Speţe recente

38. Cazul: Abdirisak Aden e.a. / Consiliul Uniunii Europene şi Comisia Europeană

Situaţia de fapt

În 12 noiembrie 2001 Comisia, prin regulament, a adăugat o listă de nume ale unor persoane identificate de Comitetul privind sancţiunile contra regimului taliban, printre care se aflau şi trei cetăţeni suedezi, originari din Somalia şi o organizaţie suedeză Al Barakaat International Foundation care facilita transferul de fonduri către Somalia, de la persoanele de origine somaleză ce trăiesc în Suedia.

Cei trei cetăţeni suedezi şi organizaţia Al Barakaat Internationalau au cerut Tribunalului de Primă Instanţă anularea regulamentului Comisiei din 12 noiembrie 2001. Asupra acestei chestiuni judecata pe fond continuă încă.

La data de 8 martie 2002, reclamanţii au cerut de asemenea suspendarea regulamentului comunitar din 6 martie 2001 privind îngheţarea fondurilor.

Dreptul aplicabil

Regulamentul Consiliului din 6 martie 2001 ce prevede îngheţarea tuturor fondurilor aparţinând oricărei persoane fizice sau juridice, oricărui organism sau entitate desemnate de Comitetul privind sancţiunile contra regimului taliban.

Regulamentul Comisiei din 12 noiembrie 2001 ce conţine modificările aduse de Comisie listei privind persoanele împotriva cărora se dispun sancţiuni.

Soluţia şi principiile degajate de CJCE

Judecata cererii principale privind legalitatea deciziei de acceptare de către UE a listei privind terorismul este în curs.

Cererea secundară a fost respinsă pe motivul că nu sunt întrunite condiţiile pentru aplicarea măsurii provizorii de suspendare. Astfel, s-a considerat că:

• 
  reclamanţii dispun de sumele de bani necesare acoperirii nevoilor elementare de trai pentru ei şi pentru familiile lor.
  
• 
  chiar dacă fundaţia Al Barakaarat a trebuit să înceteze activitatea, acest lucru nu poate fi considerat un prejudiciu grav, avându-se în vedere faptul că este o organizaţie fără scop lucrativ
  

Evaluare

a) Este necesară urmărirea în continuare a evoluţiei cazului.

b) Prima abordare de principiu a Curţii a fost în sensul aplicării efective a Regulamentelor din 6.03.2001 respectiv din 12.11.2001, conferind astfel un „plus” de eficienţă acţiunii comunitare cu relevanţă externă, în domeniul combaterii terorismului.

39. Cazul: Bruno Schnitzer c. Germania, recurs prealabil, 11 decembrie 2003

Situaţia de fapt

Bruno Schnitzer, cetăţean german, conduce o întreprindere, persoană juridică portugheză, care desfăşoare o activitate artizanală în Germania.

În conformitate cu legislaţia germană în domeniu, activităţile artizanale sunt autorizate doar pentru persoanele şi societăţile înscrise în Registrul Meseriilor.

În anul 2000 autorităţile oraşului Augsburg i-au administrat d-lui. Schnitzer o amendă administrativă pentru încălcarea legii ce vizează lupta împotriva muncii la negru, pe motiv că întreprinderea portugheză nu era înscrisă în Registrul Meseriilor.

Dl. Schnitzer a contestat acestă decizie în faţa tribunalului din Augsburg, care a cerut Curţii Europene de Justiţie să precizeze dacă legislaţia germană în domeniu se află în contradicţie cu principiul libertăţii prestării de servicii şi cu directiva privind recunoaşterea reciprocă a experienţei profesionale.
Dreptul aplicabil

• 
  art. 49 TCE privind libertatea prestării de servicii;
  
• 
  art. 50 TCE în care sunt enumerate domeniile în care se pot presta servicii (industrial, comercial, manufacturier, activităţi profesionale);
  
• 
  art. 54 TCE privind egalitatea de tratament în cazul impunerii unor restricţii prestării de servicii;
  
• 
  art. 55 TCE referitor la aspectele procedurale legate de prestarea de serviciu.
  
• 
  Directiva Consiliului 64/427/EEC privind industria şi firmele industriale de mici dimensiuni.
  

Soluţia şi principiile degajate de CJCE

Curtea estimează că întreprinderea portugheză furnizează servicii cărora le sunt aplicabile dispoziţiile din Tratatul instituind Comunitatea Europeană referitoare la servicii, în cazul în care acestă întreprindere este considerată ca fiind stabilită în Germania.

În consecinţă, Curtea constată că simplul fapt că un agent economic furnizează servicii într-un alt stat membru de manieră mai mult sau mai puţin frecventă sau regulată sau chiar pe o perioadă mai lungă de timp, fără a dispune de infrastructură care să-i permită exerciţiul stabil şi continuu al acestei activităţi profesionale, nu este suficient pentru a considera acestă întreprindere ca fiind stabilită în acel stat membru.

Pe de altă parte, Curtea relevă faptul că obligaţia de înscriere în Registrul Meseriilor constituie o restricţie a libertăţii de prestare a serviciilor ce nu este justificată de raţiuni imperios necesare de interes general, cum ar fi obiectivul garantării calităţii activităţilor artizanale. În consecinţă, dreptul comunitar se opune ca un operator economic să aibă obligaţia de a se înscrie în Registrul Meseriilor, pentru că acest fapt este de natură a întârzia, a complica sau a face mai oneroasă prestarea de servicii în statul membru de primire, o dată ce sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de directiva privind recunoaşterea calificărilor profesionale.

Evaluare

În baza HG nr.575 bis/1992, cu privire la "Realizarea unor nomenclatoare unitare de interes general prevăzute în concepţia generală a informatizării în România", Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale - în colaborare cu Comisia Naţională pentru Statistică, Ministerul Învăţământului şi Ministerul Industriilor - îi revine responsabilitatea realizării şi întreţinerii "la zi" a clasificării ocupaţiilor (funcţii - meserii) din România.

Clasificarea ocupaţiilor din România a fost armonizată cu cea a ţărilor din Comunitatea Economică Europeană.

In acest scop, la nivelul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale s-a constituit un colectiv de elaborare a Clasificării Ocupaţiilor din România (COR), care a cuprins şi reprezentanţii Comisiei Naţionale pentru Statistică. Pe parcursul elaborării acestei prime variante a lucrării, colectivul a beneficiat de consultanţă tehnică din partea unei echipe de experţi britanici, în cadrul unui contract de asistenţă tehnică finanţat de Banca Mondială.

Actuala ediţie a Clasificării Ocupaţiilor din România (COR) are la bază principiile de clasificare recunoscute pe plan internaţional şi recomandările corpului de experţi britanici ai Comunităţii Economice Europene şi O.N.U.

Considerm utilă informarea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale cu privire la decizia Curţii, în vederea evidenţierii faptului că impunerea obligaţiei de a se înscrie într-un repertoriu/registru al meseriilor contravine dreptului comunitar.