Fără a se întoarce, Tolstoi a şoptit încet, în aşa fel ca să nu audă medicul, dar să audă prietenul:
– Uite aşa. Mi s-a făcut dor de-o cruntă singurătate şi ,o, Dumnezeule cum aş vrea să ajung odată să bat la poarta ei, să intru şi să nu mai ies din acea nesfîrşită, amară şi dulce singurătate...
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
L-au plîns ai casei ca pe-un răposat,
Cînd s-a întors de la război în cîrgi,
I-a-mbrăţişat,
I-a liniştit,
I-a mîngîiat
Şi ochii i-au rămas uscaţi şi dîrji.
Azi toată lumea-l ştie meşter
Pantofi frumoşi
Şi toţi sînt pentru alţii,
Picioarele i-s rupte, şi nicicînd
Aceşti pantofi el n-o să-i mai încalţe.
Nu-i va purta pe soare, nici pe lună,
Şi nu-i va zgîria mergînd prin pietre,
Dar ei vor ţine drumurile-ntruna
şi vor străbate mii de kilometri.
Vor alerga prin iarba pînă-n şold
Prin nori de praf, pe scări de şantier...
Cuzmarul, prins de-al drumului imbold,
Nici nu se simte în atelier.
Cu ţinta-n dinţi şi cu ciocanu-n mînă,
Închide ochii şi în gînd aleargă.
Pereţii se topesc şi vîntu-l mînă
Pe unde-i clocot mult şi viaţă largă.
7. Care expresii crează o antiteză?
A ”Ochii i-au rămas uscaţi şi dîrji”
B ”Azi toată lumea-l ştie meşterind,
Pantofi frumoşi, şi toţi sînt pentru alţii”
C ”...pune o cîrpală la sufletul în bătălii rănit”
D ”vor ţine drumurile-ntruna şi vor străbate mii de kilometri”
|
|
|
|
|
8. În expresiile propuse identificaţi şirul de epitete.
A ”trezit ca dintr-o toropeală” , ”clocot mult”
B ”pereţii se topesc”, ”în gînd aleargă”
C ” suflet rănit” , ”viaţă largă”
D ”al drumului imbold” , ”nu-i va purta pe soare”
|
|
|
|
|
9. Care figură de stil e folosită de autor,
foarte reuşit, pentru a trezi cititorului protestul faţă de război ?
A comparaţia
B epitetul
C repetiţia
D metonimia
|
|
|
|
|
Citiţi fragmentul şi efectuaţi temele 10-12.
Cum de copil era făţarnic,
Nutrea nădejdi şi gelozie,
Necredincios, cu sine darnic,
Încins în crusta-i de mîndrie:
Cînd sobru, şi docil, şi-atent,
Cînd rece şi indiferent,
Cînd tandru, taciturn, superb,
Cînd izbucnind- viclean în verb.
În scrisu-i cîtă tinereţe,
Şi ce uitare-a lui de sine
El te iubeşte doar pe tine!
Iar în privire ce tandreţe!
Din ochii-i galeşi, sub sprîncene,
Luceşte-o lacrimă sub gene.
10. Recunoaşteţi opera literară, din care e luat fragmentul dat, şi autorul ei.
A A. S. Puşkin ”Evghenii Oneghin”
B I. Byron ”Pelerinajul lui Ghilde Harold”
C W. Shakespeare ”Regele Lear”
D W. Shekspeare ”Hamlet”
|
|
|
|
|
11. Ce specie literară este această operă?
A poem
B roman
C baladă
D eseu
|
|
|
|
|
12. Cum este numit personajul central din cauza faptului că devine incomod şi inutil?
___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Răspundeţi la întrebările 13-14.
13. În ce secol au trăit
şi au activat scriitorii
A G. Byron 1. sec XX
B A. S. Puşkin 2. sec XIX
C S. Esenin 3. sec XVIII
D D. Cantemir 4. sec XIX
|
|
|
|
|
14. Care poet al literaturii moldoveneşti poate fi socotit ”poet al epitetului”?
A D. Matcovschii
B L. Damian
C V. Alecsandri
D M. Eminescu
|
|
|
|
|
15. Scrieţi o compunere meditaţie, nu mai puţin de 200 cuvinte. ” De ce Evghenii Oneghin nu a fost capabil de a o ferici pe Tatiana ?”
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
V A R I A N T A – V
Citiţi fragmentul şi efectuaţi temele 1- 6.
Mătuşa Frăsîna s-a pomenit că are flăcău în casă cu mult înainte decît a se aştepta. De abia a trecut în clasa a treia, că Gheorghe de acum anina plugul în inima căruţei – nu-l putea sui, nici coborî şi se ducea la arat. Şi tot aşa, din an în an, s-a deprins să caute pe unde răzbate ploaie în pod, pe cînd ceilalţi copii căutau mere domneşti prin grădini străine, să taie şişcă la cai, pe cînd cei de seama lui colindau drumurile satului, tăind frunză la cîini.
După şcoală s-a apucat să adune avere cu o străduinţă, cu o hărnicie că se crucea tot satul. Cu toate că era încă tînăr, cei din sat îl socoteau gospodar în toată puterea cuvîntului.
Muncea cît trei – muncea zi şi noapte, muncea pe vreme bună şi pe ploaie, muncea vara şi iarna, fiindcă visa şi el să aibă o gospodărie în rînd cu lumea, visa să nu mai vadă cum îşi contenesc sătenii pasul trecînd pe lîngă casa ce privea cu un ochi la trecători: N-au dovedit să pună ferestre din stînga uşii c-a şi început războiul.
1. Recunoaşteţi opera literară din care face parte acest fragment şi autorul ei.
A ”Clopotniţa” de I. Druţă
B ” Frunze de dor” de I. Druţă
C ”Cruciş de săbii” de Gh. Madan
D „Singur în faţa dragostei” de A. Busuioc
|
|
|
|
|
2. Care cuvinte din text sugerează ideea de ruşine a lui Gheorghe faţă de săteni, din cauza stării materiale destul de grele? Scrieţi-le.
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
3. Care e modul de expunere, folosit de autor în fragmentul propus?
A descrierea
B dialogul
C naraţiunea
D monologul
|
|
|
|
|
4. De ce Gheorghe ezita în privinţa căsătoriei cu Rusanda ?
A pentru că era prea mîndru, orgolios
B pentru că era ţăranul tipic, tradiţional
C pentru că dragostea nu-i era profundă
D pentru că se simţea inferior Rusandei
|
|
|
|
|
Dostları ilə paylaş: