Cuprins Sumar executiv IV Crearea bazei pentru o creştere economică durabilă şi incluZivă 11



Yüklə 0,62 Mb.
səhifə18/24
tarix26.10.2017
ölçüsü0,62 Mb.
#14739
1   ...   14   15   16   17   18   19   20   21   ...   24

Sectorul energetic

Context


Economia Moldovei este vulnerabilă la şocurile externe din partea preţurilor la resursele energetice. Această vulnerabilitate se datorează dependenţei ţării de gazul natural importat care constituie circa două treimi din necesităţile energetice primare ale ţării. În pofida unui nivel redus de consum energetic pe cap de locuitor, economia Moldovei are un nivel foarte înalt de intensitate energetică, folosind de două ori mai multă energie pe unitate de PNB decât România (la rata preţurilor de paritate de cumpărare) şi de trei ori mai mult decât media pe UE. În timp ce reformele instituţionale importante de la finele anilor 1990 au ajutat la îmbunătăţirea performanţei sectorului energetic, a îmbunătăţirii mediului de reglementare şi atragerii investitorilor privaţi (trei dintre cele cinci companii de distribuţie a energiei electrice au fost privatizate în anul 2000), reformele din sector sunt departe de a fi finalizate. Recentele majorări ale preţurilor la importurile de energie au contribuit la acumularea de noi datorii, în principal în sectorul termic din Chişinău unde tarifele actuale acoperă numai 70 la sută din costuri. Preţul de import la gazele naturale se aşteaptă să atingă preţurile de paritate din EU către anul 2011. În pofida preţului în creştere, gazul natural va rămâne cel mai competitiv combustibil pentru generarea energiei termice şi electrice dat fiind infrastructura energetică existentă. Reforma tarifară şi suportul pentru impactul la consumatorul final trebuie să fie urgent soluţionate.

În anul 2009 Moldova va avea un moment oportun pentru reducerea vulnerabilităţii sale energetice. Preţul la gazele naturale importate a atins nivelul de 332 dolari SUA pentru o mie metri cubici (1000 m3) în primul trimestru al anului 2009, dar se aşteaptă să scadă la circa $170 / 1000 m3 către trimestrul al patrulea al lui 2009. Este dificil de a prognoza preţul la gazele importate pentru 2010 dat fiind că acestea vor depinde de preţul la ţiţeiul brut pe piaţa mondială din jumătatea a doua a lui 2009, dar este puţin probabil să mai scadă în continuare. Prin urmare, Moldova are un moment oportun de a ajusta tarifele energetice (în special pentru energia termică livrată în Chişinău) la nivel de recuperare a costurilor şi de a elimina subvenţiile într-un mediu favorabil de reducere a preţurilor la gazele naturale care vor ajuta la minimizarea riscurilor impactului negativ asupra păturilor celor mai vulnerabile de consumatori. Aceasta va ajuta de asemenea la realizarea obiectivelor expuse în strategia Guvernului pentru sectorul energetic (aprobată în 2008), inclusiv capacitatea de membru deplin în Tratatul Comunităţii Energetice (ECT).

Provocările principale


Preţurile la energie trebuie să fie puse pe o cale durabilă cât mai curând posibil. Ţara are nevoie de o strategie de creştere economică durabilă, recunoscând că este puţin probabil ca fluxurile de remitenţe vor continua să crească foarte rapid. În cazul în care Moldova doreşte să reducă sărăcia şi să îmbunătăţească standardele de viaţă ale cetăţenilor săi, va trebui să se accelereze şi să fie susţinută creşterea economică. După ieşirea pe plan global din criza economică/financiară actuală, este de aşteptat ca nivelul de concurenţa va fi mult mai amplificat, necesitând stabilirea unui climat investiţional robust acum pentru a permite Moldovei de a concura în viitor. Investiţiile acum în infrastructură vor ajuta la soluţionarea problemelor şomajului (dat fiind că munca in construcţii necesită manoperă intensivă) şi la atragerea investitorilor privaţi în sectoarele productive în viitor. În plus, este important ca muncă, energia şi investiţiile să aibă costul adecvat pentru a stimula creşterea economică în domeniile în care Moldova poate fi competitivă.

În 2009, Republica Moldova ar trebui să ia măsuri pentru a reduce vulnerabilitate sa energetică. Preţul de import la gazele naturale a atins 332 dolari SUA pentru o mie de metri cubici (1000 m3), în primul trimestru al anului 2009, dar este de aşteptat să scadă la aproximativ $170 / 1000 m3 către cel de-al patrulea trimestru al anului 2009. Prognoza pe termen lung pentru preturile la ţiţeiul brut şi gazele naturale este plină de incertitudine. Cu toate acestea, ţinând cont de vulnerabilitatea economiei faţă de preţurile pentru energia de import, Moldova ar trebui să adopte o strategie pe patru etape: (i) a stabili preţuri care să reflecte pe deplin costurile de livrare, (ii) a diversifica sursele de aprovizionare cu energie primară; (iii ) a sprijini activ investiţiile în măsurile de sporire a eficienţei energetice care generează beneficii majore; si (iv) a îmbunătăţi orientarea subvenţiilor la preţurile pentru energie pentru sprijinirea celor săraci. Având în vedere încetinirea creşterii economice pe plan global şi a impactului asupra deficitului fiscal al Republicii Moldova, şi de aici a posibilităţii de a subvenţionare a preţurilor la energie, aceste reforme trebuie să fie abordate de urgenţă. Asemenea reforme ar ajuta, de asemenea, la realizarea obiectivelor din Strategia energetică a Guvernului. Provocarea o va constitui implementarea pe etape a reformelor pentru a susţine creşterea economică, în acelaşi asigurând oportunităţi de ocupare sporită a forţei de muncă.

Sugestii în aspect de politici

Sarcina de a reduce vulnerabilitatea energetică trebuie să se concentreze asupra reformei tarifare, pentru a implementa îmbunătăţiri ale eficienţei energetice, reducerea pierderilor de energie, precum şi diversificarea surselor de aprovizionare cu resurse energetice – toate aceste măsuri necesitând investiţii semnificative. Pentru a răspunde provocărilor în sectorul energetic, politicile de redresare ale Guvernului ar trebui să se concentreze asupra: (i) consolidării reformei sectorului energetic, inclusiv adoptarea noii legislaţiei energetice şi armonizarea în continuare a cadrului juridic şi de reglementare cu directivele energetice şi cele mai bune practici ale UE; (ii) menţinerii disciplinei financiare şi ajustării în acelaşi timp a tarifelor la energie la nivelul de recuperare deplină a costurilor; (iii) aprobării şi asigurării implementării adecvate a Planului de acţiune pentru eficienţă energetică, inclusiv măsurile pentru facilitarea investiţiilor în eficienţa energetică şi sursele alternative de energie (regenerabile); si (iv) consolidării capacităţii instituţionale în guvern pentru elaborarea de politici şi planificării circumstanţelor extraordinare în sectorul energetic, în special în vederea protejării celor mai vulnerabile grupuri ale populaţiei.

Primul pas spre implementarea programului de reformă se va axa pe cadrul juridic şi de reglementare. Armonizarea legislaţiei sectorului energetic din Moldova cu directivele UE în domeniul energiei şi devenirea ca membru deplin în ECT vor necesita adoptarea noii legi cu privire la energia electrică şi celei cu privire gazele naturale. Guvernul a elaborat proiectele de legi care sunt în prezent în curs de revizuire de către experţi finanţaţi de CE şi alţi donatori, inclusiv Banca Mondiala. Rezultatele preliminarii ale acestei analize indică faptul că Legea cu privire la energia electrică are nevoie alte îmbunătăţiri în continuare de aliniere a sa cu cerinţele ECT în mai multe domenii, inclusiv a previziunilor pentru: (i) comerţul transfrontalier de energie electrică şi gestionarea congestiilor; (ii) piaţa de echilibrare şi regulile de contractare; şi (iii) deschiderea treptată a pieţei energetice. În plus, ar trebui să fie efectuată o revizuire a reformei cadrului complementar de reglementare pentru a se asigura că punerea în aplicare a cadrului legal va fi eficientă. Adoptarea în 2009 noi legislaţii cu privire la energia electrică şi gazele naturale aliniate totalmente cu legislaţia ECT ar deschide calea pentru integrarea Republicii Moldova în piaţa de energie a UE şi ar facilita investiţiile în sectorul energetic. Acest lucru este deosebit de important pentru investiţiile legate de tranziturile şi exporturile de energie electrică şi gaze naturale.

Odată cu ajustarea preţurilor la energie pentru a reflecta acoperirea deplină a costurilor devine prioritar suportul pentru eficienţa energetică şi sursele alternative de energie. Guvernul încă nu a realizat progrese în finalizarea şi adoptarea unui program pentru eficienţă energetică, pe baza proiectului de document elaborat în 2008. După cum sa arătat mai sus, din cauza colapsului economic global, punerea în aplicare a reformelor devine de o urgenţă majoră. Investiţiile într-un program comprehensiv de eficienţă energetică tind a implica costuri reduse, oferind beneficii sporite şi implicând necesitatea sporită de forţă de muncă. Reforma tarifară este un pas necesar dar nu şi suficient pentru implementarea a unui astfel de program. Ţările care au realizat succese în domeniul programelor de eficienţă energetică au ales acest domeniu ca fiind prioritar la cel mai înalt nivel în Guvern, instituind un suport instituţional şi o guvernanţă puternică (Caseta 3). Finanţarea unui astfel de program ar putea fi divizată între donatorii bilaterali, care ar putea finanţa parţial costurile de modernizare de locuinţe pentru cei săraci, de comun cu finanţarea din partea altor donatori prin intermediul băncilor locale care s-ar concentra asupra gospodăriilor casnice mai înstărite şi asupra entităţi comerciale.

Caseta 3. Programul de management al cererii pentru energie termică din Vilnius

Întreprinderea municipală de aprovizionare cu energie termică din Vilnius (ÎMAETV) livrează energie termică consumatorilor din oraşul Vilnius – capitala şi cel mai mare oraş din Lituania. În 2002, Vilniaus Energija (VE) fiind o companie subsidiară a companiei franceze Dalkia, a preluat operarea ÎMAETV în cadrul uni contract de leasing pe termen de 15 ani cu Municipalitatea din Vilnius. Atât VE cât şi Municipalitatea din Vilnius s-au angajat într-un Program complex de Management al Cererii pentru Energie Termică, cu suport din partea Fondului Global al Mediului (GEF) şi al Băncii Mondiale.

Activităţile

Rezultatele

Realizările / Principalele constrângeri

Obiectivul : a reduce emisiile gazelor de seră din sistemul de încălzire centralizată din Vilnius prin:

Între 2002 şi 2008 emisiile gazelor de seră s-au redus cu 23%, de la 718 ktCO2 la 555 ktCO2

 

 

(i) instalarea substaţiilor la nivel de bloc în blocurile locative

Au fost instalate mai mult de 3 mii de substaţii la nivel de bloc, în comparaţia cu 2,733 planificate iniţial.

Pierderile comerciale s-au redus practic la zero, calitatea şi fiabilitatea livrării căldurii a fost îmbunătăţită

 

(ii) un program de management a cererii permiţând controlul căldurii şi contorizarea la nivel de apartament

79 blocuri au fost echipate în comparaţie cu ţinta de 550. Progresul a fost posibil după obţinerea suportului politic.

Reducerea medie a consumului a constituit 20%. Totuşi, provocările de obţinere a consensului între locatarii blocurilor au constituit impedimente.


 

(iii) crearea unui fond circulant comercial sustenabil – Fondul Comercial ECP

În cadrul proiectului a fost implementat un mecanism financiar viabil cu implicarea atât a fondurilor comerciale cât şi a celor publice.

Fondul a putu atrage participarea băncilor comerciale.

Principalele lecţii învăţate includ:

Îmbunătăţirea eficienţei energetice în blocurile de apartamente reprezintă o provocare care necesită un proces colectiv luare a deciziilor de către locatarii blocurilor. Este nevoie de un efort concertat din partea guvernului şi a sectorului privat pentru promovarea cu succes a eficienţei energetice în blocurile respective,

- Stimulente economice îşi au efectul în blocurile cu multe apartamente: consumul facturat de energie termică în apartamentele beneficiare constituie cu circa 20% mai puţin decât în cele în care facturarea se face pe baza rata divizate a cantităţii de energie termică măsurată pentru întregul bloc,

- Crearea unui fond financiar durabil pe principii comerciale care să fie specializat în domeniul eficienţei energetice în blocurile locative este o sarcină complex dar posibilă de realizat. Crearea de stimulente pentru băncile comerciale de a intra şi aşi menţine prezenţa în sistem este cheia succesului pentru sporirea programului folosind capital de cost-minim ca un catalizator,



- Bănci comerciale sunt mult mai probabil să intre şi să rămână în sistem atunci când guvernul participă şi el prin finanţarea unei părţi importante din costurile de investiţii şi / sau oferă garanţii pentru investiţii.

Un prim pas important îl va constitui soluţionarea problemelor de încălzire centralizată şi consumului de energie în Chişinău. Trebuie să fie implementate anumite măsuri pentru a rezolva problemele de lungă durată în Termocom. Un astfel de program ar include: (i) stabilirea înaintea următorului sezon de încălzire a unor tarife care să reflecte deplin costurile de livrare şi transferarea către ANRE a responsabilităţii de stabilire a tarifelor la energia termică din Chişinău; (ii) punerea în practică a investiţilor în domeniul eficienţei energetice, pentru genera o reacţie din partea cererii; (iii) modernizarea sistemului de furnizare a energiei termice pentru a reduce costurile şi a îmbunătăţi fiabilitatea; (iv) accelerarea programului de îmbunătăţire a subvenţiilor orientate pentru păturile mai sărace; (v) investiţii în centrale electrice cu termoficare pentru îmbunătăţirea eficienţei lor şi reducerea costurilor de livrare a energiei termice, în înlocuire reţelelor din sistemul de încălzire centralizată pentru a reduce pierderile şi instalarea unor sisteme de control la nivelul consumatorului final pentru a reduce nivelul de pierderi; (vi) o mai bună administrare a sistemelor de încălzire centralizată prin implementarea contractelor de management şi a mecanismelor necesare de supraveghere; şi (vii) instituirii unui program de comunicare pentru suportul programelor ample de reforme necesare pentru a implementa cu succes acest program.

Banca recomandă o cooperare strânsă între autorităţile municipale şi cele centrale cu privire la protecţia socială, în scopul de a verifica şi optimiza protecţia celor săraci în perioada de ajustare a tarifelor la energia termică la nivelul de recuperare a costurilor. Tarifele actuale la energia termică (540 lei / Gcal) acoperă numai circa două treimi din costurile economice de livrare a energiei termice în Chişinău, dar este probabil că nivelul de recuperare a costurilor nu va creşte în următorul sezon de încălzire. Din punctul de vedere al redresării "Termocomului" la viabilitate financiară, o măsură pozitivă importantă a fost decizia recentă a Municipiului Chişinău de a stopa subvenţionarea directă a căldurii livrată prin intermediul tarifelor sub nivelul costurilor, în schimb introducând subvenţii orientate directe pentru cele mai vulnerabile categorii de consumatori. Rezultatele preliminare a noii abordări indică economii importante pentru bugetul municipiului, dar această abordare sa dovedit a fi relativ ineficientă în protejarea categoriilor sărace din motivul duratei lungi şi costurilor înalte ale procesului. Este recomandată îmbunătăţirea continuă a eficienţei programului.

Pas următor cel mai provocator va fi soluţionarea datoriilor acumulate în sectorul de termoficare (de la "Termocom" către CET –uri şi ulterior către Moldovagaz), care se ridică în prezent la aproximativ 1,5 miliarde lei. Soluţionarea acestei probleme ar trebui să fie întreprinsă în două etape. În primul rând, tarifele trebuie să fie stabilite la nivelul deplin de recuperare a costurilor de aprovizionare, astfel încât "Termocom" să poată face faţă costurilor curente. O posibilă fuziune a CET –urilor şi a "Termocomului" într-o societate pe acţiuni ar ajuta la facilitarea depolitizării stabilirii tarifelor pentru energie termică livrată centralizat şi ar permite stabilirea unui mediu mai bun pentru implementarea măsurilor de reducere a costurilor. În mod alternativ, modificările cadrului legal pentru a transfera responsabilitatea pentru stabilirea tarifelor la energia termică către ANRE ar fi un prim pas, iar fuziunea CET –urilor cu Termocomul realizându-se la o etapă ulterioară. Costurile de rambursare a datoriei restante de 1,5 miliarde lei sunt prea mari la acest moment pentru a putea fi transferate către consumatori. Este recomandat ca Guvernul să restructureze rambursarea acestei datorii pe o perioadă rezonabilă de timp şi ca Guvernul, cu sprijinul posibil al donatorilor, să soluţioneze de rambursarea pentru consumatorii de încălzire centralizată, iar Termocomul va începe rambursarea acestei datorii după ce noile investiţii menţionate mai sus ar permite reduceri de costuri, ceea ce ar oferi posibilităţi financiare de rambursare a acestor datorii pe termen lung.

Măsurile pe care guvernul le-ar putea implementa pentru a reduce costurile pentru energie şi totodată ar spori veniturile sunt următoarele:

Implementarea activităţilor în domeniul eficienţei energetice atât în sectorul public cât şi în cel privat, inclusiv în sectorul locativ. Aceasta ar (i) reduce intensitatea energetică / consumul, ceea ce ar conduce reducerea presiunii asupra bugetului pentru instituţiile publice şi eliberarea de resurse pentru activităţi antreprenoriale (îmbunătăţiri ale consumului de energie de circa 20-30 la sută); (ii ) reduce consumul de energie în sectorul locativ ceea ce ar putea duce la o scădere a nevoilor pentru subvenţii direcţionate din bugetul public; (iii) crea noi oportunităţi de afaceri (companii ESCO); şi (iv) ajuta la soluţionarea problemei şomajului dat fiind că proiecte de eficienţă energetică sunt intensiv laborioase;

Optimizarea noilor extinderi ale reţelelor de înaltă tensiune. Guvernul şi Moldelectrica ar trebui să identifice acele linii de transmisie care ar securiza creşterea interconexiunilor şi consolidarea reţelelor de tensiune înaltă pe plan naţional. Această optimizare ar putea duce la beneficii financiare pe termen mediu şi pe termen lung pentru ţară. În plus, aceasta ar crea oportunităţi bune pentru crearea noilor locuri de muncă;

Elaborarea şi implementarea de noi proiecte pentru energia regenerabilă şi biomasă, în special în zonele rurale. Acest lucru ar putea reduce costurile energiei pentru clădiri publice, în acelaşi timp creând noi oportunităţi pentru antreprenoriat şi noi locuri de muncă;

Măsurile de îmbunătăţire a eficienţei energetice şi utilizarea energiei regenerabile / biomasei ar putea elibera resurse bugetare, dat fiind că o parte a costurilor ar putea fi preluată de către sectorul privat.




Yüklə 0,62 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   14   15   16   17   18   19   20   21   ...   24




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə