Lege pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pe anii 2016–2020 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pe anii 2016-2020



Yüklə 375,21 Kb.
səhifə1/4
tarix26.10.2017
ölçüsü375,21 Kb.
#13389
  1   2   3   4


Proiect

L E G E

pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a pieţei financiare nebancare

pe anii 2016–2020 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea

Strategiei de dezvoltare a pieţei financiare

nebancare pe anii 2016-2020

 

Parlamentul adoptă prezenta lege ordinară.



 

Art.1. – Se aprobă:

a) Strategia de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pe anii 2016–2020, prevăzută în anexa nr.1 care face parte integrantă din prezenta lege;

b) Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pe anii 2016–2020, prevăzut în anexa nr.2 care face parte integrantă din prezenta lege.

 

Art.2. – Comisia Naţională a Pieţei Financiare:

a) va asigura implementarea Strategiei de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pe anii 2016–2020 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pe anii 2016–2020;

b) va prezenta Parlamentului informaţia privind implementarea Strategiei în cadrul raportului anual asupra activităţii sale şi asupra funcţionării pieţei financiare nebancare;

c) implementarea Strategiei de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pe anii 2016–2020 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pe anii 2016–2020 va fi asigurată din contul și în limitele alocațiilor prevăzute la bugetele respective, precum și în limitele mijloacelor provenite din alte surse, conform legislației.

 

Preşedintele Parlamentului



Proiect
Anexa Nr. 1

STRATEGIA

de dezvoltare a pieţei financiare nebancare

pe anii 2016 – 2020
CUPRINS

Anexa Nr.1

  1. Introducere

  2. Cadrul de politici publice

  3. Descrierea situației și definirea problemelor

    1. Piața valorilor mobiliare

    2. Piaţa asigurărilor

    3. Sectorul asociațiilor de economii și împrumut

    4. Sectorul de microfinanțare

    5. Fondurile nestatale de pensii

    6. Birourile istoriilor de credit

    7. Sectorul tehnologiilor informaționale

    8. Executarea planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei 2011-2014

    9. Analiza SWOT




  1. Misiunea, obiectivele și rezultatele scontate

    1. Misiunea strategiei

    2. Viziunea Strategiei

    3. Scopul Strategiei

    4. Obiectivele generale şi specifice şi măsurile necesare




  1. Monitorizarea strategiei



Anexa Nr.2 Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pe anii 2016–2020

  1. INTRODUCERE

 

În perioada 2011 – 2014, Comisia Națională a Pieței Financiare, cu suportul partenerilor de dezvoltare, și-a consolidat eforturile în vederea realizării obiectivelor de dezvoltare a pieței financiare nebancare din Republica Moldova stabilite prin Legea nr. 35 din 03.03.2011 „Pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pe anii 2011–2014 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pe anii 2011–2014. Astfel, prezenta Strategie de dezvoltare a pieței financiare nebancare pe anii 2016-2020 (în continuare – Strategie) are drept scop continuarea reformelor inițiate și stabilește noi obiective de dezvoltare în vederea creării unei piețe financiare nebancare solide și competitive.

Experiența internațională denotă faptul că piețele financiare joacă un rol semnificativ în asigurarea dezvoltării continue a economiei naționale. Prin urmare, este în interesul societății în ansamblu ca piețele financiare să fie eficiente, stabile și sigure.

În calitate de intermediari în finanțarea economiei naționale, participanții pieței financiare nebancare beneficiază de dreptul de a opera pe piață, iar prin acest drept au acces la piață pentru a desfășura activități profitabile. În schimbul acestui acces, participanții sunt obligați să-și efectueze responsabilitățile lor sociale, prin oferirea de servicii financiare într-un mod transparent, accesibil și echitabil pentru consumatori.

La rîndul său, autoritatea de reglementare și supraveghere a pieței financiare nebancare are rolul de a monitoriza respectarea legislației și de a asigura integritatea pieței, de a realiza supravegherea activității participanților bazată pe un sistem de detectare rapidă a problemelor și rezolvare proactivă a eventualelor deficiențe, astfel încît să se obțină o stabilitate financiară a tuturor jucătorilor pieței cu pretinsa desfășurare a activității acestora în condiții optime de siguranță și încredere.

Consolidarea pieței financiare este dependentă în mod esențial de consolidarea sectorului public și privat. În acest context este necesară prezența unui cadru juridic adecvat, a unei infrastructuri moderne și nu în ultimul rînd a unui consumator de servicii instruit, care să înțeleagă regulile fundamentale, beneficiile și potențialele riscuri de participare în sistemul financiar. Totodată, reglementatorul trebuie să îmbunătățească calitatea actului de asistență a participanților pieței, ridicîndu-se astfel actul de incluziune financiară și cointeresarea în înregistrarea progreselor de edificare a încrederii în sistemul financiar nebancar și în instrumentele aferente.

Poate fi remarcat faptul că CNPF a depus eforturi în realizarea activităților stabilite, accent punîndu-se pe elaborarea cadrului de reglementare necesar. În timp ce autoritatea a făcut progrese în direcția consolidării cadrului de reglementare și a proceselor operaționale care au sporit integritatea pieței, participanții pieței au constatat că există în continuare oportunități și provocări pentru dezvoltarea afacerilor prin crearea și oferirea de noi produse și servicii financiare.

Dezvoltarea pieței financiare nebancare din Republica Moldova este direct legată de contextul economic general. Evoluția economiei naționale a poziționat produsul intern brut la situația din 31.12.2014 la o valoare de 112050,01 mil. lei, înregistrînd o creștere de 4,8 la sută față de anul 2013. Creșterea economică modestă a fost influențată de reducerea contribuției din partea sectorului agricol ca urmare a embargourilor impuse de Federația Rusă, diminuarea remiterilor de peste hotare și reducerea volumului exporturilor.


Produsul Intern Brut (mil. Euro), 2014

În pofida faptului că Republica Moldova se află pe ultima poziție între țările din regiune și cele comparabile după dimensiunile teritoriale și după numărul populației, în ceea ce privește volumul produsului intern brut înregistrat, gradul de penetrare agregat a tuturor sectoarelor pieței financiare nebancare în produsul intern brut, înregistrat în perioada 2012-2014, se înscrie într-un trend pozitiv, atingînd în anul 2014 nivelul de 5,9 la sută. Dimensiunile componentelor pieței financiare nebancare au evoluții incongruente, punînd în evidență faptul că acestea au o dependență mai mare de nivelul de trai, de cultura financiară a consumatorilor și de încrederea acestora față de funcționarea corectă a mecanismelor de piață, precum și de faptul că unele produse financiare reglementate și supravegheate de CNPF au caracter obligatoriu, în timp ce altele sunt facultative.

În acest context, prioritățile CNPF sunt stabilite astfel încît să determine dezvoltarea continuă a pieței financiare nebancare și consolidarea rolului acesteia în economia națională. Toate activitățile realizate și măsurile întreprinse urmăresc consolidarea capacității participanților pieței financiare nebancare de a preîntîmpina riscurile operaționale și financiare, de a identifica vulnerabilitățile existente și de a pune în aplicare cele mai bune practici pentru îmbunătățirea activităților specifice de reglementare și supraveghere a celor trei sectoare ale pieței.

Prezentul document de politici în domeniu reprezintă viziunea autorității de supraveghere pe termen mediu și reflectă transparența și responsabilitatea CNPF în relația cu entitățile supravegheate și reprezintă un instrument de management, legînd acțiunile specifice ale autorității cu îndeplinirea obiectivelor strategice.




  1. CADRUL DE POLITICI PUBLICE




    1. Strategia a fost elaborată, inclusiv pentru realizarea obiectivelor stabilite de următoarele documente de politici:

  1. Legea Nr. 166 din 11.07.2012 “Pentru aprobarea Strategiei naționale de dezvoltare “Moldova 2020””;

  2. Legea Nr.112 din 02.07.2014 “Pentru ratificarea Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte”;

  3. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova Nr.808 din 07.10.2014 “Cu privire la aprobarea Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere RM-UE în perioada 2014-2016”;

  4. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova Nr. 685  din  13.09.2012 „Cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2012-2020” și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia pentru anii 2015-2017;

  5. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova Nr. 560  din  24.06.2013 „Cu privire la aprobarea Strategiei în domeniul protecției consumatorilor pentru anii 2013-2020”;

  6. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova Nr. 952  din  27.11.2013 „Cu privire la aprobarea Strategiei inovaționale a Republicii Moldova pentru perioada 2013 – 2020 ”Inovații pentru competitivitate””;

  7. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova Nr. 1041  din  20.12.2013 „Cu privire la aprobarea Programului de dezvoltare a controlului financiar public intern pentru anii 2014-2017”;

  8. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova Nr. 4 din  14.01.2014 „Cu privire la aprobarea Foii de parcurs pentru ameliorarea competitivităţii Republicii Moldova”.




    1. Principalele acte legislative care reglementează piața financiară nebancară a Republicii Moldova sunt următoarele:

  1. Legea Nr. 192-XIV din 12.11.98 “Privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare”;

  2. Legea Nr. 171 din 11.07.2012 „Privind piaţa de capital”;

  3. Legea Nr. 1134-XIII  din  02.04.97 „Privind societăţile pe acţiuni”;

  4. Legea Nr. 407-XVI  din  21.12.2006 „Cu privire la asigurări”;

  5. Legea Nr. 414-XVI  din  22.12.2006 „Cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule”;

  6. Legea Nr. 139-XVI din 21.06.2007 „Asociaţiilor de economii şi împrumut”;

  7. Legea Nr. 280-XV din 22.07.2004 „Cu privire la organizaţiile de microfinanţare”;

  8. Legea Nr. 122-XVI  din  29.05.2008 „Privind birourile istoriilor de credit”;

  9. Legea Nr. 329-XIV  din  25.03.99 „Cu privire la fondurile nestatale de pensii”.




  1. DESCRIEREA SITUAȚIEI ȘI DEFINIREA PROBLEMELOR




    1. Piața valorilor mobiliare

Un salt semnificativ în procesul de transformare a pieței valorilor mobiliare în una racordată la cadrul european cu ulterioara posibilitate de conectare la piața de capital europeană a constituit aprobarea Legii Nr. 171 din 11.07.2012 „Privind piaţa de capital”. Legea are ca obiectiv crearea cadrului legislativ necesar dezvoltării pieţei de capital prin dezvoltarea unui mecanism adecvat de protecţie a drepturilor şi intereselor investitorilor şi consumatorilor pe piaţa de capital, fiind transpuse prevederile a 11 Directive ale UE care reglementează activitatea societăţilor de investiţii, a organismelor de plasament colectiv şi a Fondului de compensare a investitorilor, ofertele publice, ofertele de preluare, infrastructura pieţei de capital, inclusiv piaţa reglementată, defineşte abuzul pe piaţa de capital şi stabileşte cerinţe privind dezvăluirea informaţiei în scopul menţinerii standardelor înalte de activitate pe piaţa de capital, precum şi crearea de condiţii optime pentru investiţiile financiare.

În scopul implementării prevederilor Legii nr. 171 din 11.07.2012 privind piața de capital, în vigoare din 14.09.2014, CNPF a depus eforturi considerabile pentru a elabora cadrul normativ necesar pentru punerea în aplicare a legii. În acest context, au fost elaborate și aprobate peste 30 regulamente subordonate legii.

Din punct de vedere al evoluției pieței valorilor mobiliare, în perioada 2010-2014 indicatorii au înregistrat valori neuniforme atît pentru piața primară, cît și pentru secundară.

Pe piaţa primară, în ultimii 5 ani, se înregistrează o evoluție neuniformă a volumului emisiunilor. În anul 2014 volumul acestora a crescut cu 392,2 mil. lei sau de 1,5 ori comparativ cu anul 2010. O creștere semnificativă a fost înregistrată în anul 2011 cînd volumul emisiunilor de valori mobiliare a crescut cu 62 la sută comparativ cu anul 2010.

Pe parcursul anilor 2010–2014 a fost înregistrat un număr de 465 emisiuni de valori mobiliare în volum de circa 5552,4 mil. lei.

Ponderea cea mai mare în structura emisiunilor de valori mobiliare le revine emisiunilor suplimentare, care constituie instrumente eficiente în procesul de atragere a investiţiilor în sectorul real al economiei pe termen lung.
Astfel, în 2010 ponderea emisiunilor suplimentare a fost de 92 la sută. În 2012 acest indicator s-a diminuat la 85 la sută, iar în 2014 a avut o creștere cu 12 puncte procentuale, înregistrînd o pondere de 97 la sută.

Ponderea plasamentelor pe piaţa primară comparativ cu produsul intern brut al ţării este foarte mic, astfel în 2014 a constituit 1,12 la sută. În statele cu un grad sporit de penetrare a economiei de către piaţa financiară acest indicator este de peste 50 la sută.

La moment tipurile de instrumente și servicii disponibile pe piaţa de capital sunt foarte limitate. Astfel, singurele valori mobiliare care circulă pe piaţă sunt acţiunile. Toate plasările de emisiuni de valori mobiliare efectuate în perioada de referință sînt închise. Totodată, în perioada menționată nu au fost efectuate emisiuni de obligaţiuni. Acest fapt se datorează în mare parte lipsei cunoștințelor administratorilor de companii despre avantajele utilizării obligațiunilor corporative.

Piaţa secundară a valorilor mobiliare atestă o evoluţie neuniformă a volumului tranzacțiilor cu valori mobiliare în perioada 2010-2014. În anul 2011, volumul tranzacțiilor a înregistrat cea mai înaltă valoare, reprezintînd 28,7 la sută din volumul total al tranzacțiilor înregistrate în perioada 2010-2014. Pe parcursul perioadei de referință au fost tranzacţionate valori mobiliare în volum de 6770,1 mil. lei.


Volumul tranzacţiilor bursiere în perioada 2010–2014 a constituit 2663,8 mil. lei sau 39,3 la sută din totalul tranzacţiilor. Astfel, segmentul extrabursier al pieţei secundare a prevalat segmentul bursier.


Analizînd distribuția tranzacțiilor între piața bursieră și piața extrabursieră se constată o uniformizare a segmentului bursier cu segmentul extrabursier, excepție înregistrîndu-se în anul 2011 cînd volumul tranzacțiilor extrabursiere a depășit de 7 ori volumul tranzacțiilor bursiere, cauzat în cea mai mare parte de tranzacţiile de aport la capitalul social al societăţilor comerciale.

În perioada 2010-2014, capitalizarea bursieră a înregistrat evoluții neuniforme. Cea mai înaltă valoare a fost înregistrată în 2011 de 6814,3 mil.lei, iar în 2012 această valoare s-a diminuat cu 41,9 la sută, înregistrînd cea mai mica valoare în perioada de referință de 3959,0 mil.lei.


Dimensiunea pieţei este una modestă care include Bursa de Valori a Moldovei, Depozitarul Naţional de Valori Mobiliare al Moldovei, 12 societăți de registru, 20 societăți de investiții şi 3 evaluatori independenți înregistrați în Registrul persoanelor autorizate. Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 171 „Cu privire la piața de capital”, infrastructura pieţei de capital suportă schimbări de conjunctură, fiind creat tot contextul pentru apariția noilor platforme de tranzacționare: piața reglementată și sistemul multilateral de tranzacționare.

Ritmul încetinit de dezvoltare a pieţei interne de capital s-a datorat în principal următoarelor motive: lipsa investitorilor instituționali activi, protecție insuficientă a acționarilor minoritari, guvernarea corporativă proastă, lichiditate scăzută a pieței, tehnologii informaționale învechite, infrastructura pieţei slab dezvoltată, gradul scăzut de lichiditate a pieţei, lipsa instrumentelor financiare, gradul scăzut de informare a consumatorilor finali, cultura investiţională slabă în materie de portofoliul valorilor mobiliare.

Dezvoltarea continuă a pieței de capital poate oferi o rezervă suplimentară pentru finanțarea de durată mai îndelungată care nu se va epuiza imediat în situații de criză, precum și prin oferirea unor instrumente de diversificare a riscurilor.

O dezvoltare și funcţionare eficientă a pieţei de capital va oferi modalităţi de finanţare mult mai rapide atît statului, administraţiei publice centrale şi locale, cît şi societăţilor comerciale, astfel piaţa de capital trebuie să fie nu numai o simplă componentă a economiei de piaţă ci un barometru al activităţii fiecărui emitent, în parte, şi a economiei în ansamblu.




    1. Piaţa asigurărilor

Modificările și completările legislative și normative, care au avut loc în perioada 2010-2014, au consolidat piața asigurărilor și au îmbunătățit soliditatea financiară. Astfel, ca urmare a implementării noilor prevederi regulatorii, bazate pe regimul Solvency I cu privire la cerințele de capitalizare, solvabilitate și lichiditate, numărul societăților de asigurare a scăzut de la 24 în 2010, la 16 societăți în 2014, ceea ce reprezintă un nivel mai aproape de standardele internaționale în scopul asigurării unei dezvoltări durabile.

În aprecierea nivelului de dezvoltare al pieţei asigurărilor cei mai utilizaţi indicatori de analiză sunt gradul de penetrare al asigurărilor în economie şi densitatea asigurării. Evidenţierea evoluţiei celor doi indicatori este prezentată în tabelul de mai jos.







2010

2011

2012

2013

2014

2014 comparativ cu 2010

Gradul de penetrare al asigurărilor (%)

1,27

1,22

1,24

1,20

1,08

-0,19

Densitatea asigurărilor (lei/locuitor)

256,8

282,7

306,0

337,0

338,3

+81,5

Analizînd evoluția gradului de penetrare se constată că acest indicator a scăzut de la 1,27 la sută în 2010 la 1,08 la sută în 2014, datorită creșterii mai rapide a produsului intern brut decît a volumului primelor de asigurare.

În ceea ce priveşte densitatea asigurării, se remarcă o tendinţă de creştere, astfel, densitatea asigurării din anul 2014 este cu 32 la sută mai mare comparativ cu anul 2010. Cauzele potenţiale ale unei astfel de situaţii pot fi atît creşterea valorică a primelor de asigurare plătite de către fiecare dintre asiguraţi, fie creşterea numărului de contracte de asigurare încheiate.

Tendinţa de dezvoltare a pieţei asigurărilor din Republica Moldova este determinată de o serie de indicatori privind calitatea serviciilor prestate de companiile locale de asigurare, precum şi de capacitatea financiară a acestora de a-şi onora obligaţiile asumate. Pe parcursul ultimilor cinci ani, deși numărul societăților de asigurare a scăzut, sectorul asigurărilor a înregistrat creşteri ale principalilor indicatori ai pieței.




 

2010

2011

2012

2013

2014

Activele (mil.lei)

1886,4

2198,4

2375,1

2425,2

2593,8

Capitalul propriu (mil.lei)

1081,7

1192,4

1241,8

1068,9

1130,5

Rezervele tehnice (mil.lei)

515,6

722,7

847,9

1042,2

1143,6

Astfel, în 2014 activele societăților de asigurare au crescut cu 707,4 mil. lei, comparativ cu mărimea înregistrată în 2010, constituind 2,3 la sută din produsul intern brut. Capitalul propriu a înregistrat o creștere nesemnificativă de doar 48,8 mil. lei. Rezervele tehnice au crescut de peste 2 ori în 2014 comparativ cu 2010, fapt ce se datorează în mare parte modificărilor aduse cadrului de reglementare a modului de formare a rezervelor de asigurare, astfel încît asigurătorul raportează rezervele de asigurare brute, cota reasigurătorului în aceste rezerve fiind evidențiată separat.

Analizînd evoluția volumului primelor de asigurare subscrise și al despăgubirilor de asigurare plătite pentru anii 2010 - 2014, se constată o creștere cu 32 la sută și respectiv 59 la sută.


Piața de asigurări este o piață concentrată, unde primele 5 societăţi înregistrează o cotă de piaţă de aproximativ de 70 la sută.

Caracteristicile calitative ale pieţei de asigurări relevă structura diferitelor tipuri de asigurări în totalul pieţei. Astfel, piața de asigurări este caracterizată prin cota ridicată a asigurărilor obligatorii și slaba reprezentare a asigurărilor de viaţă, celelalte sectoare ale asigurărilor sînt slab dezvoltate.

Dinamica ascendentă a volumului de prime brute subscrise a fost susţinută de asigurările generale cu cota de 94 la sută, în special de asigurările auto, care datorită ponderii majoritare de 68 la sută au impus ritmul pieţei. Dezvoltarea asigurărilor auto s-a produs pe fondul expansiunii vânzărilor de mijloace de transport pe piaţa de leasing în care aproximativ 98 la sută din contracte au ca obiect autoturismele, precum și datorită dezvoltării rețelei de distribuție a asigurătorilor, brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare, precum și dinamica ascendentă a agenţilor de asigurare.

Totodată, din totalul volumului primelor de asigurare, doar 6 la sută revin asigurărilor de viață. Acest indicator ramîne constant, fapt datorat de nivelul redus al veniturilor pe locuitor, evoluţia lentă a procesului educaţional şi comportament financiar pasiv al publicului, precum și lipsa încrederii societăţii în acest sector.

În pofida ritmului de creștere al volumului primelor de asigurare, piaţa asigurărilor rămîne subdezvoltată. Gradul de penetrare a asigurărilor este un indicator cu mult mai mic comparativ cu cel înregistrat în statele europene. Profitabilitatea și eficiența sectorului de asigurări ramîn a fi o provocare.

Odată cu operarea modificărilor legislative, dezvoltarea activității intermediarilor în asigurări a fost una impunătoarea. Astfel, de la intrarea în vigoare a modificărilor la Legea nr.407-XVI din 21 decembrie 2006, în care au fost introduse prevederi cu privire la licenţierea activității brokerilor şi agenţilor de asigurare, numărul brokerilor de asigurare şi/sau reasigurare a crescut de aproximativ 2,2 ori, ajungînd la 70 de participanți prezenți pe piață în 2014. Ponderea primelor subscrise intermediate de brokerii de asigurare şi/sau reasigurare constituie aproximativ 30 la sută din volumul primelor brute subscrise de asigurători.

Cu toate acestea, conformarea continuă a legislației la aquis-ul comunitar și principiile internaționale ramîne unul din importantele obiective, constituind un suport esențial în dezvoltarea sectorului. Astfel, în vederea asigurării unei piețe solide și integre, precum și ridicării nivelului încrederii investitorilor, se impune o nouă abordare de supraveghere a societăților bazată pe risc, dar și o mai mare responsabilitate a societăților de asigurare în implementarea managementului riscului.





    1. Yüklə 375,21 Kb.

      Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə