noului Centru de Date Primar al ANAF

M3.2.2.21. Crearea unei platforme/unui sistem de raportare electronica a situaţiilor periodice transmise de beneficiarii de împrumuturi/garanții conform legii datoriei publice



  1. Obiectivul Strategic 3 prevede impacturi pe termen lung cu privire la administrația fiscal-bugetară și se bazează pe rezultate generate de programe, așa cum sunt prezentate mai jos:

Figura 9 – Obiectivul strategic 3: Impact și Rezultate; Indicatori


  1. Resursele bugetare estimate a fi necesare pentru implementarea măsurilor asociate obiectivului strategic 3 și atingerea rezultatelor și impacturilor pentru perioada 2017-2020 sunt de 2.410.596 mii Ron.



Tabelul 7 – Obiectiv Strategic 3: Defalcarea pe programe bugetare a finanțării (mii RON)

Buget pe Programe pentru

TOTAL mii Ron

Valoare/ani

mii Ron


Obiectivul Strategic 3

2017

2018

2019

2020

P 3.1.

Management și administrare

720.987

159.226

182.188

194.274

185.299

P 3.2

Sistemele informatice bugetare , financiare și fiscale

1.689.609

373.389

426.698

455.726

433.796

TOTAL OS.3

2.410.596

532.615

608.885

650.001

619.095


Programul 3.1: Management și administrare


  1. Justificare: Implementarea cu succes a planului strategic depinde de capacitatea MFP de a-și îndeplini funcțiile ce îi revin și de a livra serviciile asociate acestora în mod eficient și eficace. Capacitățile existente, inclusiv structuri și proceduri, dar și resursele umane și financiare disponibile, trebuie re-evaluate periodic pentru a verifica dacă în continuare corespund nevoilor de activitate ale Ministerului.

  2. Programul 3.1 susține măsurile de îmbunătățire a capacității administrative de management și implementare a politicilor sectoriale pentru atingerea optimului funcțional al ministerului și a structurilor subordonate acestuia în implementarea Planului Strategic Instituțional. Îndeplinirea cu succes a acestuia se va reflecta în stabilitatea administrației, în politicile publice sectoriale elaborate și implementate cu succes, în volumul și calitatea utilizării fondurilor bugetare naționale și europene.

  3. Obținerea acestor rezultate va fi posibilă dacă în cadrul procesului de implementare a măsurilor, beneficiarii și actorii implicați vor solicita și colabora, iar decidenții și specialiștii administrației vor acționa consecvent, pentru: i) scăderea frecvenței modificărilor de structură funcțională; ii) reducerea fluctuației personalului de specialitate și a deprofesionalizării; iii) elaborarea de politici publice coerente în baza unor proceduri bine definite şi informate în mod adecvat de date statistice, analize şi prognoze; iv) utilizarea metodelor participative și consultative la elaborarea de politici publice; v) facilitarea accesului la informație, informarea și consultarea beneficiarilor direcți ai politicilor publice sectoriale; vi) deschidere spre parteneriate și colaborări la nivel local, național, european și internațional; vii) informatizarea fluxurilor de date, informatții și documente; viii) utilizarea legală și eficientă a bugetului operațional al ministerului; și ix) procese și instrumente de monitorizare și evaluare periodică, de revizuire a implementării măsurilor planului strategic instituțional și publicarea rezultatelor.

  4. Obiectivele programului: Programul 3.1 ar trebui să ducă la o performanță mai bună a MFP și a instituţiilor subordonate și își propune să atingă până în anul 2020 următoarele obiective:

(3.1.1) Îmbunătățirea și stabilitatea structurală și funcțională a MFP și a instituțiilor aflate în subordinea acestuia: Număr modificări anuale în structura funcțională, până la max 4 de la max 6/an (valoare de referință); Indice procent angajați sector public, care lucrează în instituții/structuri cu sarcini funcționale în sectorul finanțelor publice (an de referință = 2016), menținere la 4,5% (valoare de referință)

(3.1.2) Creșterea eficacității proceselor de elaborare, evaluare și implementare a politicilor de către MFP; gradul de conformare al proceselor de elaborare de politici cu cerinșele legisaltive 100% nr. procese conforme din total/an; Numărul anual al schimbărilor la nivel de capitol bugetar și rectificări negative a Bugetului de stat până la 3/an de la 5/an



(3.1.3) Creșterea eficienței bugetului operațional al MFP: Procent cheltuieli operaționale din bugetul total anual al MFP, de până la 60 % (valoare de referință).Cheltuieli per angajat al MFP (ANAF) până la RON/pers 140.000 de la 130.000 RON/pers (valoare de referință).


  1. Descriere: Programul își propune să asigure un leadership eficace, management strategic și suport administrativ pentru MFP, prin rafinarea continuă a strategiei și a structurii organizaționale, în conformitate cu legislația aplicabilă și cu bunele practici. Programul este responsabil și cu asigurarea unui serviciu de consultanță juridică comprehensiv, care să asigure coerența și consecvența cadrului de reglementare, și care să îi permită Ministerului să își execute mandatul eficient, în limitele legii. Programul își mai propune și să asigure un management eficient și eficace al resurselor umane, inclusiv planificarea și managementul forței de muncă, dar și recrutarea, transferul și instruirea personalului, în funcție de nevoile din activitatea MFP. În același timp prin implementarea măsurilor se urmărește să se asigure o fundamendare și planificare bugetară în vederea respectării principiilor unei bune gestiuni financiare, ale unui management financiar sănătos, în special ale economiei şi eficienţei cheltuielilor

  2. Legături: Acest program oferă servicii suport pentru toate celelalte programe.

  3. Factori de succes: Implementarea cu succes a acestui program depinde de mai mulți factori externi, cum ar fi progresul reformelor mai ample din administrația publică, inclusiv revizuirea actualului statut privind funcția publică.

  4. Măsuri: Principalele măsuri care vor contribui la atingerea obiectivelor programului sunt prezentate în continuare. Bugetele alocate sunt redate in Anexa 1, iar și țintele indicatorilor aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3:

(3.1.1) Cu scopul îmbunătățirii stabilității structurale și funcționale a MFP și a instituțiilor sale subordonate:




Măsuri dedicate modernizării instituționale; creșterii eficienței; îmbunătățirii proceselor și procedurilor instituționale







1 - Revizuirea responsabilităților organizaționale și a procedurilor conexe, pentru a permite o formulare îmbunătățită a strategiei și o implementare ușoară a PSI







2 - Promovarea dezvoltării organizaționale







3 - Dezvoltarea infrastructurii de TIC pentru procesele interne ale MFP




Măsuri orientate către personalul specializat al MFP și instituțiile subordonate







4 - Managementul resurselor umane și adaptarea la nevoile organizației







5 - Formare și perfecționare profesională, învățare și expertiză pentru personalul specializat al ministerului




Măsuri orientate către evaluarea performanței și managementul financiar







6 - Sistemul de evaluare a performanței MFP și a instituțiilor subordonate







7 - Dezvoltarea Programelor bugetare anuale și multi-anuale pentru utilizarea deplină eficientă a fondurilor interne și externe alocate







8 - Modernizarea și infrastructurii MFP și a instituțiilor subordonate







Măsuri orientate către transparență și acces liber la informații de interes public și comunicare/coordonare cu părțile interesate de politica sectorială







9 - Transparența în procesul decizional și formularea politicilor publice și a cadrului legal







10 - Informarea beneficiarilor politicilor publice cu privire la programele și măsurile destinate sectorului fiscal-bugetar

(3.1.2) Creșterea eficacității proceselor de elaborare, evaluare și implementare a politicilor de către MFP și instituțiile subordonate







1 - Operaționalizarea analizelor de impact ale politicilor publice MFP și a buclelor de feedback ale elaborării de politici







2 - Consultarea cu cetățenii și părțile interesate implicate în sectorul fiscal-bugetar, pentru formularea și publicarea de politici publice







3 - Colaborarea inter-instituțională și schimbul de experiență cu organizațiile naționale și internaționale relevante

(3.1.3) Creșterea eficienței utilizării bugetului operațional al MFP și instituțiile subordonate







1 - Dezvoltarea capacității de analiză, audit, control și management al riscului







2 - Atragerea și utilizarea fondurilor pentru dezvoltarea capacității administrative și instituționale







3 - Funcționarea eficace și eficientă a serviciilor furnizate de către minister prin intermediul structurilor proprii și prin instituțiile subordonate

Programul 3.2: Sistemul informaţional bugetar, financiar și fiscal


  1. Justificare: Managementul informațiilor bugetare, financiare și fiscale la nivelul statului are un caracter transversal, la nivelul întregii administrații publice din România. Eficacitatea, eficiența și responsabilizarea pentru fiecare dintre procesele de elaborare și management al bugetului, de administrare a veniturilor statului și de raportare financiară precum și centralizarea și uitlizarea informațiilor bugetare și financiare la nivelul statului nu pot fi asigurate altfel decât prin folosirea sistemelor TIC moderne. Atingerea obiectivelor programelor cuprinse în acest PSI și implicit atingerea obiectivelor PSI depind într-o mare măsură de disponibilitatea și funcționarea la nivelul întregii organizații a MFP a unui sistem informatic de ultimă generație care să deservească toate procesele menţionate mai sus şi să răspundă nevoii de informaţii a tuturor părţilor implicate în derularea acestor procese: MFP și instituțiile sale subordonate, celelalte instituţii publice din administraţia publică centrală şi locală, alte instituţii ale statului, societăţi comerciale, organizaţii, cetăţeni. Dezvoltarea sistemului informatic trebuie să aibă în vedere inclusiv faptul că tot în sfera de cuprindere financiar-fiscală apar și funcțiile pe care MFP le exercită prin instituțiile sale subordonate, privind prognoza economică și reglementarea și controlul achizițiilor publice.

  2. Sistemul informatic al MFP este unic în România atât din punct de vedere al complexităţii şi specificităţii aplicaţiilor, cât şi al numărului de entități ale administrației publice și entități private deservite, precum și al întinderii teritoriale. Abordarea pe care MFP a avut-o de la bun început (din anii 90) și a menținut-o în anii care au urmat, în ceea ce priveşte dezvoltarea sistemului informatic al MFP, a fost orientarea pe procese şi nu pe structuri organizatorice, care sunt mult mai instabile decât procesele. Atât la realizarea inițială cât și în dezvoltarea ulterioară a sistemului informatic s-a avut în vedere faptul că procesele de elaborare și management al bugetului, de administrare a veniturilor statului și de raportare financiară reprezintă procese continue, integrate.

  3. Numărul de aplicații informatice, volumul de date, numărul de entități deservite și numărul de utilizatori interni și externi a crescut permanent, crescând implicit și volumul de muncă depusă, precum și necesarul de resurse pentru dezvoltarea și administrarea sistemului informatic. Se află în curs de realizare şi implementare un număr din ce în ce mai mare de proiecte de dezvoltare a sistemului informatic, proiecte de importanţă majoră şi cu termene limită de finalizare, impuse de cerinţe UE, Banca Mondială, FMI, acte normative, cerinţe de eficientizare a activităţilor direcţiilor MFP, cerinţe de îmbunătăţire a serviciilor oferite contribuabililor, etc.

  4. Dezvoltarea în continuare a sistemului informatic al MFP a fost determinată pe de o parte de necesităţile identificate în cadrul instituţiei de a eficientiza prin informatizare procesele și activităţile proprii, iar pe de altă parte de necesitatea de a crea un ”hub” al finanţelor publice la nivel naţional (centru de servicii și date financiar-fiscale al administrației publice), care să colecteze, gestioneze şi să pună la dispoziţia tuturor factorilor interesaţi (din interior – direcţiile MFP şi ale instituţiilor subordonate, din exterior - instituţii publice din administraţia publică centrală şi locală, alte instituţii ale statului, instituţii externe, societăţi comerciale, organizaţii, cetăţeni) informaţii fiabile, coerente și actuale de natură financiară, patrimonială sau în legătură cu bani publici.

  5. Sistemul informatic al MFP a dispus de o arhitectură unică, omogenă, de ultimă generație. Extinderile și dezvoltările ulterioare (efectuate pas cu pas, în măsura fondurilor disponibile) au luat în considerație aplicarea noilor tehnologii existente pe piața TIC la momentul respectiv, dar fără a se abate de la principiile inițiale privind abordarea pe procese și arhitectura unică și omogenă. Cu toate acestea, sau poate tocmai de aceea, infrastructura unică a sistemului informatic are avantajul major că poate fi folosită ”la cerere” de către aplicațiile care au mai multă nevoie de resurse la un moment dat.

  6. De altfel dezvoltarea tehnologică a dat posibilitatea utilizării arhitecturii omogene pe partiții virtuale, astfel încât puterea de calcul se poate diviza mult mai precis și dinamic, obținându-se economii importante. Sistemele cu alocare statică de resurse conduc la un excedent de capacitate (tehnologic normal), care, adunat pentru diverse subsisteme din producție, aveau însemnătate. Implementarea unei arhitecturi virtuale permite diminuarea vizibilă a excedentului de capacitate. Tocmai prin eliberarea de capacitate prin reorganizarea arhitecturii s-au putut realiza unele proiecte care la momentul începerii aveau zero resurse alocate (Exemple: Declarația D112, DeDoc, Spațiu Privat Virtual, PatrimVen etc.).

  7. În paralel cu extinderea sistemului informatic au fost luate măsuri şi au fost asigurate resurse financiare în măsura fondurilor disponibile pentru asigurarea funcţionării acestuia: întreţinere, upgrade-uri şi update-uri infrastructură hardware şi software, implementare soluţii de back-up, de acţionare în caz de dezastru.

  8. Costurile cu gestionarea sistemului informatic din toate punctele de vedere: administrare, estimare resurse pentru întreținere și dezvoltare în continuare, cu toată complexitatea acestuia sunt cu siguranță mai mici și mai ușor de controlat decât în cazul unor arhitecturi multiple, neomogene și eventual greu sau deloc integrabile.

  9. Deşi iniţial, începând cu anii 90, odată cu reorganizarea finanțelor publice din România, structura de management TIC la nivelul MFP era unică, într-o primă etapă la nivel de ordonator secundar de credite în subordinea MFP, apoi din 2000 la nivel de direcție generală în cadrul aparatului central MFP, începând din 2007 managementul TIC a fost divizat în două structuri distincte, aparținând de două instituții publice diferite: Direcţia Generală a Tehnologiei Informaţiei care aparţine de MFP şi Direcţia Generală de Tehnologia Informaţiei care aparţine aparatului central de ANAF.

  10. Scindarea DGTI în două Direcții distincte, în cadrul a două instituții distincte, dar dezvoltând și gestionând în comun același sistem informatic de mare complexitate s-a dovedit de-a lungul timpului, în nenumărate rânduri, un factor perturbator al eficienței în activităților TIC în cadrul celor două instituții, cel puțin din următoarele puncte de vedere: strategic (nu există o strategie unică TIC) și procedural (activitățile TIC se supun, în paralel, celor două sisteme de control intern managerial SCIM distincte, neunitare și necorelate), funcțional (informatizare necorelată a proceselor celor două instituții), asigurarea şi utilizarea resurselor umane, stabilirea, planificarea şi achiziţia necesarului tehnologic, gestionarea resurselor tehnologice existente. Vederea de ansamblu asupra priorităților din domeniul TIC la nivelul întregii organizații, precum și asupra priorităților de dezvoltare a resurselor umane și tehnologice necesare și a celor disponibile spre a fi alocate, este neclară.

  11. Responsabilitatea tehnică pentru sistemul informatic este împărțită între DGTI din MFP și DGTI din ANAF, respectiv serviciile TIC din teritoriu. Împreună, aceste două unități dețin personal TIC cu multă experiență, bine pregătit, care a dezvoltat o mare parte dintre aplicațiile sistemului informatic și au menținut funcțional sistemul. Funcția de TIC din MFP a fost vizibil slăbită în ultimii ani, ca urmare a deciziei de scindare combinată cu restricțiile la angajare și remunerare, a mecanismelor limitate de perfecționare și a faptului că multe persoane cu experiență se apropie de pensie. Un număr ridicat de persoane a plecat din DGTI-MFP, iar angajările efecutate sunt puține și în mare parte prin transferuri interne. Această situație creează un dezechilibru serios între nevoile strategice ale funcției și capacitatea TIC din MFP. Lipsa de responsabilitate tehnică consolidată pentru sistemul informatic creează riscuri operaționale mai ridicate pentru MFP. Deși DGTI din MFP și DGTI din ANAF dispun de personal de specialitate bine pregătit în ariile sale de competență, acesta este în continuare insuficient când se pune problema dezvoltării unor sisteme noi, complexe. Mai mult, nu toate direcțiile previzibile de dezvoltare a activității celor două DGTI sunt acoperite cu competențe interne. Un exemplu ar fi dezvoltarea de aplicații mobile, utilizarea de software open-source, dar aria este mult mai largă. De aceea și pe viitor, în raport de elemente care țin de necesitățile evaluate, este necesar să se utilizeze atât propria forță de muncă specializată cât și servicii de consultanță, de dezvoltare de sisteme informatice sau de arhitectură pentru infrastructura tehnică, întreținerea acesteia etc. Scenariul de dezvoltare a sistemului informatic trebuie să aibă în vedere caracterul transformațional al tehnologiei informației și comunicațiilor exercitat asupra proceselor organizație.

  12. În momentul de față mecanismele prin care cele două structuri de management TIC interacționează cu direcţiile de specialitate din cele două instituții pentru a stabili necesităţile acestora şi a prioritiza inițiativele TIC. În ciuda resurselor limitate, echipa de TIC a făcut eforturi majore pentru a moderniza sistemele TIC, pentru a rezolva anumite cerințe punctuale venite dinspre business, însă procesul de investiții în TIC nu este legat sistematic de strategia organizației, iar iniţiativele TIC sunt de multe ori inițiative separate ale direcţiilor TIC din cele două instituții. Investițiile în TIC pot avea un rol transformator pentru activitatea MFP și îi pot influența profund performanța. Pentru aceasta este nevoie însă de o viziune mai largă cu privire la gestionarea investițiilor și a infrastructurii TIC, pentru a se asigura că aceasta răspunde la nevoile de business prezente și viitoare și pentru a rezolva riscurile operaționale mai substanțiale asociate cu problemele TIC. În întregul minister s-a recunoscut faptul că alinierea dintre investițiile în TIC și direcția de activitate ar putea fi îmbunătățită.

  13. Nivelul așteptărilor de la DGTI-MFP și DGTI-ANAF este foarte înalt, sistemele informatice care funcționează au intrat în conștiința angajaților, care nu pot concepe să lucreze fără aceste instrumente, în cea mai mare parte a cazurilor. Și, desigur, sistemele informatice trebuie să facă TOT. Aici apare problema găsirii raportului just dintre dezvoltări informatice și dezvoltări organizaționale: rezolvarea informatică a unor cazuri de excepție care reprezintă de exemplu 5% dintre toate cazurile de utilizare, costă la fel de mult ca un caz uzual, în timp ce o procedură manuală bine controlată poate fi mult mai eficientă. Desigur, se pune problema nivelului de pregătire a personalului de execuție și a nivelurilor de competență pentru rezolvare.

  14. Pe de altă parte, inițiativele ANAF din ultima perioadă privind dezvoltarea și extinderea sistemului informatic prin implementarea Sistemului de administrare a veniturilor, rezultate din recomandările Băncii Mondiale, în cadrul Proiectului de Modernizare a Administrației Fiscale, iau în considerare doar procesele care țin de componenta fiscală. Sistemul de administrare a veniturilor nu acoperă decât acele funcțiuni care sunt în nucleul de activitate al oricărei administrații fiscale, ceea ce înseamnă că restul proceselor vor fi descoperite, ducând la dezechilibre în gestionarea sistemului informatic, în asigurarea funcţionării acestuia, în estimarea şi alocarea resurselor financiare, tehnologice şi umane necesare. Mai mult, înlocuirea sistemelor existente cu Sistemul de administrare a veniturilor va pune problema interoperabilității celorlalte sisteme cu acesta, cât și a dezvoltării altor sisteme în raport de cadrul tehnologic imprimat de către Sistemul de administrare a veniturilor. În același context o problemă majoră este faptul că platforma existentă, care asigură în momentul de față suport informatic atât pentru activitățile MFP cât și pentru ANAF trebuie să continue să funcționeze, bazându-se pe infrastructura hardware, software și de comunicații existentă, în condițiile în care nu mai beneficiază de mentenanță și dezvoltare tehnologică în continuare, se află în pragul colapsului și pun în pericol chiar activitatea curentă a MFP și ANAF, nu numai eventuale dezvoltări viitoare.

  15. Practic toate aceste inițiative au în vedere politica de desprindere a ANAF din punct de vedere informatic, prin asigurarea unui depozit de date dedicat strict datelor ANAF și o gestionare independentă a acestora. De remarcat că la nivelul ANAF s-a înțeles necesitatea și s-a avut în vedere abordarea dezvoltării sistemului informatic în continuare, în mod unitar pentru aparatul central al ANAF și entitățile subordonate din teritoriu. Nu aceeași abordare există însă în ceea ce privește tratarea unitară din punct de vedere informatic a proceselor comune cu MFP. Se poate spune că se face astfel trecerea de la abordarea pe procese, care a stat în permanență la baza dezvoltării sistemului informatic existent, la o abordare diferențiată pe structuri organizatorice. În același timp nu s-a luat în considerare și nu există un plan cu privire la modul în care vor coexista cele două sisteme informatice, cel existent pe platforma tehnologică actuală, despre care presupunem că va asigura în continuare suport informatic pentru nevoile MFP și respectiv cel care urmează a se dezvolta în viitor (2-5 ani) și care va fi dedicat strict activității ANAF. De asemenea nu s-a făcut o analiză a necesarului de resurse pentru menținerea și dezvoltarea în continuare a sistemului informatic existent, care presupunem că va trebui să asigure în continuare suport pentru toate procesele în care este implicat MFP (altele decât cele din domeniul fiscal).

  16. Având în vedere atribuțiile pe care ambele compartimente organizaționale le au în dezvoltarea și gestionarea unui sistem informatic comun, cel mai complex din România, activitatea în domeniul TIC desfăşurată atât la nivelul MFP cât şi la nivelul ANAF nu a putut și nu poate fi în totalitate separată, impunându-se introducerea la nivelul întregii structuri organizaționale a MFP a principiilor guvernanței TIC privind:

  • coordonarea strategică unitară – stabilirea unei strategii TIC unice la nivelul întregii organizații aparat central și unități subordonate și alinierea acestei strategii cu obiectivele de ansamblu ale organizației, astfel cum sunt cuprinse în Planul strategic instituțional

  • coordonarea cu celelalte instituții publice din cadrul administrației publice

  • valoare adăugată în ceea ce privește asigurarea calității serviciilor TIC pe care organizația le furnizează atât intern, utilizatorilor proprii, cât și extern, celorlalte instituții și contribuabililor

  • managementul riscurilor – identificarea și minimizarea riscurilor la care organizația poate fi supusă din punct de vedere a TIC

  • managementul resurselor TIC – cu referire la asigurarea și repartizarea eficientă a tuturor tipurilor de resurse TIC: umane (cu prioritate), aplicații, tehnologii, hardware, date etc.




  1. Toate inițiativele de dezvoltare în continuare a sistemului de informații al organizației sunt strâns legate de o mai vizibilă plasare a informaticii în miezul deciziilor strategice, conform rolului decisiv pe care îl are aceasta în zilele noastre. Este nevoie de o implicare mai puternică a analiștilor din cele două DGTI și a directiilor de specialitate din MFP și instituțiile subordonate (cerinte de business) în activitatea de definire a cerințelor pentru noi sisteme, încă de la enunțarea acestora, astfel încât să se poată pregăti decizii ale managementului pertinente și argumentate pe toate palierele de realizare a unei inițiative.

  2. De asemenea trebuie luate în considerare rolul și atribuțiile Ministerului Finanțelor Publice în implementarea măsurilor cuprinse în Planul integrat pentru simplificarea procedurilor administrative aplicabile cetățenilor, dar și mediul de afaceri, pentru perioada 2015-2020 (denumit în continuare Planul integrat – versiune a). Planul integrat urmărește îndeplinirea, pentru segmentul cetățeni, a criteriului „Acțiuni integrate de simplificare și raționalizare a procedurilor administrative” aferent condiționalității ex-ante, subcriteriul „Existența unor acțiuni integrate de simplificare și raționalizare a procedurilor administrative, inclusiv soluții de e-guvernare”. Acest Plan integrat contribuie la atingerea obiectivelor asumate prin Strategia pentru consolidarea administrației publice 2014-2020 (SCAP 2014-2020) și a fost elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic „Debirocratizare și simplificare” și aprobat de Comitetul naţional pentru coordonarea implementării Strategiei pentru consolidarea administraţiei publice 2014-2020 (CNCISCAP). Ministerul finanțelor publice este responsabil direct pentru îndeplinirea a 6 dintre măsurile incluse și participă împreună cu alte insitușii responsabile la implementarea altor măsuri, având în vedere rolul său în în elaborarea politicilor economice la nivelul statului și rolul de principal colector și furnizor de informații financiar-fiscale.

  3. Trebuie asigurată respectarea angajamentelor luate de către România în ceea ce privește schimbul de date fiscale și vamale cu partenerii săi, Statele Membre ale UE, sau state din OECD. Pentru aceasta ANAF trebuie să continue dezvoltarea programelor de interoperabilitate fiscale și vamale, dintre care amintim aici EMCS, AEOI, FATCA, implementarea sistemelor IT vamale ce au ca bază legală Codul vamal al Uniunii aprobat prin Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 octombrie 2013 şi crearea unui mediu electronic (informatizat, ”paperless”) pentru vamă şi comerţ.

  4. Alte inițiative ale ANAF, în direcția întăririi luptei împotriva evaziunii fraudei fiscale, necesită sisteme informatice puternice: Sistem de înregistrarea și monitorizarea aparatelor de marcat electronice fiscale (SIMAMEF), Sistem de înregistrat facturile (eFACT) sau Sistem informatic de popriri bancare (SIPoB). Respectivele sisteme presupun platforme puternice de calcul și de stocare, cât și o expertiză tehnică pentru definirea celor mai potrivite arhitecturi și dimensionări care nu este disponibilă în Direcția Generală de Tehnologia Informației (DGTI) din ANAF în prezent.

  5. Dezvoltările programate pentru viitor nu se pot face dacă nu se rezolvă problema Centrului de Date Primar, care funcționează într-o clădire care nu mai are capacitatea necesară să primească noi echipamente. Este nevoie de construirea unui nou Centru de Date, la standardele actuale de securitate și dotare, care să primească echipamentele ce vor susține implementarea noilor sisteme și să aibă și capacitatea necesară pentru creșterea puterii de calcul și de stocare pentru următorii 5-10 ani.

  6. Totodată, Agenția Națională de Administrare Fiscală se află într-un amplu proces de modernizare și retehnologizare. Prin intermediul Proiectului de Modernizare a Administrației Fiscale (RAMP) ANAF și-a propus automatizarea principalelor procese de administrare fiscală, inclusiv pe baza schimbului de date cu alte instituții, eficientizarea activității instituției și oferirea de servicii moderne către contribuabili. Mediul IT în care ANAF îşi desfăşoară activitatea este atipic, extrem de complex datorita gestionarii unei infratructuri IT variate si gestionarii unui numar semnficativ de aplicatii informatice distincte, interconectate intre ele atat la nivel local, regional si central, factorii de influenţă şi decizie fiind numeroşi, astfel că diminuarea impactului negativ pe care l-ar putea aduce este dificilă. Mai mult decât atât, dezvoltarea şi implementarea sistemelor informatice necesare noului Cod Vamal unional constituie una din prioritățile de dezvoltare, având în vedere statutul de membru deținut de România în cadrul Uniunii Europene.

  7. De asemenea, Agenția Națională pentru Achiziții Publice se află într-un proces de redimensionare și reproiectare în vederea implementării strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice. Prin proiectul cu titlul “Creșterea capacității administrative a ANAP și a instituțiilor publice responsabile pentru implementarea Strategiei naționale în domeniul achiziții publice” precum și prin politicile publice în domeniu, ANAP împreună cu instituțiile implicate, în principal, și-a propus reformarea sistemului de control ex-ante, proiectarea unei unități centralizate de achiziții publice la nivel central în cadrul MFP, revizuirea/elaborarea de liste de verificare specifice pentru procesul de achiziții publice, în contextul OMFP nr. 923/2014, intărirea sistemului de control intern pentru toate autoritățile contractante, elaborarea unui ghid referitor la potențialele situații generatoare de conflicte de interese în procesul de achiziție publică, implementarea și operaționalizarea unei platforme informatice de susținere și gestionare a activității ANAP, dezvoltarea funcțiilor de monitorizare și supervizare, elaborarea unui ghid on-line operaţional interactiv, actualizabil, care să înlocuiască suprareglementarea de nivel terţiar precum și profesionalizarea personalului cu atribuții în domeniul achizițiilor publice

  8. Obiectivele programului:. Programul urmărește atingerea până în 2020 a următoarelor rezultate:

(3.2.1) Menținerea/ îmbunătățirea funcționării sistemului informaţional bugetar, financiar și fiscal; Disponibilitatea sistemelor financiare (down time) 24/7;

(3.2.2) Dezvoltarea hub-ului finanţelor publice la nivel naţional: gradul de integrare a sistemelor informationale bugetar, financiar și fiscal va fie 50%;



  1. Descriere: Scopul programului este să ofere soluții TIC corespunzătoare, care să sprijine funcțiile de management al finanțelor publice realizate de întreaga organizației a MFP. În acest sens, prin implementarea acestui program se are în vedere asigurarea funcționării sistemului informatic al MFP, unitar și integrat, pentru a răspunde cerințelor beneficiarilor săi interni – MFP și instituții subordonate și externi, dar și extinderea acestuia prin dezvoltarea unor noi sisteme, necesare în urma modificării nevoilor de activitate și/sau a dezvoltărilor tehnologice pe plan mondial. Programul 3.2 își propune să asigure că alinierea sistemului informatic al MFP cu cerințele pentru elaborarea și gestionarea bugetului statului și pentru administrarea veniturilor statului, pentru colectarea, centralizarea și utilizarea informațiilor bugetare și financiare la nivelul statului, pentru asigurarea interoperabilității cu celelalte instituții ala administrației publice, precum și cu cerințele pentru alinierea la noile tehnologii

  2. Legături: Acest program oferă servicii suport pentru toate celelalte programe.

  3. Factori de succes: Atingerea obiectivelor de program depinde de modul în care strategia TIC va trata în ansamblu și de măsurile care vor fi luate pentru asigurarea unui management TIC eficient la nivelul structurii ministerului finanțelor publice și pentru îmbunătățirea funcției TIC atât din punct de vedere calitativ – creșterea performanței specialiștilor TIC, cât și din punct de vedere cantitativ / creșterea numărului de specialiști în toate domeniile TIC necesare.

  4. Implementarea cu succes a acestui program depinde și de o comunicare și o colaborare eficace între DGTI-MFP și DGTI-ANAF, precum și între acestea și direcțiile funcționale din MFP și instituțiile subordonate. Mai exact, acestea din urmă trebuie să definească și să comunice clar ce cerințe au pentru dezvoltarea de noi sisteme, ajustarea/extinderea unui sistem și, în general, necesitățile privind suportul TIC. Ar trebui evitate modificările frecvente ale specificațiilor pentru cerințele unui nou sistem.

  5. O importanță deosebită în succesul acestui program îl reprezintă măsurile pentru asigurarea funcționării sistemului informatic la capacitatea necesară îndeplinirii cerințelor utilizatorilor interni și externi, atât măsuri legate de mentenanța acestuia, inclusiv măsuri pentru a achiziționa la timp seviciile și produsele necesare, în acord cu necesitățile identificate împreună cu direcțiile funcționale, cât și măsuri pentru dezvoltarea în continuare. Nu poate fi vorba de succes fără armonioasa împletire a factorilor tehnologici cu cei umani și procedurali. Succesul este asigurat de o bună formare a personalului care este utilizator final al sistemului implementat, cât și de raționalizarea și implementarea unor noi procese de lucru. O continuare a demersului început cu definirea de nivel înalt a Arhitecturii de Întreprindere este de natură să formalizeze mai bine această abordare.

  6. Dezvoltarea, extinderea și optimizarea aplicațiilor informatice care permit colectarea, prelucrarea și punerea la dispoziția utilizatorilor interni și externi a datelor de natură financiară, patrimonială etc. de la nivelul întregii administrații publice vor asigura dezvoltarea hubului finanțelor publice.

  7. Măsuri: Principalele măsuri care vor contribui la atingerea obiectivelor programului sunt evidențiate mai jos prezentate în continuare. Bugetele alocate sunt redate in Anexa 1, iar și țintele indicatorilor aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3:

    (3.2.1) Menținerea/ îmbunătățirea funcționării sistemului informaţional bugetar, financiar și fiscal







    1 - Mentenanța actualei infrastructuri IT







    2 - Îmbunătățirea mecanismelor de corelare a business-ului cu IT-ul pentru PEM







    3 - Îmbunătățirea funcției de IT din MFP







    4 - Implementarea noilor tehnologii







    5 - Suport pentru utilizatori,training specializat pentru utilizarea aplicațiilor TIC ale MFP destinate sectorului fiscal-bugetar

    (3.2.2) Dezvoltarea hub-ului finanţelor publice la nivel naţional







    1 - Elaborarea și aprobarea Strategiei privind tehnologia informației și comunicațiilor în MFP







    2 - Dezvoltarea Sistemului de Management al Investițiilor Publice







    3 - Optimizarea sistemului informatic de elaborare a bugetului







    4 - Centralizarea sistemului de decontare al trezoreriei statului







    5 - Dezvoltarea unor sisteme alternative de achitare a impozitelor și taxelor prin intermediul cardurilor de plată și de efectuare a plăților prin internet banking







    6 - Armonizarea sistemelor de contabilitate







    7 - Dezvoltarea unui sistem de management al veniturilor







    8 - Dezvoltarea “Patrimven”







    9 - Extinderea utilităţii şi utilizării serviciului "Spaţiul privat virtual"(SPV)







    10 - Furnizarea către cetățeni a informaţiilor privind obligaţiile fiscale şi nefiscale colectate și consolidate la nivel național în ImpTax







    11 - Crearea şi operaţionalizarea identităţii fiscale electronice a persoanei fizice (CUIF)







    12 - Standardizarea sistemelor de colectare a datelor pe bază de formulare electronice utilizate în relația cu cetățeanul







    13 - Consolidarea cadrului și facilităților pentru plata electronică în cadrul serviciilor publice







    14 - Constituirea și publicarea registrului electronic al impozitelor, taxelor locale și altor contribuții







    15 - Dezvoltarea sistemului schimb reciproc de date (AEOI)







    16 - Dezvoltarea „Sistemului de înregistrarea și monitorizarea aparatelor de marcat electronice fiscale” (SIMAMEF)







    17 - Implementarea sistemelor IT vamale







    18 - Dezvoltarea „Sistemului informatic de popriri bancare” (SIPoB)







    19 - Dezvoltarea „Sistemului de înregistrat facturile” (eFACT)







    20 - Abordarea independentă a problemei noului Centru de Date Primar al ANAF







    21 - Crearea unei platforme/unui sistem de raportare electronică a situaţiilor periodice transmise de beneficiarii de împrumuturi/garanții conform legii datoriei publice




  1. Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   ...   18
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə