Uniunea Europeană: istorie, instituţii, politici


Democraţia şi supremaţia legii



Yüklə 266,08 Kb.
səhifə2/5
tarix06.01.2019
ölçüsü266,08 Kb.
#90687
1   2   3   4   5

Democraţia şi supremaţia legii


  1. Consolidarea stabilităţii şi eficacităţii instituţiilor care garantează democraţia şi supremaţia legii.

2. Promovarea în continuare a reformei justiţiei şi legislaţiei existente, în scopul asigurării independenţei şi imparţialităţii sistemului judecătoresc, inclusiv asigurarea imparţialităţii şi eficienţei urmăririi în justiţie şi consolidarea capacităţii administrative.

  1. Asigurarea eficienţei luptei contra corupţiei.

Drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului

  1. Asigurarea respectului pentru drepturile omului şi libertăţile fundamentale, inclusiv drepturile persoanelor ce aparţin minorităţilor naţionale, în conformitate cu standardele internaţionale şi europene.

  2. Dezvoltarea şi implementarea cadrului legislativ adecvat prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane, precum şi rezolvării problemelor cu care se confruntă victimele traficului.

  3. Eradicarea maltratării şi a torturii.

  4. Asigurarea respectului pentru drepturile copiilor.

  5. Asigurarea tratamentului egal.

  6. Asigurarea respectului pentru libertatea expresiei.

  7. Asigurarea respectului pentru libertatea asocierii şi susţinerea dezvoltării societăţii civile.

  8. Asigurarea respectării drepturilor sindicatelor şi a standardelor de bază în domeniul muncii.

  9. Implementarea acţiunilor prevăzute în Planul Naţional de Acţiuni în domeniul Drepturilor Omului (PNADO) al Republicii Moldova pentru perioada 2004 -2008, ţinând cont de obiectivele menţionate mai sus şi acordând atenţie deosebită prevederilor dedicate protecţiei drepturilor copiilor în Republica Moldova..

  10. Asigurarea justiţiei internaţionale prin intermediul Curţii Penale Internaţionale (CPI).

Probleme regionale şi internaţionale, managementul crizelor; cooperarea în politica externă şi de securitate, prevenirea conflictelor şi managementul crizelor

  1. Progres efectiv în vederea soluţionării conflictului transnistrean.

15. Dezvoltarea continuă a cooperării în domeniul combaterii terorismului, neproliferării armelor de distrugere în masă şi a exportului ilicit de arme.
Majoritatea domeniilor menţionate, cu excepţia obiectivelor 14 şi 15, se referă la primul criteriu de la Copenhaga (în general, Planul de Acţiuni poate fi considerat structurat conform celor trei criterii de aderare).

În modul în care au fost formulate, aceste obiective au reprezentat mai curînd nişte obligaţii unilaterale ale Republicii Moldova, şi nu obiective de cooperare dintre cele două părţi. Alte momente, care au trezit nedumerirea şi chiar nemulţumirea părţii moldoveneşti au fost includerea problematicii transnistrene într-un mod foarte general şi vag, lipsa menţiunilor cu privire la colaborarea în Europa de Sud-Est, precum şi omiterea specificării instrumentelor dialogului politic. Este adevărat, PARMUE include menţiunea despre APC, ale cărui instituţii vor avea sarcina de a monitoriza implementarea Planului de Acţiuni, însă instituţiile de referinţă au fost stabilite cu un deceniu înainte de apariţia PEV. În această ordine de idei este relevant discursul dlui Andrei Stratan, Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, la cea de-a doua rundă de negocieri a PA. Referindu-se la dialogul politic, dumnealui spunea următoarele :

„După adoptarea cursului spre integrarea europeană şi invitarea UE să se implice activ în soluţionarea problemei transnistrene, Uniunea Europeană a devenit pentru Republica Moldova principalul partener strategic. Această nouă realitate necesită intensificarea şi aprofundarea dialogului politic dintre Moldova şi UE. Dorim ca în Planul de Acţiuni să fie reflectată oportunitatea folosirii unor mecanisme existente deja în arsenalul UE: deschiderea unei Delegaţii separate a Comisiei Europene la Chişinău, desemnarea unui reprezentant special al UE pentru problema transnistreană, întrunirile periodice ale reprezentanţilor RM cu Troika ministerială a UE, cu Troika directorilor politici, cu Troika COPS, COEST şi/sau COSCE. Aceasta ar facilita realizarea dorinţei RM de a subscrie la poziţiile adoptate în cadrul Politicii Externe şi de Securitate Comune a UE şi ar corespunde spiritului de parteneriat strategic.”

Astfel, partea moldovenească a propus să fie utilizate mai multe instrumente ale dialogului politic, decât în perioada precedentă. După a doua rundă, în PARMUE a fost introdusă o parte introductivă, în care erau incluse următoarele formulări :

„Valoarea adăugată a Planului de Acţiuni pentru Republica Moldova constă în conferirea unor noi valenţe dialogului politic cu UE, în special în ceea ce priveşte implicarea continuă a UE în urgentarea soluţionării problemei transnistrene care afectează securitatea întregii Europe, în baza principiilor suveranităţii şi integrităţii teritoriale, precum şi susţinerea Republicii Moldova la etapa reabilitării post-conflictuale.

În virtutea complementarităţii dintre cooperarea Republicii Moldova în Europa de Sud-est şi Politica Europeană de Vecinătate, Planul de Acţiuni pentru Moldova va contribui la consolidarea şi încurajarea participării ţării la procesele şi aranjamentele regionale sud-est europene, precum şi la forurile şi conferinţele organizate de către UE pentru Europa de Sud-Est.” 

În varianta PARMUE de la 22.04.04, capitolul 2, „Priorităţi pentru activitate” începea nu cu paragraful „Democraţia şi supremaţia legii”, ci cu cel referitor la dialogul politic dintre Republica Moldova şi UE. Partea moldovenească a propus o nouă structură a capitolului:

2.1 Dialogul politic UE - Moldova şi cooperarea în cadrul PESC/PESA, prevenirea conflictelor şi managementul crizelor.

2.2 Cooperarea pentru soluţionarea problemei transnistrene.

2.3 Cooperarea regională.

2.4 Ajustarea legislaţiei Republicii Moldova la acquis communautaire.

Toate paragrafele din acest capitol conţineau formulări concrete ale acţiunilor ce se propunea să fie întreprinse, iar problematica democraţiei şi drepturilor omului era inclusă într-un paragraf separat, 2.5, „Criteriile şi reformele politice”.



Ulterior, procesul de negocieri a evoluat în favoarea Moldovei. Dar în mod neaşteptat, Uniunea Europeană a luat o pauză, sistând temporar negocierile. MAE IE al Republicii Moldova a elaborat un document de poziţie, transmis tuturor statelor-membre, în care, specificându-se că Planul de Acţiuni trebuie să fie elaborat cât mai curând posibil şi pe o perioadă de 2 ani, se menţiona că documentul trebuie să includă următoarele capitole separate:

  • consolidarea şi diversificarea dialogului politic dintre UE şi Republica Moldova;

  • cooperarea dintre Moldova şi UE în vederea soluţionării conflictului transnistrean;

  • asigurarea complementarităţii cooperării regionale a Moldovei în Europa de Sud-est cu obiectivele de cooperare ale Planului de Acţiuni;

  • armonizarea legislaţiei Republicii Moldova cu acquis-ul comunitar;

  • stabilirea relaţiilor dintre evoluţiile interne din Moldova şi UE şi cooperarea în diverse sectoare;

  • monitorizarea, implementarea şi finanţarea Planului de Acţiuni.

În document erau enumerate mai multe acţiuni menite să stimuleze implementarea Planului de Acţiuni, printre care:

  • stabilirea unor repere temporale pentru deschiderea Delegaţiei UE la Chişinău;

  • desemnarea unei delegaţii individuale a Parlamentului European pentru relaţiile cu Parlamentul Republicii Moldova;

  • organizarea vizitelor periodice în Moldova a Troicelor UE, la nivel ministerial şi la nivel de directori politici;

  • extinderea dialogului politic la nivel de experţi (cu Troicile COPS, COEST etc.), în mod special în problematica transnistreană şi a cooperării în Europa de Sud-Est;

  • desemnarea unui reprezentant special al UE pentru conflictul transnistrean;

  • participarea UE în misiunea de monitorizare a frontierei moldo-ucrainene pe sectorul transnistrean;

  • sprijinul Moldovei în vederea retragerii trupelor ruse;

  • extinderea asupra Moldovei a preferinţelor comerciale autonome;

  • acordarea asistenţei Moldovei prin intermediul oficiului TAIEX;

  • promovarea unui dialog cu privire la regimul de vize;

  • alocarea resurselor adecvate pentru implementarea Planului de Acţiuni, etc.

Luând în considerare propunerile Moldovei, Comisia Europeană (precum şi reprezentantul Consiliului UE) au operat schimbări esenţiale în Planul de Acţiuni. Şi chiar dacă în continuare capitolul 2.1 întitulat „Dialogul politic şi reformele” începea cu paragrafele cu privire la democraţie şi la drepturile omului, problematica transnistreană şi cooperarea sud-est europeană au fost evidenţiate separat, precum urmează (varianta din 26 mai 2004):

Capitolul 2.1. Dialogul politic şi reformele

Yüklə 266,08 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin