Şedinţa Camerei Deputaţilor din 11 decembrie 2007 Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor

Ca de fiecare dată, în ultimii 18 ani, când preţurile alimentelor au depăşit posibilităţile buzunarelor, soluţiile comercianţilor au fost importurile. Galantarele magazinelor sunt ticsite cu carne de porc adusă din Ungaria, Polonia, Danemarca şi Germania, sensibil mai ieftină decât cea produsă de agricultorii din România. Rafturile magazinelor de mezeluri abundă cu sortimente de salam, cârnaţi, parizer şi preparate aduse din Spania, deoarece sunt mai ieftine decât cele similare, produse în România.

Reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară spun că vinovată pentru această stare de lucru este conducerea Ministerului Agriculturii, care nu intervine în zona fiscalităţii alimentelor.

Unii specialişti la statistică opinează că, la baza creşterii exagerate a preţurilor la alimente şi a scăderii puterii de cumpărare a românilor, stau, în principal, dezastrul din agricultură şi scăderea încasărilor de taxe şi impozite.

Alţii dau vina pe deficitul balanţei comerciale, care anul acesta a crescut cu 40%, diferenţa dintre exporturi şi importuri fiind estimată, pentru sfârşitul anului, la 21,83 de miliarde euro.

Scăderea cu peste 6% faţă de anul trecut a investiţiilor străine directe a influenţat negativ creşterea economică, contribuind corespunzător la deprecierea nivelului de trai.

În fine, potrivit analiştilor, toate ramurile şi subramurile economiei naţionale, prin evoluţia lor, prin extensie, influenţează negativ starea de spirit a românilor, de sărbători. Excepţie, spun deocamdată unii specialişti, fac construcţiile, cu un ritm de creştere de peste 30%. Dar, despre construcţii vom mai vorbi în curând, când vom constata cât de anarhic s-a construit şi vom fi nevoiţi, poate, să începem demolările.

Vă mulţumesc.

Video in format Real Media

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Video in format Real Media Marton Arpad-Francisc - constatări şi întrebări retorice legate de formarea unui grup de interese ciudat;

Ultimul vorbitor, domnul deputat Márton Árpád, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Vă rog, domnul deputat, aveţi cuvântul.

Video in format Real Media

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Dedic această declaraţie politică unui grup de interese ciudat.

Ţin în mână o adresă primită de către preşedintele Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă, scrisă în numele unui grup de lucru pe probleme de proprietate intelectuală şi semnată de procuror Georgeta Gabriela Ghiţă. Aş fi avut multe întrebări de pus ministrului justiţiei în legătură cu acest grup, dar, pentru că, pentru o perioadă, sper, nu prea lungă, nu avem un ministru de justiţie, trebuie să fac nişte constatări declarative şi să pun câteva întrebări retorice.

Din adresa semnată de doamna procuror reiese că acest grup "s-a constituit ca o consecinţă firească a comuniunii de interese profesionale, economice şi culturale ale statului român şi ale celorlalţi membri semnatari". Nu prea înţeleg ce interese economice comune pot avea statul român şi anumite societăţi comerciale, respectiv, de gestionare colectivă a drepturilor de autor şi drepturi conexe, eventual, în contradicţie cu interesele altor societăţi comerciale sau ale utilizatorului de rând.

Şi mai periculos mi se pare faptul că, pe lângă Business Software Alliance, HBO România sau DACIN SARA, printre cosemnatari se află Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, prin domnul Ilie Botoş, pe atunci Procuror General al României, Ministerul Justiţiei, prin doamna ministru Monica Luisa Macovei, Ministerul Integrării Europene, prin doamna ministru Anca Daniela Boagiu, Inspectoratul General al Poliţiei Române, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Garda Financiară şi alte autorităţi ale statului.

Nu ştiu ce comuniuni de interese economice i-au legat pe cosemnatari, dar cred că merită să fie verificat dacă această comuniune nu a influenţat anumite decizii ale anumitor instanţe, decizii care, din interpretarea mea, nu sunt conforme cu legea, obligând pe utilizatori la plată şi atunci când legea prevede clar că nu se poate impune o taxare pentru un interval de timp în care nu a fost exploatat bunul cultural.

Ce rol au avut aceste interese economice comune ale cosemnatarilor în propunerea de modificare a legii în scopul realizării acestor interese comune şi de ce ar dori acest grup de lucru să se implice în continuare activ în modificarea legislaţiei, eventual, pentru a satisface aceste interese economice comune? Şi, în final, dacă aceste acţiuni concertate nu au dus cumva la folosirea inadecvată a banului public?

Video in format Real Media

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Video in format Real Media

Îngăduiţi-mi, stimaţi colegi, să dau citire şi listei de deputaţi care au depus declaraţiile politice în scris la secretariatul Camerei: din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnii deputaţi Gheorghe Chiper, Radu Moldovan, Ioan Stan, Viorel Pupeză, doamna deputat Mihaela Rusu, domnii deputaţi Mihai Apostolache, Chiş Filonaş, Costică Macaleţi, Florin Iordache, Ion Călin, Valeriu Zgonea, Vasile Puşcaş şi Iuliu Nosa, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, domnii deputaţi Emil Strungă, Mihai Sandu Capră, Rareş Mănescu, Gheorghe Dragomir, Ovidiu Ioan Silaghi, Horea Uioreanu şi Mihai Calimente; din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnii deputaţi Dumitru Ioan Puchianu, Aurel Olărean, Traian Igaş, Marius Rogin şi Petru Movilă; din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnii deputaţi Adrian Moisoiu şi Dumitru Avram; din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnii deputaţi Bogdan Liviu Ciucă şi Constantin Faina; din partea minorităţilor naţionale, domnul deputat Miron Ignat şi din partea Grupului de deputaţi fără apartenenţă, domnul deputat Mircia Giurgiu.

Cu acestea, declar închisă şedinţa dedicată declaraţiilor politice.

Vă invit să participaţi în continuare la şedinţa de dezbateri a actelor normative aflate pe ordinea de zi.

Mulţumesc.

O zi bună tuturor.

(Următoarele intervenţii şi declaraţii politice au fost consemnate conform materialelor depuse la preşedintele de şedinţă.)

Mihăiţă Calimente - declaraţie politică cu titlul Asta-i pofta ce am poftit-o io;

Domnul Mihăiţă Calimente:

"Asta-i pohta ce am pohtit-o IO"

Doamnelor şi domnilor,

Inevitabilul s-a produs. Ceea ce ştiam cu toţii de mai bine de un an s-a oficializat. Relaţia incestuoasă dintre PLD şi PD a fost legalizată.

După câteva zile în care Lăzăroiu şi ai lui au scris mii de pagini în care au analizat scorul PD de la europarlamentare, picajul lui Băsescu, materializat şi în prezenţa la referendum, a ieşit la rampă combinatorul şef - preşedintele Băsescu.

Într-o după amiază liniştită în care românii erau deja cu gândul la cumpărăturile pentru Crăciun şi Ignat, prin aburii whisky-ului prezidenţial, Băsescu a spus: "Vă ordon să vă uniţi!". Şi soldăţeii prezidentului au dat fuga la televiziune, treziţi din beţia proaspetei victorii europene şi au venit degrabă în faţa camerelor de luat vederi, chiar dacă nu erau la curent cu hotărârea şefului.

Am avut senzaţia, ca telespectator, că unii veneau de la cumpărături din piaţă, alţii de la bowling sau şeptică (deh... după posibilităţi), dar cu toţii afişau un zâmbet "cu scobitoarea" ce exprima bucuria lor neţărmurită pentru uniunea tocmai hotărâtă.

Cele două organisme politice s-au mişcat greu şi au scârţâit din toate încheieturile la ora 17, când s-a făcut anunţul matrimonial şi liderii lor la vârf s-au întrecut să facă declaraţii despre eveniment după ce toată ziua negaseră cu putere orice fuziune sau ceva asemănător.

Săracii, nu erau vinovaţi! Chiar nu ştiau nimic. Un vicepreşedinte PLD aflat la TV în momentul anunţului înfiera cu putere orice fel de uniune cu PD. Bietul de el.....istoria îl uitase.

Au urmat zile în care fiecare a încercat să mârâie a nemulţumire. Degeaba. Şeful cel mare ordonase fuziunea. Totul era stabilit.

Rezultatul final: componenta FSN (urmaşul PCR), ieri socialist azi popular, înghite un grăunte de sorginte liberală şi rezultă o PeDaLă, numai bună pentru cizma celui care îmbracă tot mai mult haina unui dictator dintr-o ţară africană ce îşi zâmbeşte în barbă şi spune mândru:

"Asta-i pohta ce am pohtit-o IO, - PD, PLD şi Stolo împreună, întru nemurirea şi puterea mea"

Liviu Bogdan Ciucă - declaraţie politică: Marginalizarea persoanelor cu dizabilităţi, permisă chiar de legea care ar trebui să le protejeze drepturile;

Domnul Liviu Bogdan Ciucă:

"Marginalizarea persoanelor cu dizabilităţi, permisă chiar de legea care ar trebui să le protejeze drepturile"

În prezent, în România, persoanele cu dizabilităţi beneficiază în principal de anumite drepturi şi facilităţi, în conformitate cu Legea nr.448 din 6 decembrie 2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Această lege are multe omisiuni, face diferenţe între persoanele cu handicap în funcţie de vârstă şi deficienţa cauzatoare de handicap, nu elimină barierele existente şi nu previne apariţia altor bariere, cu care se pot confrunta persoanele cu dizabilităţi: educaţionale, acces la bunuri şi servicii, locuri de muncă, viaţă independentă etc. Deşi politicile naţionale au început să prevadă nevoia de dialog social, de colaborare şi de abordare integratoare în problemele care privesc persoanele cu dizabilităţi, în fapt, în fiecare sector social, problemele persoanelor cu dizabilităţi sunt tratate separat, uneori chiar evitate ori ignorate.

Schimbările promovate, la nivelul autorităţilor şi instituţiilor care se ocupă de problematica persoanelor cu dizabilităţi, nu sunt suficiente pentru a determina o schimbare în viaţa persoanelor cu dizabilităţi, care nu sunt încă respectate ca persoane cu drepturi egale şi nu li se recunoaşte, pe deplin, valoarea şi demnitatea umană. În acest moment, în România, persoana cu dizabilităţi se confruntă cu o serie de handicapuri create de societate. Drepturile fundamentale sunt încălcate, nu prin modul în care sunt formulate şi stipulate în legislaţie, ci prin imposibilitatea de a avea acces real la ele. Persoanele cu dizabilităţi constituie un grup defavorizat, marginalizat şi nu de puţine ori supus discriminării. Persoanele cu dizabilităţi nu au încă o voce adecvată la nivelul proiectării politicilor sociale şi nu li se acordă încă locul cuvenit, ca participanţi şi decidenţi în elaborarea strategiilor de dezvoltare ale societăţii. Ele fie nu sunt consultate, fie nu li se acceptă sau nu li se integrează punctele de vedere, fie nu sunt informate deloc.

Legislaţia românească actuală nu este în concordanţă cu Directiva nr.192/C.E. privind nediscriminarea la locul de muncă. Legislaţia actuală nu este comprehensivă, ea nu intervine în toate etapele de la apariţia şi depistarea deficienţei şi nici în domeniile vieţii sociale, pentru a favoriza egalitatea şanselor pentru persoanele cu dizabilităţi şi includerea lor în societate. Măsurile de protecţie specială: prevenirea, tratamentul, readaptarea, învăţământul, instruirea şi integrarea socială sunt doar enunţate şi nu se creează mecanismele necesare pentru ca acestea să devină funcţionale. Politica în domeniul handicapului nu este coerentă, fiind bazată încă pe un model medical al handicapului şi nu se concentrează asupra egalităţii şanselor prin crearea independenţei şi autodeterminării persoanelor cu handicap.

Anul 2008 trebuie să reprezinte ocazia de a acorda persoanelor cu dizabilităţi, familiilor şi asociaţiilor acestora, precum şi celor care le susţin cauza, un scop nou, mai extins, în plan politic şi social, la toate nivelurile societăţii, pentru a angaja la dialog autorităţile statului român şi structurile comunităţii internaţionale, pentru a le implica în luarea deciziilor şi pentru a face paşi înainte în direcţia realizării obiectivelor de egalitate şi incluziune.

Principala cerinţă pentru a promova, în modul cel mai eficient, şansele egale şi participarea socială a persoanelor cu dizabilităţi este realizarea unei alianţe puternice între autorităţile publice şi organizaţiile neguvernamentale reprezentative. Este nevoie şi de coerenţă legislativă pentru a se pune de acord toate prevederile legale, pentru a se asigura posibilitatea administrării integrate a politicilor naţionale şi locale în domeniu. Trebuie intervenit imediat în stoparea marginalizării persoanelor cu dizabilităţi şi susţinerea acestora în dorinţa lor de a fi egali cu toţi cetăţenii acestei ţări.

Horea Dorin Uioreanu - declaraţie politică cu titlul Un preşedinte prea mic pentru o ţară atât de mare;

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

"Un preşedinte prea mic pentru o ţară atât de mare"

Stimaţi colegi,

Săptămâna trecută am avut cu toţii parte, unii mai mult decât alţii, de o decizie politică surprinzătoare luată în urma unei "analize profunde" a şefului PD, domnul Traian Băsescu. Pe scurt fie spus, domnul Băsescu s-a supărat pe faptul că politrucii de suflet, cei de la Partidul Democrat, nu i-au îngânat perfect melodia folosită la referendum şi le-a aplicat atât de româneasca zicală: "eu v-am făcut, eu vă omor!". După celebra intrare de un minut în sediul PD în care a folosit un număr semnificativ de cuvinte reproduse doar de sunetul "bip", mentorul democraţilor a folosit tot atâta timp şi pentru a hotărî unirea fără drept de replică a două partide zice-se democratice. Zeci de mii de oameni s-au văzut, în câteva minute, colegi de partid cu alţi câţiva mii de oameni, şi toţi parte la visul de preamărire al conducătorului prea iubit.

Dincolo de penibilul situaţiei, remarcat de înşişi liderii PD sau PLD, aş avea de remarcat câteva puncte pe această temă:

Săptămâna trecută s-a confirmat faptul ca scopul principal al atacurilor preşedintelui Băsescu asupra PNL a fost distrugerea singurului partid istoric activ de pe scena politică. Ruperea forţată a PNL şi crearea unui nou partid liberal a fost doar o etapă premergătoare a visului lui Traian Basescu, acela de a închide gura oricăror forţe democratice şi independente de el de pe scena politică românească.

Fuziunea dintre PD şi PLD reprezintă unirea forţată a două păpuşi pe sârmă, Emil Boc şi Theodor Stolojan, care, cu urechile înroşite de la mustrarea păpuşarului-şef, au anunţat, "cu entuziasm", crearea unui hibrid politic cu o singură ideologie, şi anume cea băsesciană.

Decizia pripită a preşedintelui Băsescu de a uni cele două trompete politice este, în mod cert, inspirată de recentele evenimente politice din Rusia. Preşedintele Traian Băsescu urmăreşte crearea unui singur partid puternic în România şi instaurarea unei dictaturi de catifea după modelul rusesc.

Dar, dincolo de aceste constatări, urmează partea cea mai dureroasă. Toată săptămâna trecută ne-am exprimat cu toţii scepticismul cu privire la noua aşa-zisă construcţie politică. Nimeni nu mai remarcă însă o evidenţă dureroasă: tupeul cu care "apoliticul" preşedinte al României se implică în crearea sau distrugerea unor partide româneşti, normalitatea cu care este deja tratată această problemă. Ceea ce m-a condus la o concluzie dureroasă: România are un preşedinte prea mic pentru o ţară atât de mare. Iar dacă acest lucru nu-l observă prea mulţi acum, în mod sigur vor fi cărţile de istorie cele care vor remarca modul rudimentar de a face politică al acestui personaj trecător.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Ovidiu Ioan Silaghi - declaraţie politică intitulată Pentru câteva voturi în plus, Traian Băsescu ar face orice;

Domnul Ovidiu Ioan Silaghi:

"Pentru câteva voturi în plus, Traian Băsescu ar face orice"

Recent, preşedintele Traian Băsescu l-a primit la Palatul Cotroceni pe episcopul Ladislau Tökés. Pretextul l-a constituit reuşita individuală a acestuia în cadrul scrutinului pentru Parlamentul European. Prin această primire, şeful statului şi-a depăşit din nou cadrul de echidistanţă pe care trebuie să-l manifeste faţă de competitorii de pe scena politică românească. Dintre cei 35 de noi parlamentari europeni, în afară de Ladislau Tökés niciunul nu a avut parte de o primire oficială la Preşedinţie. Se poate vorbi în acest caz de discriminare pozitivă în ceea ce îl priveşte pe europarlamentar.

Interesul subit al preşedintelui Traian Băsescu pentru persoana episcopului Tökés Laszlo este mai mult decât surprinzătoare, cel puţin la prima vedere. Până mai ieri, persoana episcopului nici nu conta pentru şeful statului. Nu cred că a fost auzit de cineva pronunţându-i numele. Şi totuşi, ca prin farmec, gheaţa s-a topit şi între preşedinte şi episcop s-a statornicit, nu cred că greşesc, o trainică prietenie. Una interesată însă şi din care ambele părţi vor să tragă foloase. Numai că este vorba de interese personale şi care sunt, în mai multe situaţii, contrare interesului public.

În ceea ce-l priveşte pe preşedintele Traian Băsescu, lucrurile sunt clare. Domnia sa are nevoie, via Tökés Laszlo, de voturile maghiarilor care îl susţin pe acesta. Într-un eventual tur doi al unor alegeri prezidenţiale echilibrate, 150 -170.000 de voturi pot conta decisiv. Numai că îmi pun o întrebare: este normal ca pentru a-ţi atinge un scop personal, să rişti imaginea României în străinătate? Pentru că, în contrapartidă, preşedintele Traian Băsescu oferă şi el ceva.

Se ştie, Traian Băsescu i-a promis că îl va sprijini pentru a deveni membru al PPE. Numai că un astfel de sprijin nu va fi reflectat pozitiv în Parlamentul European. "Pilele" nu sunt un instrument specific Parlamentului European.

De asemenea, se ştie că la Palatul Cotroceni, cei doi au vorbit despre descentralizare. Numai că în accepţiunea episcopului Tökés, termenul de descentralizare are alte conotaţii, ce ţin mai mult de autonomie, în forme prohibite de Constituţia României. Sunt convins că fiind cauţionat de şeful statului, Tökés Laszlo va merge mai departe în ceea ce priveşte susţinerile pe această temă, şi nu exclud amplificarea în sens negativ a evoluţiei acestei probleme.

Nu în ultimul rând, prin "instrumentul" Tökés Laszlo, şeful statului încearcă o dezbinare la maxim a comunităţii maghiare din România. După ce a scindat artificial clasa politică românească, preşedintele Traian Băsescu încearcă acelaşi lucru şi cu zona politică a maghiarilor din România. Şi aceasta doar pentru că principala organizaţie politică, UDMR, nu-i cântă în strună, aşa cum o fac cei din PD şi PLD. Divizarea comunităţii maghiare şi tentativa de eliminare de pe scena politică a UDMR, ar însemna o catastrofă pentru viaţa cotidiană din Ardeal, iar în planul imaginii externe ne-ar putea duce cu mulţi ani înapoi.

PS: Am înţeles că din statutul viitorului PD-L, a fost eliminată interdicţia de colaborare cu PSD. Dacă acest lucru se va confirma, aştept de la domnii Boc, Stoica, Stolojan, Flutur să ceară scuze public PNL pentru sutele de declaraţii agresive şi calomniatoare referitoare la "relaţiile" dintre PNL şi PSD, relaţii care au fost pur constituţionale. Adică aşa cum vor arăta şi relaţiile dintre PD-L şi PSD, conform afirmaţiilor lui Valeriu Stoica.

Dumitru Avram - declaraţie politică cu tema Primari corupţi;

Domnul Dumitru Avram:

"Primari corupţi"

Preşedintele Traian Băsescu încearcă să ne convingă de faptul că modelul de alegere a primarilor, în două tururi de scrutin, va primeni clasa politică. Nenumăratele exemple de primari corupţi i-au îndepărtat, însă, categoric pe cetăţeni de urnele pentru Referendumul de la 25 noiembrie. În logica strâmbă a unora nu contează numărul votanţilor, ci faptul că majoritatea acestora s-au pronunţat pentru votul uninominal în varianta preşedintelui. Păi, dacă proporţia acelora care s-au dus la vot a fost jenant de mică faţă de marea masă a alegătorilor, atunci despre ce majoritate mai poate fi vorba aici? Jocuri ieftine!

Cât despre actele de corupţie din rândul primarilor, ar fi o naivitate să ne oprim numai la aceia care s-au remarcat prin fapte grave de încălcare a legii. Mergeţi dinspre Bucureşti spre Snagov sau spre altă zonă limitrofă Capitalei ori marilor aşezări urbane şi o să vă uimiţi de ceea ce vedeţi. Nu este vorba numai de samsarii, români şi străini, care au pus mâna, la preţuri de nimic, pe pământurile amărâţilor de ţărani, îmbogăţindu-se pe spinarea acestora. Dar o să vedeţi cum terenurile pe care le aveau unii prin Moldova sau în alte locuri au ajuns ca prin farmec în preajma Bucureştilor sau cum şmecherii care s-au ocupat de "împărţeala" pământului în aceşti ani de anarhie s-au îmbogăţit într-o noapte cum n-au reuşit unii occidentali să o facă în zeci de ani de muncă. Dar bietele secretare nu meritau şi ele o halcă de pământ pe care să o vândă exact atunci când preţurile bune zâmbesc în soarele dimineţii?

Oamenii cunosc toate aceste lucruri, pentru că văd cum terenurile lor se împuţinează de parcă ar intra la apă. Ţipă-n pustiu, pentru că nimeni nu îi bagă în seamă. De unde să aibă ei atâţia bani pentru a recurge la justiţie, care-i ţine pe drumuri ani de zile, pentru că hoţii de pământuri au bani şi au răbdare. Din păcate, prea mulţi primari se confruntă cu justiţia pentru ilegalităţi grave.

Unii edili refuză să retrocedeze terenuri sau imobile adevăraţilor proprietari (nu ne referim aici la nesătuii care vor să înghită oraşe şi judeţe întregi), uneltind, împreună cu diverşi mafioţi, pentru acapararea acestor bunuri. Alţii vând terenurile statului la preţuri subevaluate, primind, în schimb, mari sume de bani de la cumpărători. Unii primari şi-au însuşit importante sume de bani din fondurile destinate ajutorării celor defavorizaţi, iar alţii n-au ezitat să se înfrupte din donaţiile destinate sinistraţilor. Există, de asemenea, destui primari care se comportă total antidemocratic, dacă nu chiar duşmănos, faţă de reprezentanţii locali ai celorlalte partide, îndeosebi faţă de cei ai Opoziţiei. Şi când te gândeşti că toţi aceşti indivizi au fost aleşi în fruntea comunităţilor locale prin vot uninominal, în două tururi de scrutin. În acest caz se dovedeşte, o dată în plus, că nu contează sistemul de vot prin care ne alegem primarii, senatorii şi deputaţii, ci mai presus de toate oamenii pe care-i mandatăm în fruntea instituţiilor locale şi centrale.

Este nevoie, într-adevăr, de o transformare a mentalităţii oamenilor politici, dar asta nu se realizează într-o singură zi, printr-un sistem sau altul de vot, ci printr-un proces politico-educativ, legislativ şi de integrare reală a fiecărui cetăţean în structurile democratice ale societăţii. Există, desigur, mulţi primari destoinici, care se străduiesc să răspundă, într-o măsură cât mai mare, cerinţelor alegătorilor. Dar cu o singură floare nu se face primăvară....

Gheorghe Dragomir - declaraţie politică cu titlul Partidul Democrat Liberal - o fantasmă ideologică;

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Partidul Democrat Liberal - o fantasmă ideologică"

În sfârşit, visul preşedintelui Băsescu de a avea un partid numai al său este foarte aproape de a fi realizat. Fuziunea celor două partide, PD şi PLD, va duce la formarea unicului partid prezidenţial din Europa civilizată sau, aşa cum spunea cineva, la realizarea unei "armate de teracotă" pentru preşedinte.

Ceea ce nu înţeleg eu este această grabă subită pentru o fuziune cel puţin forţată, data de 15 decembrie denotă o febră organizatorică greu de imaginat, având în vedere că majoritatea organizaţiilor, cel puţin din partea PLD, nu au fost întrebate dacă doresc sau nu alipirea la PD. Îmi aduc aminte de reacţia îndreptăţită a tinerilor pld-işti care cereau pe bună dreptate în vară o clarificare doctrinară a PLD şi în nici un caz o fuziune cu PD.

Mă întreb acum ce părere au tinerii când văd că sintagma "liberal" este alături de un simbol electoral pur socialist cum este trandafirul, iar încă preşedintele Stolojan are un rol mai mult sau mai puţin decorativ în conducerea noului partid?

În ceea ce îl priveşte pe Valeriu Stoica, "părintele" ideologic al acestei "struţo-cămile" (denumirea nu îmi aparţine, dar reflectă prea bine noua formaţiune), încerc să îmi imaginez cum va putea filosofa distinsul avocat despre liberalismul pur fie cu "fecioara din Pleşcoi" probabil întoarsă de la o campanie intensă de shopping sau cu prietenii preşedintelui la o întâlnire de înalt nivel intelectual la Golden Blitz.