Ro comisia europeană Bruxelles, 14 2010 com(2010) 382 final raport al comisiei către consiliu și parlamentul european protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene – Lupta împotriva fraudei –Raportul anual 2009

4.4.Măsuri naționale de protecție pentru prevenirea pierderii sau distrugerii dovezilor

Măsurile de urgență, cum ar fi sigilarea sediului comercial și fotografierea sau filmarea instalațiilor, circuitelor și a altor obiecte, sunt permise de majoritatea legislațiilor naționale. Uneori, aceste măsuri pot fi adoptate numai în contextul unei proceduri judiciare⁶⁰. Alte măsuri de protecție includ prelevarea de probe, cu autorizație judiciară, confiscarea documentelor sau solicitarea ajutorului poliției atunci când este necesar. Aceste măsuri pot fi adoptate în situații în care documentele sunt în pericol să dispară, să fie tăinuite sau modificate sau în situații în care există suspiciuni potrivit cărora s-a comis o infracțiune⁶¹. Motivele adoptării acestor măsuri trebuie înregistrate. În majoritatea statelor membre există posibilitatea de a contesta aceste măsuri.

4.5.Concluzii generale

În urma acestui exercițiu, se poate concluziona că statele membre au adoptat o serie de măsuri pentru consolidarea punerii în aplicare a Regulamentului nr. 2185/1996; cu toate acestea, în practică, încă se mai pot aduce îmbunătățiri în unele domenii, inclusiv în ceea ce privește cooperarea dintre OLAF și autoritățile naționale, astfel cum se menționează mai sus.

Comisia va continua să monitorizeze punerea în aplicare a acestor recomandări în rapoartele viitoare.

5.Recuperarea creanțelor

5.1.Măsuri privind recuperarea sumelor care fac obiectul unor nereguli

Statele membre au fost întrebate despre prevederile lor naționale privind recuperarea sumelor care fac obiectul unor nereguli, concentrându-se pe instrumentele juridice și măsurile împotriva pierderii sau daunelor financiare, și despre înregistrarea neregulilor și recuperarea datoriilor. În Rezoluția sa din 24 aprilie 2009 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților și lupta împotriva fraudei — Raportul anul 2007 (2008/2242(INI)), Parlamentul European a subliniat că ratele de recuperare sunt încă foarte scăzute, în special în sectoarele în care statele membre gestionează recuperările. Parlamentul European a considerat că se impuneau proceduri de recuperare mai adecvate și mai rapide și că, în viitoarea legislație privind gestionarea partajată, ar trebui introduse elemente obligatorii și de prevenire pentru ca sumele care fac obiectul unor nereguli să poată fi recuperate la finalul procedurii de recuperare. În acest fel, recuperarea banilor contribuabililor ar putea fi asigurată într-un mod mai eficient.

5.1.1.Legislația națională privind recuperarea fondurilor UE

Răspunsurile statelor membre arată că toate legislațiile naționale ale statelor membre conțin dispoziții privind recuperarea sumelor care fac obiectul unor nereguli în ceea ce privește rubrica de venituri și cheltuieli a bugetului UE în domenii în care legislația europeană nu prevede norme privind recuperarea. Dispozițiile se referă la mecanisme de compensare, executarea preventivă, sechestru și recuperare forțată.

În ceea ce privește cheltuielile, pentru a garanta recuperarea plăților ilegale incluse în contracte care implică fonduri europene, majoritatea statelor membre⁶² utilizează instrumente juridice, cum ar fi diferite tipuri de garanții, bilete la ordin, depozite de garanții, garanții individuale sau solidare, compensare, obligațiuni bancare, ipoteci sau asigurări.

Două treimi din statele membre⁶³ utilizează instrumente și măsuri juridice, cum ar fi garanții la cerere, compensarea și suspendarea plăților, pentru a accelera recuperarea plăților plătite ilegal.

Legislația națională din majoritatea statelor membre⁶⁴ conține prevederi privind măsurile preventive și de protecție care pot fi luate după detectarea unor sume suspectate ca făcând obiectul unor nereguli (venituri și cheltuieli). Aceste măsuri sunt: confiscarea, sechestrul administrativ, reținerea bunurilor impozabile, sancțiunile financiare, suspendarea, respingerea sau modificarea plăților ulterioare, încetarea finanțării proiectului și rambursarea fondurilor plătite, reducerea finanțării.

Legislația națională a statelor membre oferă posibilitatea (nu neapărat o obligație) administrației naționale de a se constitui petentă / parte vătămată în procedurile penale pentru fraude împotriva bugetului UE.

5.1.2.Înregistrarea neregulilor și recuperarea datoriilor în cadrul administrației naționale

Deși erorile individuale nu pot fi eliminate categoric, conform informațiilor primite prin intermediul chestionarului, statele membre pot garanta, în principiu, deplinătatea înregistrării neregulilor.

În toate statele membre, cifrele privind recuperarea sunt auditate la nivel național ulterior finalizării recuperărilor. Controalele și auditurile sunt efectuate în primul rând de diverse autorități naționale, cum ar fi serviciile interne de audit ale instituțiilor respective (autoritatea de management, autoritatea de certificare, organismele intermediare, organismele de punere în aplicare), autoritățile vamale și oficiul național de audit.

În ceea ce privește veniturile și cheltuielile UE, două treimi dintre statele membre⁶⁵ au la nivel național un prag reglementat în mod legal sub care nu există niciun ordin de recuperare. Acest prag variază între 3 EUR și 100 EUR; se poate întâmpla ca, uneori, acest prag să nu fie uniform în cadrul aceleiași țări pentru toate fondurile utilizate sau domeniile în cauză (agricultură, Fonduri structurale și sectorul vamal).

În unele state membre⁶⁶, ordinul de recuperare nu este executoriu.

Doar câteva state membre⁶⁷ ar utiliza într-o anumită măsură previzionarea veniturilor ca metodă de realizare a unei estimări preliminare a unei potențiale valori a neregulilor care să fie recuperată înainte de începerea propriu-zisă a recuperării. Atunci când se utilizează această metodă, estimările ar fi, de regulă, furnizate în cadrul sistemelor de monitorizare și contabilitate utilizate pentru gestionarea fondurilor europene.

5.1.3.Concluzii

În ceea ce privește recuperarea sumelor care fac obiectul unor nereguli, instrumentele și măsurile juridice împotriva pierderii sau daunelor financiare și privind înregistrarea neregulilor și recuperarea datoriilor sunt, în principal, incluse în sistemele legislative naționale. Astfel, statele membre arată că măsurile de securitate sunt aplicate, însă mai pot fi făcute anumite îmbunătățiri.

Legislația statelor membre ar trebui să dea prioritate posibilității de aplicare a ordinelor de recuperare, care au un rol important în accelerarea procedurilor de recuperare. Pentru a garanta recuperarea plăților care fac obiectul unor nereguli, incluse în contracte care implică fonduri europene, toate statele membre ar trebui să prevadă în contracte instrumente juridice, cum ar fi tipuri diferite de garanții, bilete la ordin, depozite de garanții, garanții individuale sau solidare, compensare, obligațiuni bancare, ipoteci sau asigurări.

Pentru a sprijini procedurile rapide de recuperare, ar trebui luate în considerare elemente obligatorii și preventive suplimentare pentru viitoarea legislație europeană privind gestionarea partajată.