Ro comisia europeană Bruxelles, 14 2010 com(2010) 382 final raport al comisiei către consiliu și parlamentul european protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene – Lupta împotriva fraudei –Raportul anual 2009

1.3.Cheltuieli — analiză generală

Raportul analizează 4 domenii principale din rubrica de cheltuieli a bugetului UE: Agricultură, Politica de coeziune, Asistența pentru preaderare și Cheltuieli directe, acoperind diverse politici care se întind de la cercetare și dezvoltare până la ajutoare umanitare.



Diagrama 2: Procentul celor 4 domenii ale bugetului menționate mai sus în ceea ce privește neregulile și suspiciunile de fraudă comunicate (cercul interior) și valorile financiare aferente (cercul exterior) în 2009.

Politica de coeziune și asistența pentru preaderare prezintă un număr de nereguli care depășește cu mult procentul lor de resurse din bugetul general, sugerând faptul că, în aceste sectoare, sistemele de gestionare și control necesită, în continuare, îmbunătățiri suplimentare.

În general, în ceea ce privește comunicarea neregulilor pentru rubrica de cheltuieli a bugetului UE, 2009 ar trebui privit drept un an de tranziție din cauza introducerii sistemului de raportare bazat pe Internet (IMS- Sistemul de gestionare a neregulilor), care este posibil să fi cauzat probleme legate de raportarea, înregistrarea și migrația neregulilor în noul sistem. Cu toate acestea, noul sistem de raportare a îmbunătățit condițiile generale de comunicare a neregulilor. În consecință, majoritatea statelor membre care l-au utilizat deja pentru exercițiul de raportare 2009 l-au apreciat în mod favorabil. Toate statele membre ar trebui să pună integral în aplicare IMS și să fie pregătite să utilizeze sistemul pentru exercițiul de raportare 2010.

1.3.1.Cheltuieli agricole

În 2009, statele membre au raportat 1 621 de noi cazuri cu o valoare totală afectată de nereguli de aproximativ 125 de milioane EUR. Comparativ cu 2008, se înregistrează o creștere de 43% a cazurilor comunicate, precum și o creștere de 23% a valorii neregulilor comunicate. Unul dintre motivele acestei creșteri este punerea în aplicare a IMS, care a permis unui număr mult mai mare de utilizatori să prelucreze comunicările, având, astfel, un impact direct asupra numărului cazurilor comunicate. Spania a comunicat cel mai mare număr de cazuri (404), iar Italia a comunicat cea mai mare sumă afectată de nereguli (54 de milioane EUR).

Conformitatea statelor membre s-a îmbunătățit odată cu introducerea noului sistem de raportare bazat pe Internet, deși trebuie să se acorde în continuare atenție unor aspecte precum comunicarea în timp util, datele cu caracter personal și măsurile afectate.

În consecință, Comisia invită statele membre să își îmbunătățească și mai mult conformitatea, în special, în ceea ce privește aspectele de mai sus, prin utilizarea sistemului recent introdus de raportare bazat pe Internet.

Pentru cheltuielile din exercițiile financiare 2006-2009, statele membre au comunicat până în prezent 2 086 cazuri de nereguli, cu o valoare totală afectată de 97 de milioane EUR. Cel mai mare număr de cazuri a fost comunicat de Spania (377), iar cele mai mari sume afectate de nereguli au fost comunicate de Italia (14 milioane EUR). Cel mai ridicat nivel al cheltuielilor s-a înregistrat în Franța (20%), deși numărul cazurilor de nereguli (127) și sumele corespunzătoare afectate de nereguli (9 milioane EUR, reprezentând 0,09% din valoarea cheltuielilor) comunicate de Franța au ocupat o poziție inferioară comparativ cu cheltuielile. Pentru aceleași exerciții financiare, statele membre au comunicat 288 de cazuri de suspiciuni de fraudă, cu o valoare totală afectată de 12 milioane EUR.

Sectoarele cu o rată relativ ridicată a neregulilor sunt „zahăr”, „carne de porc, ouă și păsări”, „cereale”, „dezvoltare rurală” și „fructe și legume”. Aceste cifre ar trebui considerate rezultate parțiale, deoarece în anii următori vor continua să fie raportate cazuri de nereguli în ceea ce privește cheltuielile 2006-2009.

Cifrele finale pot fi stabilite numai pentru anii considerați „încheiați”. Exercițiul financiar 2004 estre ultimul considerat a fi încheiat. Planurile de audit au fost realizate, procedurile de recuperare au fost inițiate, iar neregulile au fost comunicate.

Cheltuielile totale pentru 2004 s-au situat la aproximativ 43 de miliarde EUR. Statele membre au comunicat în total 2 216 cazuri, cu o valoare totală afectată de aproximativ 99 de milioane EUR. Acest lucru presupune o rată a neregulilor de 0,23%.

Diagrama 3 oferă o perspectivă de ansamblu asupra ratelor neregulilor pentru fiecare stat membru¹⁵ în 2004. Rata neregulilor variază considerabil de la un stat membru la altul. Această variație poate fi un indicator al eficienței sistemelor de control funcționale, fiind un aspect care trebuie monitorizat în continuare. Statele membre au clasificat 37 de cazuri drept suspiciuni de fraudă, dintre care 23 de cazuri (62%) au fost raportate de Italia.



Diagrama 3: Rata neregulilor pentru fiecare stat membru UE-25 în 2004

1.3.2.Politica de coeziune

În 2009, au fost raportate 4 931 de nereguli, implicând o valoare totală de 1,22 miliarde EUR. Neregulile comunicate și valorile financiare aferente au crescut față de 2008. Creșterea a fost semnificativă atât în ceea ce privește numărul neregulilor comunicate (+23%), cât și în ceea ce privește sumele afectate de nereguli (+109%). Aceste creșteri ar putea fi explicate printr-o serie de factori: neregulile comunicate vizează trei perioade diferite de programare (1994-1999, 2000-2006 și 2007-2013); atât România, cât și Bulgaria au raportat nereguli; încheierea perioadei de programare 2000-2006 se apropie, iar numărul controalelor și auditurilor legate de acest eveniment a crescut.

În special, ultimul argument pare cel mai pertinent, având în vedere că o situație similară (cu diferențe chiar mai evidente față de anul anterior) s-a înregistrat și la încheierea perioadei de programare 1994-1999.

Cu toate acestea, având în vedere caracterul multianual al programelor derulate în cadrul politicii de coeziune, analiza perioadei de programare oferă informații mai interesante decât o analiză bazată pe bugetele anuale.

Pe tot parcursul perioadei de programare 2000-2006, care se apropie de final (2010), rata generală a neregulilor este de aproximativ 1,6%, în timp ce rata fraudelor este de aproximativ 0,25%. Aceste rate reprezintă doar impactul estimat asupra plăților de la Comisie către statele membre al neregulilor (inclusiv suspiciuni de fraudă și fraude constatate), respectiv al suspiciunilor de fraudă (exclusiv). În ambele cazuri, prin urmare, aceste rate nu indică dimensiunea reală a neregulilor și a fraudelor. Aceste rate reprezintă rezultatele controalelor și auditurilor efectuate de autoritățile naționale competente, nefiind permisă extrapolarea, cu excepția cazului în care se cunoaște dimensiunea eșantionului auditat și controlat.

Cele mai ridicate rate ale neregulilor privesc Fondul european de dezvoltare regională (FEDER)¹⁶ și programele care se încadrează la obiectivul nr. 2 (care vizează revitalizarea domeniilor care se confruntă cu dificultăți structurale). Pentru FEDER, cea mai plauzibilă explicație este aceea că acest fond finanțează proiecte de valoare mai mare și, prin urmare, neregulile tind să aibă și o valoare mai mare. Pentru programele care se încadrează la obiectivul nr. 2, este posibil ca ratele foarte mari înregistrate în cazul neregulilor din Regatul Unit și Țările de Jos, care beneficiază, în mod special, de acest tip de programe, să fi influențat rata generală.

În ceea ce privește rata suspiciunilor de fraudă, FEDER rămâne cel mai afectat fond (0,29%). Programele care se încadrează la obiectivul nr. 1 (sprijinirea dezvoltărilor în regiunile mai puțin prospere) prezintă rata cea mai ridicată (0,30%), fiind urmate de programele care se încadrează la obiectivul nr. 3 (care sprijină adaptarea și modernizarea educației, formării și politicilor și sistemelor privind ocuparea forței de muncă în regiunile care nu se încadrează la obiectivul nr. 1) cu 0,17%¹⁷.

Italia, Polonia, Estonia și Slovacia înregistrează cele mai ridicate rate de suspiciune de fraudă dintre statele membre, astfel cum se arată în Diagrama 4:



Diagrama 4: Rata de fraudă pentru fiecare stat membru (EU-25) pentru perioada de programare 2000-2006

Cu toate acestea, este posibil ca ratele mai ridicate de suspiciune de fraudă să nu însemne neapărat că, în anumite state membre, se înregistrează o activitate frauduloasă mai intensă care afectează interesele financiare ale UE. Acest lucru indică mai curând că sistemele antifraudă în vigoare funcționează corespunzător (sunt capabile să detecteze fraudele și să le raporteze), fapt ce produce întotdeauna rezultate mai ridicate. Comisia va monitoriza în continuare aceste rezultate și va analiza relația dintre sistemele antifraudă funcționale și ratele comunicate de suspiciune de fraudă.

Dintre statele membre care înregistrează rate foarte scăzute de suspiciune de fraudă se evidențiază Spania și Franța (în special în raport cu suprafața lor și cu sprijinul financiar primit). În special, aceste rezultate ar putea sugera fie o capacitate mai scăzută de detectare a fraudelor, fie faptul că o parte dintre fraudele detectate rămân necomunicate.

În concluzie, datele legate de Fondul de coeziune sunt în continuare prea fragmentate pentru a oferi o perspectivă sigură. Comisia lucrează la dezvoltarea completă a IMS și pentru Fondul de coeziune, iar acest lucru se așteaptă să îmbunătățească situația în anii următori. Statele membre¹⁸ care nu au introdus încă noul sistem de raportare sunt invitate să depună toate eforturile necesare aplicării acestuia.

Pentru a simplifica procesul de raportare a neregulilor, la 1 septembrie 2009, Regulamentul (CE) nr. 1828/2006 al Comisiei ¹⁹ a fost modificat²⁰. Obiectivele principale ale modificărilor aduse au fost clarificarea dispozițiilor existente pe baza experienței acumulate de Comisie și statele membre cu privire la aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1681/94 privind neregulile și recuperarea sumelor plătite în mod necorespunzător în cadrul finanțării politicilor structurale, precum și organizarea unui sistem de informare în acest domeniu²¹, prin facilitarea comunicării, asigurând, totodată, păstrarea datelor importante pentru analiza riscurilor, precum și alinierea dispozițiilor privind raportarea în ceea ce privește fondurile structurale în mare măsură la dispozițiile aplicabile sectorului agricol.

1.3.3.Fondurile de preaderare

În 2009, autoritățile naționale din 14 țări raportoare au comunicat 706 cazuri recent detectate de nereguli cu o valoare afectată de 117 milioane EUR. Se înregistrează o creștere de 35% a numărului de cazuri, dovedind că numărul neregulilor detectate în domeniul asistenței pentru preaderare nu scade, ci migrează spre un grup mai mic de țări, respectiv UE-2 și țările candidate. Neregulile din Bulgaria și România însumează 81% din cazuri și 93% din sumele afectate de nereguli raportate în 2009. Cu toate acestea, tendința crescătoare se aplică numai în cazul Bulgariei, cu o creștere de 134% a numărului de cazuri. În consecință, tendințele sunt influențate în mare măsură de metodele de raportare ale acestor țări și, astfel, obiectivul analizei este limitat.

Sumele UE afectate de nereguli continuă să crească și, astfel, să se acumuleze în legătură cu întreaga perioadă de programare, în timp ce alocările rămân fixe, iar plățile scad treptat. Prin urmare, rata neregulilor și rata suspiciunilor de fraudă manifestă o tendință crescătoare.

Cinci state membre (Bulgaria, Ungaria, Polonia, România și Slovacia) și Turcia au comunicat cazuri de suspiciune de fraudă în 2009. Numărul cazurilor de suspiciune de fraudă a fost de 262, cu un impact financiar de 57 de milioane EUR.

Cele mai multe cazuri de suspiciune de fraudă au fost comunicate de Bulgaria. Cazurile de suspiciune de fraudă detectate pentru fondul SAPARD²² domină în mod clar tabloul, acestea reprezentând 67% din totalul cazurilor comunicate de această țară. În realitate, cazurile legate de SAPARD din Bulgaria reprezintă 92% din totalul suspiciunilor de fraudă legate de SAPARD din 2009 raportate către OLAF. Comisia a solicitat autorităților bulgare să îmbunătățească sistemele de control și să desfășoare inspecții suplimentare, acest lucru fiind reflectat în numărul tot mai mare de cazuri detectate și comunicate de suspiciune de fraudă. Se așteaptă ca procentul suspiciunilor de fraudă în creștere dramatică să scadă în urma finalizării procedurilor judiciare și comunicării rapoartelor actualizate în anii următori.

Rata totală a suspiciunilor de fraudă pentru întreaga perioadă de programare a SAPARD se ridică la 2,8%. Rata fraudelor pentru SAPARD în Bulgaria este de 20%, în timp ce în Republica Cehă, Estonia, Letonia și Slovacia rata fraudelor este de 0%, situație ce pune la îndoială, spre exemplu, siguranța informațiilor comunicate sau posibilitățile de detectare a fraudelor din sectorul SAPARD.

Diagrama 5 prezintă rata fraudelor pentru SAPARD înregistrată în fiecare țară.



Diagrama 5: Rata suspiciunilor de fraudă pentru programul SAPARD în fiecare stat membru și în fiecare țară candidată în 2009.

Controalele par a fi bine distribuite. În 2009, controlul documentelor și auditul au fost cele mai frecvent aplicate metode de detectare a neregulilor. Majoritatea cazurilor de suspiciune de fraudă din Bulgaria au fost detectate prin audit. Situația excepțională din Bulgaria denotă anumite deficiențe în sistemul național antifraudă.

Statele membre și țările candidate sunt invitate să raporteze neregulile prin intermediul noului Modul de asistență pentru preaderare al IMS de îndată ce acesta va deveni funcțional²³.

1.3.4.Statistici privind cheltuielile gestionate direct de către Comisie

Analiza anuală a neregulilor din acest domeniu s-a bazat pe datele conținute în sistemul contabil al Comisiei, ABAC, care este un sistem de informare transversal și tranzacțional ce permite executarea și monitorizarea tuturor operațiunilor bugetare și contabile de către Comisie. Una dintre funcțiile sistemului ABAC este „contextul recuperării”, care colectează informații detaliate cu privire la ordinele de recuperare emise de serviciile Comisiei și înregistrate în ABAC. Contextul recuperării este o funcție relativ nouă în cadrul sistemului. Colectarea datelor de la serviciile Comisiei a început abia recent, datele disponibile în prezent în sistemul ABAC făcând referire la ordinele de recuperare emise începând cu 2008. Datele prezentate trebuie, așadar, tratate cu atenție deosebită și nu ar trebui considerate o dovadă empirică a nivelului fraudelor și neregulilor.

Numărul ordinelor de recuperare asociate cazurilor de nereguli și suspiciuni de fraudă în acest domeniu a ajuns la 705, cu un impact financiar estimat de 27,5 milioane EUR, din care 1,5 milioane EUR corespund unui număr de 15 cazuri raportate de suspiciuni de fraudă. Valoarea neregulilor din sectorul acțiunilor externe a fost de 4,4 milioane EUR, iar în domeniul politicilor interne de 23,1 milioane EUR.