Sinteza obiecţiilor şi propunerilor la proiectul de Lege privind securitatea aeronautică în redacţie nouă

Articolul 51. Conţinutul Programului naţional de control al calităţii

(1) Programul naţional de control al calităţii în domeniul securităţii aeronautice stabileşte activităţile de control şi condiţiile de desfăşurare a acestora.

(2) Programul naţional de control al calităţii include următoarele aspecte:

a) structura organizaţională, responsabilităţi şi resurse;

b) fişa postului şi calificările necesare pentru auditori;

c) activităţi de monitorizare a conformităţii, inclusiv scopul auditurilor, inspecţiilor şi testelor de securitate şi, în cazul unei încălcări reale sau potenţiale a securităţii, investigaţii, frecvenţa auditurilor şi inspecţiilor de securitate, precum şi clasificarea conformităţii conform sistemului armonizat de clasificare a conformităţii;

d) expertize, în cazul în care este necesară reevaluarea cerinţelor de securitate;

e) activităţi de remediere a deficienţelor, care să furnizeze detalii privind raportarea deficienţelor, acţiunile subsecvente şi remedierea, cu scopul de a asigura conformitatea cu cerinţele de securitate aeronautică;

f) măsurile coercitive şi, dacă este cazul, sancţiuni;

g) raportarea activităţilor de monitorizare efectuate, inclusiv, dacă este cazul, schimbul de informaţii dintre organismele naţionale pe tema nivelurilor de conformitate;

h) procesul de monitorizare a aeroportului, măsurile luate de operator şi de entitate în materie de control intern al calităţii;

i) un proces de înregistrare şi analizare a rezultatelor programului naţional de control al calităţii, în vederea identificării tendinţelor şi direcţionării dezvoltării politicii viitoare.

Având în vedere obiectul de reglementare al proiectului legii, se consideră judicios excluderea art. 50 şi 51 din proiect, întrucât acestea se referă la obiectivele şi conţinutul Programului naţional de control al calităţii în domeniul securităţii aeronautice, care urmează a fi aprobat printr-un act distinct care să includă aceste aspecte. Proiectul legii va conţine nişte aspecte generale referitor la autoritatea responsabilă de elaborarea, aprobarea şi implementarea acestuia, respectiv categoria actului normativ prin care acesta va fi aprobat.	Se accepta partial Programul national de control al calitatii aprobate de gov/mtid
45.	(5) Se stabileşte o abordare graduală şi proporţională a activităţilor de remediere a deficienţelor şi a măsurilor coercitive legale. Această abordare este formată din etape progresive care trebuie urmate până la remedierea deficienţei, inclusiv: d) sancţiuni administrative şi acţiuni judiciare.	La art. 50 alin. (5), lit. d) necesită a fi revăzută prin prisma prevederilor Codului Contravenţional, întrucât acesta nu operează cu termenul de „sancţiune administrativă”, dar cu conceptul „sancţiune contravenţională”.	Se acceptă
46.	Articolul 52. Monitorizarea conformităţii (1) Toate aeroporturile, operatorii şi alte entităţi cărora le revin responsabilităţi de securitate aeronautică sunt monitorizate periodic de către Autoritatea Aeronautică Civilă, pentru a se asigura detectarea şi corectarea rapidă a deficienţelor. (2) Monitorizarea se realizează în conformitate cu programul naţional de control al calităţii, luându-se în considerare gradul de risc, tipul şi natura operaţiunilor, standardul de implementare, rezultatele controlului intern al calităţii în cazul aeroporturilor, operatorilor şi entităţilor, precum şi alţi factori şi evaluări care afectează frecvenţa monitorizării. (3) Monitorizarea cuprinde implementarea şi eficacitatea măsurilor de control intern al calităţii luate de aeroporturi, operatori şi alte entităţi. (4) Monitorizarea fiecărui aeroport în parte reprezintă o combinaţie adecvată de activităţi de monitorizare a conformităţii şi oferă o privire de ansamblu asupra implementării măsurilor de securitate în domeniu. (5) Managementul, stabilirea priorităţilor şi organizarea programului de control al calităţii se realizează independent de implementarea operaţională a măsurilor luate în cadrul programului naţional de securitate a aviaţiei civile. (6) Activităţile de monitorizare a conformităţii includ audituri, evaluări, inspecţii, teste şi investigări de securitate.	Art. 52 se va analiza suplimentar prin prisma prevederilor art. 2 şi art. 10 din Legea privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător nr. 131 din 8 iunie 2012. Respectiv, potrivit art. 2 din Legea prenotată, prin monitorizare se are în vedere totalitatea acţiunilor întreprinse de autoritatea administraţiei publice centrale de monitorizare a controalelor, prin analiza neîntreruptă sau periodică a unor informaţii sau probe ce caracterizează cu probabilitate abaterile de la prevederile legislaţiei, fără a interveni în activitatea organelor abilitate cu funcţii de control. Astfel, potrivit art. 10 din Legea nr. 131 din 8 iunie 2012, autoritatea administraţiei publice centrale de monitorizare a controalelor este Cancelaria de Stat, Autoritatea Aeronautică Civilă având dreptul de a supraveghea respectarea legislaţiei de către operatorii aerieni sau de a controla respectarea legislaţiei în domeniul securităţii aeronautice.	Nu se acceptă	Monitorizarea conformităţii este element al controlului calităţii. A se vedea argumentările pentru propunerea nr. 36
47.	Articolul 53. Metodologia de desfăşurare a activităţilor de monitorizare (1) Metodologia de desfăşurare a activităţilor de monitorizare se aprobă de către Autoritatea Aeronautică Civilă şi se conformează unei abordări standardizate, care include stabilirea sarcinilor, planificarea, pregătirea, activitatea la faţa locului, clasificarea constatărilor, încheierea raportului şi procesul de remediere. (2) Activităţile de monitorizare a conformităţii se bazează pe culegerea sistematică a informaţiilor prin intermediul observaţiilor, al interviurilor, al examinării documentelor şi al verificărilor. (3) Monitorizarea conformităţii include atât activităţi anunţate, cât şi activităţi neanunţate. Articolul 54. Auditul de securitate (3) Metodologia de efectuare a unui audit de securitate se aprobă de către Autoritatea Aeronautică Civilă şi trebuie să ia în considerare următoarele elemente: anunţarea auditului de securitate şi comunicarea unui chestionar prealabil, dacă este cazul; etapa pregătitoare, inclusiv analizarea chestionarului prealabil completat şi a altor documente pertinente; şedinţa iniţială cu reprezentanţii aeroportului/operatorului/entităţii, înainte de începerea activităţii de monitorizare la faţa locului; activitatea la faţa locului; şedinţa de închidere şi raportare; în cazul în care sunt identificate deficienţe, procesul de remediere şi monitorizarea aferentă a respectivului proces.	Totodată, prevederile art. 53 se vor examina suplimentar prin prisma prevederilor pct. 2 al Hotărârii Guvernului nr. 694 din 5 septembrie 2013 cu privire la aprobarea Metodologiei generale de planificare a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei criteriilor de risc, potrivit cărora organele de control asupra cărora de se extinde acţiunea Legii nr. 131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, în baza Metodologiei menţionate şi în termen de două luni de la data publicării prezentei hotărâri, vor elabora şi vor propune Guvernului pentru aprobare metodologiile de planificare a activităţii de control în baza analizei criteriilor de risc pentru domeniul de control atribuit acestora prin lege. Respectiv, având în vedere că potrivit anexei la Legea nr. 131 din 8 iunie 2012, Autoritatea Aeronautică Civilă reprezintă un organ abilitat cu dreptul de a iniţia controale în domeniul securităţii aeronautice, aceasta va elabora o Metodologie de planificare a activităţii de control în baza criteriilor de risc în domeniul securităţii aeronautice, şi nu o „Metodologie de desfăşurare a activităţilor de monitorizare”, potrivit art. 53 din proiectul legii. Obiecţia este valabilă şi în raport cu „Metodologia de efectuare a unui audit de securitate” prevăzută la art. 54 alin. (3) din proiectul legii.	Nu se acceptă	1) A se vedea argumentările pentru propunerea nr. 36; 2) Metodologia de planificare a controlului de stat în domeniul aviaţiei civile în baza analizei criteriilor de risc a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 377 din 27.05.2014, cu modificările ulterioare; 3) Metodologa de planificare a activităţii de control în baza criteriilor de risc în domeniul securităţii aeronautice, şi „Metodologia de desfăşurare a activităţilor de monitorizare”, „Metodologia de efectuare a unui audit de securitate” sunt lucruri diferite, au obiect de reglementare diferit; 4) Ref.: Regulamentul (UE) nr.18/2010 al Comisiei, Anexă: Metodologia de desfăşurare a activităţilor de monitorizare –pct. 5; Metodologia de efectuare a unui audit –pct. 6.2; Metodologia de desfăşurare a inspecţiei –pct. 7.3; Metodologia de efectuare a testelor –pct. 8.2
48.	(2) Un audit de securitate vizează: b) toate măsurile de securitate implementate de un aeroport, un terminal al aeroportului, un operator sau o entitate anume; sau	La art. 54 alin. (2) lit. b), sintagma „sau o entitate anume; sau” urmează a fi exclusă, deoarece Autoritatea Aeronautică Civilă nu poate efectua controale la o altă autoritate sau entitate publică, întrucât aceste atribuţii sunt exercitate de către organele competente stabilite în Legea nr. 229 din 23 septembrie 2010 privind controlul financiar public intern.	Nu se acceptă	Referitor la faptul că autorităţile administraţiei publice nu pot fi obiect al auditului AAC în temeiul Legii privind controlul financiar public intern nr. 229 din 23 septembrie 2010 menţionăm. 1) Legea nr. 229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern nu este aplicabilă cazului dat, având alt obiect de reglementare decât Legea privind securitatea aeronautică. Controlul calităţii în domeniul securităţii aeronautice a priori nu este control financiar public intern; 2) Ref.: Regulamentul (CE) nr. 300/2008 al Parlamentului: Art. 9 (În cazul în care, în cadrul unui acelaşi stat membru, două sau mai multe organisme au ca obiect de activitate securitatea aviaţiei civile, statul membru respectiv desemnează o autoritate unică (denumită în cele ce urmează „autoritatea competentă”) responsabilă cu coordonarea şi monitorizarea aplicării standardelor de bază comune menţionate la articolul 4), art. 11 (toate aeroporturile, operatorii şi entităţile responsabile pentru punerea în aplicare a standardelor de securitate aeronautică de pe teritoriul statului membru respectiv sunt monitorizate direct în mod sistematic de către autoritatea competentă sau sub supravegherea acesteia”; Regulamentul (UE) nr.18/2010 al Comisiei, Anexă: pct. 2 (Statele membre conferă autorităţii competente puterile necesare pentru monitorizarea şi aplicarea tuturor cerinţelor din prezentul regulament şi din actele de implementare aferente, inclusiv puterea de a impune sancţiuni în conformitate cu articolul 21”; „Autoritatea competentă efectuează activităţi de monitorizare a conformităţii şi deţine puterile necesare pentru a solicita ca orice deficienţă identificată să fie remediată în termenul stabilit”).
49.	(3) Metodologia de efectuare a unui audit de securitate se aprobă de către Autoritatea Aeronautică Civilă şi trebuie să ia în considerare următoarele elemente: a) anunţarea auditului de securitate şi comunicarea unui chestionar prealabil, dacă este cazul;	La art. 54 alin. (3) lit. a ), se va preciza termenul în care se anunţă auditul de securitate şi se comunică chestionarul prealabil.	Nu se acceptă	În proiect este clar stipulat că aceste elemente vor fi prevăzute în Metodologia de efectuare a unui audit de securitate, aprobate de AAC.
50.	Articolul 55. Inspecţii de securitate (2) Inspecţia acoperă cel puţin un set de măsuri de securitate legate în mod direct, menţionate în standarde de bază prevăzute de prezenta lege şi în actele de implementare aferente, monitorizate ca o activitate unică sau într-un termen rezonabil, care nu trebuie să depăşească trei luni. Examinarea include un eşantion reprezentativ de informaţii. (3) Un set de măsuri legate în mod direct reprezintă un set de două sau mai multe cerinţe menţionate în standarde de bază prevăzute de prezenta lege şi în actele de implementare aferente, care au un impact reciproc atât de puternic încât realizarea obiectivului nu poate fi evaluată corespunzător decât dacă măsurile sunt analizate în ansamblu. Aceste seturi de elementele sunt stabilite în Programul naţional de control al calităţii. Articolul 56. Evaluări de securitate Autoritatea Aeronautică Civilă întreprinde cu regularitate evaluări ale nivelului de securitate al agenţilor aeronautici în scopul stabilirii necesităţilor în domeniul securităţii aeronautice. Evaluarea presupune depistarea eventualelor neajunsuri ale sistemului de asigurare a securităţii aeronautice, care pot fi folosite pentru comiterea actelor de intervenţie ilicită, şi elaborarea recomandărilor privind măsurile de protecţie care să corespundă nivelului de pericol, menite să înlăture factorii de risc depistaţi.	Suplimentar, de menţionat că noţiunile de „inspecţii de securitate” (art. 55) şi „evaluări de securitate” (art. 56) au la bază acelaşi obiect de reglementare, dar şi aceleaşi proceduri. Ori, în acest sens, oportun ar fi comasarea acestora într-o singură noţiune „control de securitate”, care presupune totalitatea acţiunilor de verificare a respectării de către persoanele supuse controlului a prevederilor legislaţiei, realizat de un organ abilitat cu funcţii de control (art. 2 al Legii nr. 131 din 8 iunie 2012).	Nu se acceptă	Sunt activităţi de monitorizare a conformităţii diferite după noţiune, conţinut şi procedură (art. 55 şi art. 56). Noţiunea de „control de securitate” este internaţională şi are un conţinut concret: „control de securitate - procedură de control cu aplicarea unor mijloace tehnice sau de altă natură cu scopul de a identifica şi/sau detecta articolele interzise” (art. 3, Capitolul IV secţiunea 2 din proiect); Ref.: Anexa 17 definiţia “security control”, „контроль в целях безопасности” Regulamentul (CE) nr. 300/2008 al Parlamentului art. 3; Regulamentul (UE) nr.18/2010 al Comisiei, Anexă: pct. 4.2, pct. 7.
51.	Articolul 62. Investigarea incidentelor legate de actele de intervenţie ilicită (1) În scopul determinării eficienţei măsurilor şi procedurilor de securitate aeronautică şi introducerii corectărilor necesare după comiterea actului de intervenţie ilicită, Autoritatea Aeronautică Civilă organizează investigarea incidentului, cu participarea autorităţilor publice competente în domeniul securităţii aeronautice. (2) La investigarea incidentului pot participa experţi internaţionali în domeniul securităţii aeronautice, precum şi reprezentanţi ai statelor implicate.	Art. 62 urmează a fi exclus, deoarece organele de constatare a unor anumite categorii de infracţiuni sunt prevăzute la art. 273 alin. (1) din Codul de procedură penală. Totodată, în cazul săvârşirii unor infracţiuni la bordul aeronavelor, potrivit art. 272 alin. (1) lit. h) al Codului prenotat, organele de constatare sunt comandanţii de nave şi aeronave, care, potrivit art. 272 alin. (5) din Codul de procedură penală, transmit procurorului procesele-verbale privind acţiunile efectuate, mijloacele materiale de probă şi, după caz, persoana reţinută imediat după ancorarea navei ori aterizarea aeronavei pe teritoriul Republicii Moldova.	Nu se acceptă	AAC organizează investigarea incidentului în scopul determinării eficienţei măsurilor şi procedurilor de securitate aeronautică şi introducerii corectărilor necesare după comiterea actului de intervenţie ilicită. Investigarea de către AAC nu se efectuează în scopul stabilirii şi sancţionării persoanei vinovate. Pe când procesul penal are alt scop şi anume protejarea persoanei, societăţii şi statului de infracţiuni, precum şi protejarea persoanei şi societăţii de faptele ilegale ale persoanelor cu funcţii de răspundere în activitatea lor legată de cercetarea infracţiunilor presupuse sau săvârşite, astfel ca orice persoană care a săvârşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală şi condamnată (art. 1 alin. (2) Cod de procedură penală). Sunt 2 acte legislative cu domenii de reglementare distincte. Cu alte cuvinte, investigările se efectuează separat de şi în paralel cu ancheta penală, în scopul asigurării calităţii şi sunt parte a Programului de control al calităţii în domeniul securităţii aeronautice. Ref.: Regulamentul (UE) nr.18/2010 al Comisiei, Anexă: pct. 3.2 (c).
52.	Articolul 63. Costuri privind securitatea aeronautică (2) Costurile operatorilor aeroportuari pentru asigurarea securităţii aeronautice se acoperă din contul taxei de securitate aeronautică. Condiţiile de aplicare, metodologia de formare şi procedura de aprobare a acesteia se aprobă de Guvern. Unor categorii de operatori aerieni li se pot asigura, la cerere, măsuri de securitate suplimentare, mai stricte, cu achitarea costurilor aferente.	La art. 63 alin. (2), sintagma „operatorilor aeroportuari” se va completa cu sintagma „şi altor autorităţi competente în domeniul securităţii aeronautice”, astfel încât cheltuielile tuturor autorităţilor competente în domeniul securităţii aeronautice să fie acoperite din contul taxelor pentru securitatea aeronautică achitate de către operatorii aerieni. Or, la etapa actuală, securitatea aeronautică este asigurată de către operatorii de aerodrom/aeroport şi Ministerul Afacerilor Interne, implicit Poliţia de Frontieră, potrivit pct. 10 subpct. 8^1) din Regulamentul Departamentului Poliţiei de Frontieră, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 434 din 19 iunie 2012, însă mijloacele financiare alocate în acest sens sunt distribuite doar operatorilor aeroportuari. Poliţia de Frontieră acoperindu-şi cheltuielile de asigurare a securităţii aeronautice din sursele bugetare proprii, în limita alocaţiilor aprobate.	Nu se acceptă	A nu se confunda. Norma din alineatul (2) clar vorbeşte despre recuperarea costurilor suportate de operatorii aeroportuari. Taxa de securitate aeronautică este una din taxele aeroportuare, care este detaliat reglementată de Metodologia de calcul şi de aprobare a taxelor pentru serviciile aeroportuare şi de navigaţie aeriană, aprobată prin Hotărâre de Guvern. Referitor la costurile autorităţilor competente în domeniul securităţii aeronautice este alineatul (4).
53.	(4) Costurile legate de executarea atribuţiilor pentru asigurarea securităţii aeronautice de către organele cu competenţe în domeniu sunt acoperite din mijloacele financiare ale acestor organe în limitele bugetelor aprobate pe anul respectiv.	La art. 63, alin. (4) urmează a fi examinat suplimentar prin prisma prevederilor art. 35 alin. (7) din Legea nr. 215 din 4 noiembrie 2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova, potrivit cărora administraţia aeroporturilor (aerodromurilor), prin care se autorizează trecerea frontierei de stat, atribuie, în mod gratuit, autorităţilor menţionate la alin. (6) încăperi necesare şi locuri special amenajate, inclusiv comodităţi, pentru îndeplinirea serviciului, asigură facilităţi adecvate şi măsuri organizatorice, încât controalele la trecerea frontierei de stat să fie efectuate în conformitate cu prevederile prezentei legi. Punctele de trecere trebuie să fie dotate cu instalaţii care să permită diferenţierea dintre pasagerii curselor interne şi ceilalţi pasageri. Administraţiile specificate în prezentul alineat trebuie să prevadă pentru angajaţii Poliţiei de Frontieră, ai Serviciului Vamal şi ai altor organe de control, stabilite de lege, spaţii adecvate pentru birouri şi un număr suficient de parcări, precum şi accesul gratuit la facilităţile respective, dispozitive şi transport gratuit pentru realizarea sarcinilor lor în zona de competenţă a acestei administraţii, în timp util şi în mod gratuit să furnizeze informaţii necesare pentru efectuarea controlului la trecerea frontierei de stat.	Nu se acceptă	Prevederile Legii privind securitatea aeronautică nu contrazic prevederile Legii cu privire la frontiera de stat. Art. 35 alin. (7) din Legea nr. 215 din 4 noiembrie 2011 cu privire la frontiera de stat stipulează că administraţia aeroportului internaţional atribuie Poliţiei de Frontieră, Serviciului Vamal şi altor autorităţi, în mod gratuit, facilităţi şi.a. astfel încât controalele la trecerea frontierei de stat să fie efectuate în conformitate cu prevederile acestei legi. Legea privind securitatea aeronautică, art. 63 din proiect stabileşte repartizarea costurilor privind securitatea aeronautică, anume costurilor autorităţilor pentru executarea atribuţiilor prevăzute la art. 7 din proiect.
54.	Articolul 64. Răspunderea pentru încălcarea prezentei legi (1) Încălcarea prezentei legi atrage răspundere disciplinară, materială, civilă, contravenţională şi penală conform legislaţiei.	La art. 64 alin. (1), sintagma „răspundere materială” se va exclude, deoarece aceasta presupune o răspundere civilă.	Nu se acceptă	A vedea Titlul XI „Răspunderea materială” din Codul muncii, iar conform Codului civil – răspunderea civilă este contractuală şi delictuală.
55.		Totodată, având în vedere dreptul la iniţiativă legislativă pe care îl deţine Guvernul, potrivit art. 73 din Constituţia Republicii Moldova, proiectul legii urmează a fi însoţit de un proiect de hotărâre a Guvernului privind aprobarea proiectului de lege respectiv şi prezentare Parlamentului spre examinare.