Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, Ministerul Educației, Ministerul pentru Societatea Informațională, Institutul Național al Patrimoniului, Academia Română, Biblioteca Națională a României, Arhivele Naționale ale României, Arhiva Națională de Filme, Institutul Cultural Român și alte institute culturale în România, biblioteci de stat, muzee, teatre, universități
Societatea civilă și mediul privat
Societatea civilă: Rețeaua Națională a Muzeelor din România, Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România, Asociația Operatorilor Culturali, Asociația Zeppelin, Fundația Friends for Friends, Monumente Uitate, e-Theatrum, Astra Film, Asociația pentru Tehnologie și Internet
Mediul privat: edituri (ex. Humanitas, Read Forward), Google, Microsoft, Oracle, EON Reality, Z Spot Media și alte companii ce oferă servicii de scanare 2D și 3D.
Situația sau problema adresată
Instituțiile ce dețin patrimoniu cultural (colecții, opere de artă, cărți și alte tipuri de publicații, materiale audiovizuale, fotografii, documente de arhivă) oferă acces limitat la materialul cultural prin digitizare.
Spre exemplu, România a furnizat doar7,66% din materialele digitale ce ar trebui publicate pe Europeana.eu, Biblioteca Digitală Europeană, conform angajamentelor asumate prin Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România (2014).
Mai mult, deși există standarde tehnice pentru activitățile de digitizare (prevăzute de Ghidul Minerva și de Ghidul de digitizare – Pilonul tematic „Biblioteci”), nu toate materialele digitizate respectă recomandările cu privire la stocarea și managementul materialului digital, crearea metadatelor, publicarea pe web și reutilizarea obiectelor digitale.
Totodată, deși Ministerul Culturii a înființat prin Ordinul nr. 2244 din 15.04.2008 comisii de specialitate pentru coordonarea activităților de digitizare pentru fiecare pilon tematic, și anume patrimoniu scris (biblioteci), patrimoniu mobil (muzee, colecţii), patrimoniu audio-vizual (arhive audio-vizuale), patrimoniu imobil (monumente, arheologie), activitatea acesteia nu este vizibilă public.
Obiectivul principal
Promovarea culturii prin colecții digitizate / accesibilizarea și revalorificarea patrimoniului cultural prin digitizare
Scurtă descriere
Prin stimularea accesului la cunoaștere:
operatorii culturali dezvoltă noi metode de interacțiune cu publicul;
sunt deschise noi modalități de participare culturală (prin implementarea datelor și licențelor deschise);
publicul are acces la un spectru mai larg de produse culturale, ceea ce, pe termen lung, conduce la un efect de educare și de participare culturală;
sunt stimulate cercetarea, creația și inovația, motoare ale creșterii economice, sociale și culturale.
Prin deschiderea accesului online și promovarea patrimoniului cultural de către biblioteci, arhive și muzee se urmărește crearea unor noi oportunități atât pentru instituții, cât și pentru cercetători, publicul larg și creatori.
Ținând cont că orice document de arhivă este supus degradării, instituțiile culturale ar trebui:
să-și digitizeze toate colecțiile, să le gestioneze, să le mențină, dar și să-și actualizeze arhivele periodic;
să publice materialele în formate prelucrabile automat, în conformitate cu standardele deschise, sub licențe libere (Creative Commons CC-0 și CC-BY), la rezoluții înalte;
să folosească standarde internaționale de catalogare și metadate bilingve (română-engleză) descriptive pentru orice obiect cultural digitizat, pe care să le trimită agregatorului național (Institutul Național al Patrimoniului) și european (Europeana.eu);
să excludă utilizarea filigranării (watermark) sau altor măsuri de protecție vizuală care reduc gradul de utilizare a operelor din domeniul public;
să ofere accesul ușor, liber și integral la arhive, fără nevoia de a depune și semna documente în offline;
să ofere accesul cu taxe ce nu depășesc costul marginal de a pune la dispoziție resursele (reproducere, difuzare);
să promoveze valoarea culturală și creativă a reutilizării operelor digitale atât în scopuri necomerciale, cât și comerciale.
să crească accesibilitatea și vizibilitatea materialelor digitale prin ralierea la rețele culturale tematice naționale și internaționale.
Menționăm că publicarea materialelor nu cere neapărat costuri ridicate. Se poate urma exemplul multor instituții din lume care și-au deschis accesul la colecții prin servicii gratuite de stocare și organizare, cum ar fi Flickr, Youtube sau Internet Archive.
Ministerul Culturii ar trebui:
să facă transparentă atât funcționarea tuturor instituțiilor, inclusiv a Comisiilor de specialitate pentru coordonarea activităților de digitizare, cât și toate fondurile și modalitățile de finanțare a culturii și a proiectelor de digitizare;
să încurajeze, să sprijine și să finanțeze operatorii culturali în scopul digitizării și accesării materialelor, atrăgând fonduri europene și parteneriate public-privat pentru instituțiile de patrimoniu și consorțiile din care acestea pot face parte;
să elaboreze un program național de formare și acreditare a experților în digitizarea patrimoniului cultural prin Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală care să poată forma, la rândul lor, personalul instituțiilor de patrimoniu, curatori, studenți și alte persoane interesate în digitizarea oricărui tip de patrimoniu cultural;
să se asigure că nouadirectivă PSI este implementată;
să promoveze valoarea culturală a domeniului public și a reutilizării operelor digitale, în scopuri comerciale sau în procesele de predare, învățare și creație;
să stimuleze conversațiile și studiile despre posibilitățile de publicare digitală a patrimoniului cultural în funcție de colecții, instituții, perioade, zone geografice, tematici, interese de cercetare sau de reutilizare în industriile culturale, prin discuții și conferințe deschise ce reunesc arhiviști, bibliotecari, curatori, editori, cercetători, artiști și programatori;
să facă presiune pentru rezolvarea marii probleme a operelor orfane, a cărei directivă încă așteaptă aprobarea la Camera Deputaților;
să ia măsuri la nivel național pentru limitarea utilizării filigranării (watermark) și a taxelor ridicate practicate de unele instituții în cazul materialelor digitale;
să furnizeze finanțare pentru Biblioteca Națională Digitală.
Ținta OGP urmărită prin angajament
managementul eficient al resurselor publice;
îmbunătățirea serviciilor publice;
transparența implementării politicii publice;
deschiderea accesului la cultură.
Relevanța
Angajamentul aduce la cunoștința publicului valoarea patrimoniului cultural, aduce o dimensiune de transparență a unor procese interne și, nu în ultimul rând, contribuie la coerența internă a procesului de adoptare și implementare a politicilor publice în domeniu.
Ambiția
Angajamentul contribuie la îmbunătățirea calității accesului la cultură prin accesul liber la patrimoniul cultural oferit și întreținut de instituțiile finanțate din bani publici.
De asemenea, angajamentul crește responsabilitatea instituțiilor în conservarea și promovarea domeniului public, folosind creativ tehnologia informației.
Momente cheie: Activități cu rezultate și dată de implementare măsurabile
Start Date
End Date
Crearea unui program național de formare și acreditare a experților în digitizarea patrimoniului cultural
2016
2017
Transparentizarea și activarea funcționării Comisiilor de specialitate pentru coordonarea activităților de digitizare
2016
2017
Transpunerea Directivei 2012/28/CE privind operele orfane în legislația internă
2016
2016
Crearea unei dezbateri publice cu actorii implicați menționați despre
posibilitățile de digitizare și publicare digitală a patrimoniului cultural