Ro comisia europeană Bruxelles, 14 2010 com(2010) 382 final raport al comisiei către consiliu și parlamentul european protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene – Lupta împotriva fraudei –Raportul anual 2009

1.Rezultatele luptei antifraudă: statistici privind fraudele și alte nereguli

1.1.Statistici privind fraudele și alte nereguli comunicate de statele membre și de serviciile Comisiei în 2009

În domeniile în care statele membre execută bugetul și în vederea colectării resurselor proprii ale UE, legislația europeană impune statelor membre să comunice suspiciunile de fraudă, precum și orice alte nereguli detectate care afectează interesele financiare ale UE.

Este important să se facă distincție între fraude și alte nereguli. O neregulă constă în orice încălcare a unei dispoziții UE de către un agent economic care prejudiciază sau ar putea prejudicia interesele financiare ale UE⁶. Frauda este o neregulă comisă în mod intenționat care constituie o infracțiune penală⁷. Statele membre trebuie să identifice neregulile care constituie suspiciuni de fraudă. Impactul financiar real al fraudei nu poate fi măsurat decât după încheierea procedurii judiciare.

Documentul de lucru al Comisiei intitulat Evaluarea statistică a neregulilor⁸ prezintă o analiză aprofundată a informațiilor comunicate de statele membre și include statistici privind frauda și alte nereguli detectate de serviciile Comisiei în domeniile bugetului care fac obiectul gestiunii directe centralizate.

Tabelul 1: Numărul neregulilor și valorile acestora — 2009

Domeniul	Numărul neregulilor raportate		Impactul financiar total estimat al neregulilor, inclusiv al suspiciunilor de fraudă (milioane EUR)		Impactul financiar estimat exclusiv al suspiciunilor de fraudă (milioane EUR)
	2008^9	2009	2008^10	2009	2008	2009
Agricultura	1 133	1 621	102,3 (0,24% din fondurile alocate)	125 (0,24% din fondurile alocate)	4 (0,01% din fondurile alocate)	13,3 (0,03% din fondurile alocate
Politica de coeziune	4 007	4 931	585,2 (~0,11% din fondurile alocate)	1 223 (2,53% din fondurile alocate)	57 (~0,11% din fondurile alocate)	109 (~0,23% din fondurile alocate)
Fondurile de preaderare	523	706	61(~0,9% din fondurile alocate)	117 (~0,78% din fondurile alocate)	13 (~0,9% din fondurile alocate)	57 (~0,38% din fondurile alocate)
Cheltuieli directe	932	705	34,7 (~0,17% din fondurile alocate)	27,5 (~0,17% din fondurile alocate)	3,2 (~0,02% din fondurile alocate)	1,5 (~0,01% din fondurile alocate)
Cheltuieli totale	6 595	7 963	783,2(~ 0,07% din valoarea cheltuielilor în cele 4 domenii)	1 492,5 (1,13% din cheltuielile totale din cele 4 domenii)	77,2 (~0,07% din valoarea cheltuielilor în cele 4 domenii)	180,8 (0,13% din valoarea cheltuielilor în cele 4 domenii)
Resurse proprii^11	6 075	4 648	375 (~0,46% din valoarea totală a resurselor proprii)^12	343 (~0,23% din valoarea totală a resurselor proprii)	75 (~0,46% din valoarea totală a resurselor proprii)	99 (~0,68% din valoarea totală a resurselor proprii)

1.2.Venituri

1.2.1.Resurse proprii tradiționale (RPT)

Numărul cazurilor de nereguli comunicate în 2009 a fost cu 23% mai scăzut decât în 2008 (4 648 de cazuri în 2009 comparativ cu 6 075 în 2008), în timp ce valoarea estimată este, de asemenea, cu 8,5% mai scăzută (de la 375 de milioane EUR în 2008 la 343 de milioane EUR în 2009). Numărul comunicărilor din partea celor zece noi state membre a înregistrat o creștere continuă de la data aderării lor în 2004 până în 2007. În 2008, acesta a încetat să mai crească, iar 2009 arată cu 2% mai puține cazuri comunicate față de 2008, deși RPT au crescut cu 20% din 2008 până în 2009.

Suspiciunile de fraudă au reprezentat aproximativ 19% din totalul cazurilor de nereguli comunicate, cu un impact financiar estimat la aproximativ 99 de milioane EUR.

Metodele de detectare a neregulilor variază de la un stat membru la altul; cu toate acestea, în 2009, majoritatea cazurilor (75%) au fost detectate fie prin inspecții naționale primare, fie prin audituri ale controalelor ulterioare vămuirii. Un număr mare de state membre¹³ utilizează, în principal, „controalele ex-post” pentru a depista nereguli. Inspecțiile primare sunt utilizate în special în Danemarca, Slovenia, România, Malta și Grecia.

Diagrama 1 ilustrează metodele prin care cazurile OWNRES¹⁴ — în proporții — au fost constatate de statele membre în 2009. Din rațiuni ce țin de prezentare, termenul „controale ex-post” include următoarele metode: audit contabil, inspecții ale Comisiei, inspecții ale serviciilor antifraudă, vizite de control, audituri naționale ulterioare vămuirii și audituri fiscale.



Diagrama 1: Detectarea neregulilor în 2009 — metode

Produsele implicate în nereguli și fraude care necesită atenția statelor membre sunt foarte diverse. Televizoarele și monitoarele, confecțiile și, bineînțeles, tutunul continuă să fie relevante și în 2009 și, la fel ca în anii anteriori, sunt cele mai importante produse implicate în cazuri înregistrate de nereguli sau fraudă. Proveniența produselor în cauză este la fel de variată, deși unele țări reușesc să se mențină mereu pe primele poziții ale clasamentului (China, Statele Unite, Japonia).