Universitatea „babeş-bolyai” cluj-napoca


UNITATEA 4. Contabilitatea capitalurilor împrumutate



Yüklə 1,9 Mb.
səhifə7/22
tarix31.10.2017
ölçüsü1,9 Mb.
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   ...   22

UNITATEA 4. Contabilitatea capitalurilor împrumutate





OBIECTIVE

a) Definirea noţiunilor de împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, a creditelor bancare şi a datoriilor legate de participaţii;

b) Contabilizarea operaţiilor privind împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni, privind creditele bancare pe termen lung şi mediu şi datoriile legate de participaţii.



NOŢIUNI CHEIE

Obligaţiuni cu dobândă, obligaţiuni cu primă, obligaţiuni cu loterie, prime privind rambursarea obligaţiunilor, valoarea nominală,valoarea de emisiune, valoarea de rambursare, credit bancar, dobânda, datorii legate de participaţii (datorii ce privesc imobilizările financiare)


CONŢINUTUL UNITĂŢII
4.1. Noţiuni generale

Împrumuturile şi datoriile asimilate, cu termene de rambursare mai mare de un an, sunt încadrate în categoria capitalurilor permanente sub denumirea de capitaluri împrumutate, deoarece ele au menirea de a finanţa activitatea unităţilor patrimoniale cu caracter de relativă permanenţă.

Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate acestora se ţine pe următoarele categorii: împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni şi prime de rambursare a acestora, credite bancare pe termen lung şi mediu, datorii legate de participaţii şi alte împrumuturi şi datorii asimilate, precum şi dobânzile aferente acestora.

Împrumuturile din emisiunile de obligaţiuni reprezintă contravaloarea obligaţiunilor emise prin subscripţie publică, potrivit legii.

Datoriile privind concesiunile şi alte datorii similare se referă la bunurile preluate cu acest titlu de către unitatea primitoare, potrivit contractelor încheiate.

Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate se asigură cu ajutorul următoarelor conturilor din grupa 16 “Împrumuturi şi datorii asimilate” care se detaliază în conturi sintetice, operaţionale, de gradul I şi/sau II. Toate aceste conturi sunt de pasiv, cu excepţia contului 169 „Prime privind rambursarea obligaţiunilor”, care este un cont de activ în care se evidenţiază primele de rambursare a obligaţiunilor reprezentând diferenţa dintre valoarea de emisiune şi valoarea de rambursare a obligaţiunilor.



4.2. Contabilitatea împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni
Potrivit Legii nr. 31/1990, cu modificările ulterioare, societăţile pe acţiuni pot emite obligaţiuni la purtător sau nominative, pentru o sumă care să nu depăşească trei pătrimi din capitalul vărsat şi existent, conform celui din urmă bilanţ contabil aprobat. Valoarea nominală a unei obligaţiuni nu poate fi mai mică de 25.000 lei. Obligaţiunile din aceeaşi emisiune trebuie să fie de o valoare egală şi acordă posesorilor lor drepturi egale. Obligaţiunile pot fi emise în formă materială, pe suport hârtie, sau în formă dematerializată, prin înscriere în cont (art. 161).

Obligaţiunile se rambursează de societatea emitentă la scadenţă. Înainte de scadenţă, obligaţiunile din aceeaşi emisiune şi cu aceeaşi valoare pot fi rambursate, prin tragere la sorţi, la o sumă superioară valorii lor nominale, stabilită de societate şi anunţată public cu cel puţin 15 zile înainte de data tragerii la sorţi. Obligaţiunile convertibile pot fi preschimbate în acţiuni ale societăţii emitente, în condiţiile stabilite în prospectul de ofertă publică (art. 171).


În funcţie de modul de plată a veniturilor ce se cuvin obligatarilor, obligaţiunile pot fi:

  1. Obligaţiuni obişnuite sau ordinare – care asigură obligatarilor un venit fix sub formă de dobândă. Acestea se emit şi se răscumpără la valoarea nominală;

  2. Obligaţiuni cu primă – a) se emit la valoarea de emisiune (mai mică) şi se răscumpără la valoarea nominală (mai mare), diferenţa fiind prima de rambursare care se achită la scadenţă;

b) se emit la valoarea nominală (mai mică) şi răscumpără la scadenţă la valoarea de rambursare (mai mare), diferenţa fiind prima de emisiune.

  1. Obligaţiuni cu loterie – se vând şi se răscumpără la valoarea nominală iar unii cumpărători, prin tragere la sorţi vor câştiga sume echivalente cu dobânda ce se cuvine tuturor obligaţiunilor emise.

Aşadar, obligaţiunile au pe lângă valoarea nominală (Vn) şi o valoare de emisiune (Ve), care poate fi egală sau mai mică decât valoarea nominală, precum şi o valoare de rambursare (Vr) care poate fi egală sau superioară valorii nominale.



Diferenţa dintre valoarea nominală mai mare şi valoarea de emisiune mai mică reprezintă prima de emisiune, iar diferenţa dintre valoarea de rambursare mai mare şi valoarea nominală mai mică reprezintă prima de rambursare.
Pentru contabilizarea operaţiilor cu privire la obligaţiuni considerăm următoarele exemple:

1. O societate comercială emite 1.000 de obligaţiuni care se vând la valoarea nominală de 25.000 lei/bucată. Dobânda anuală este de 18%. După un an şi jumătate obligaţiunile se răscumpără la valoarea nominală, iar apoi se anulează. Se înregistrează şi plata dobânzii. Atât vânzarea cât şi cumpărarea obligaţiunilor, precum şi plata dobânzii se realizează cu numerar.



Emisiunea obligaţiunilor conform prospectului

461

=

161

25.000.000

Încasarea în numerar a valorii obligaţiunilor emise

5311

=

461

25.000.000

Cheltuielile cu dobânda pentru primul an

666

=

1681

4.500.000

Plata dobânzii pentru primul an

1681

=

5311

4.500.000

Cheltuielile cu dobânda aferente celor 6 luni din cel de-al doilea an

666

=

1681

2.250.000

Plata dobânzii pentru cel de-al doilea an

1681

=

5311

2.250.000

Răscumpărarea obligaţiunilor la scadenţă

505

=

5311

25.000.000

Anularea obligaţiunilor răscumpărate

161

=

505

25.000.000


2. O societate comercială emite un pachet de 1.000 de obligaţiuni cu valoarea nominală de 25.000 lei, care se vând prin bancă la preţul de 20.000 lei/bucată. Obligaţiunile se răscumpără în numerar după 2 ani, apoi se anulează. Primele de rambursare se amortizează în două tranşe anuale egale.


Emisiunea obligaţiunilor cu primă

%

461


169

=

161

25.000.000

20.000.000



5.000.000

Încasarea prin bancă a valorii obligaţiunilor emise

5121

=

461

20.000.000

Amortizarea primelor de rambursare în primul an

6868

=

169

2.500.000

Amortizarea primelor de rambursare în al doilea an

6868

=

169

2.500.000

Răscumpărarea la scadenţă a obligaţiunilor la valoarea nominală

505

=

5311

25.000.000

Anularea obligaţiunilor răscumpărate

161

=

505

25.000.000


3. O societate comercială emite 1.000 de obligaţiuni cu loterie la valoarea nominală de 30.000 lei. La tragerea la sorţi se acordă câştiguri în numerar de 3.000.000 lei. Ulterior, se răscumpără la bursă 100 de obligaţiuni la preţul de 29.000 lei/bucată şi 200 de obligaţiuni la preţul de 32.000 lei/bucată, care apoi se anulează. Toate decontările se fac în numerar.



Emisiunea de obligaţiuni

461

=

161

30.000.000

Vânzarea obligaţiunilor

5311

=

461

30.000.000

Acordarea câştigurilor în numerar

668

=

5311

3.000.000

Răscumpărarea a 100 de obligaţiuni

505

=

5311

2.900.000

Răscumpărarea a 200 de obligaţiuni

505

=

5311

6.400.000

Anularea obligaţiunilor răscumpărate

%

161


6642

=

505

9.300.000

9.000.000

300.000



Notă: În primul exemplu am abordat obligaţiunile cu dobândă, în al doilea obligaţiunile cu primă şi în ultimul exemplu obligaţiunile cu loterie.

Obligaţiunile pot să fie convertite în acţiuni ale societăţii, deţinătorii obligaţiunilor (obligatarii) devenind din simpli creditori acţionari ai societăţii. Într-o asemenea situaţie, deoarece schimbarea obligaţiunilor în acţiuni nu se face la paritate pentru a oferi condiţii de egalitate între vechii şi noii acţionari, pot să apară primele de conversie ale obligaţiunilor în acţiuni (pe care le-am analizat în cadrul Unităţii nr. 1 din acest modul). Pentru o mai bună înţelegere a acestora considerăm următorul exemplu:


1. O societate comercială emite 1.000 de obligaţiuni cu valoarea nominală de 30.000 lei. Dobânda anuală este de 15% . La scadenţă – după un an – obligaţiunile se convertesc în acţiuni, în condiţiile în care valoarea de emisiune a acţiunilor este de 25.000.000 lei şi valoarea nominală totală a acţiunilor emise este de 21.000.000 lei. Toate decontările se fac în numerar.


Emisiunea de obligaţiuni

461

=

161

30.000.000

Vânzarea obligaţiunilor

5311

=

461

30.000.000

Înregistrarea cheltuielilor cu dobânda

666

=

1681

4.500.000

Plata dobânzii

1681

=

5311

4.500.000

Conversia obligaţiunilor în acţiuni ale societăţii (vezi nota de calcul)

Varianta I


Varianta a II-a

Subscrierea de acţiuni la valoarea de emisiune

Conversia obligaţiunilor în acţiuni, în condiţii avantajoase pentru societatea ce a emis acţiunile

Regularizarea capitalului



161


456

161


1011

=

=



=

=


%

1012



1044

7583
%

1011

1044


%

456


7583

1012




30.000.000

25.000.000

4.000.000

1.000.000


29.000.000

25.000.000

4.000.000

30.000.000

29.000.000

1.000.000

25.000.000




Notă de calcul

1. Valoarea de emisiune a acţiunilor

2. Valoarea nominală totală a acţiunilor emise

3. Prima de emisiune (rd.1 - rd.2)

4. Valoarea nominală totală a obligaţiunilor care se convertesc în acţiuni

5. Diferenţă de preţ favorabilă (rd.4 – rd1)


29.000.000

25.000.000

4.000.000

30.000.000

1.000.000




4.3. Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung şi mediu
Creditele sunt sume împrumutate de către bănci persoanelor fizice şi juridice şi care trebuie rambursate la un anumit termen numit scadenţă. Creditele bancare sunt purtătoare de dobânzi, care pentru societate reprezintă o cheltuială, adică preţul plătit pentru folosirea creditului bancar obţinut.

Creditele bancare pe termen lung (peste 5 ani) şi pe termen mediu (1-5 ani) sunt destinate finanţării investiţiilor. La acordarea creditelor, băncile solicită garanţii care trebuie să depăşească cu 20-30% valoarea creditului şi a dobânzilor. De asemenea, întreprinderile trebuie să întocmească un dosar de creditare, care trebuie să conţină informaţii privind sediul societăţii, obiectul de activitate, destinaţia creditului, posibilităţile de rambursare, studiu de fezabilitate, bugetul de venituri şi cheltuieli, fluxul de trezorerie, bilanţul, balanţa conturilor, etc.

Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung şi mediu se realizează cu ajutorul contului sintetic de gradul I 162 “Credite bancare pe termen lung”, care se detaliază pe următoarele conturi sintetice de gradul II, în funcţie de natura creditelor angajate:


  • 1621 “Credite bancare pe termen lung”

  • 1622 “Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenţă”

  • 1623 “Credite externe guvernamentale”

  • 1624 “Credite bancare externe garantate de stat”

  • 1625 “Credite bancare externe garantate de bănci”

  • 1626 “Credite de la trezoreria statului”

  • 1627 “Credite bancare interne garantate de stat”

Aceste conturi sunt, după conţinutul economic, conturi de surse împrumutate iar după funcţia contabilă sunt conturi de pasiv.

Dobânzile aferente creditelor bancare pe termen lung se evidenţiază cu ajutorul contului 1682 “Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung”, care este un cont de datorii după conţinutul economic iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv.

Creditele bancare se pot acorda atât în lei cât şi în valută. În cazul în care se acordă în valută, evidenţa acestora se ţine atât în lei cât şi în valută, evaluarea în lei făcându-se în funcţie de cursul de schimb valutar din data primirii creditului în contul bancar. În momentul rambursării parţiale sau totale a creditului în valută, ţinând seama că există un alt curs valutar decât cel de la data contractării creditului, apar diferenţele de curs valutar care pot fi favorabile sau nefavorabile, după caz, şi se înregistrează ca venituri sau cheltuieli financiare. Aceleaşi diferenţe de curs apar şi la sfârşitul exerciţiului financiar când se reevaluează creditele în valută la cursul de la închiderea exerciţiului, aceste diferenţe fiind tratate ca venituri sau cheltuieli financiare, după caz. Acelaşi tratament îl au şi dobânzile asociate creditelor în valută.

În cele ce urmează vom reda câteva operaţii privind creditele bancare pe termen lung şi mediu sub forma unor studii de caz:


1. O societate comercială primeşte în contul de disponibil un credit bancar pe 2 ani în sumă 60.000.000 lei, care se rambursează în tranşe semestriale egale. Dobânda anuală este de 20% şi se achită trimestrial. În anul doi, din motive financiare, ultima tranşă a creditului, precum şi dobânda aferentă ultimului trimestru se achită în cel de-al treilea an.


Primirea creditului

5121

=

1621

60.000.000

Înregistrarea şi achitarea dobânzii din trimestrul I (dobânda pentru trimestrul II este aceeaşi)

666

=

5121

3.000.000

Rambursarea primei rate a creditului

( înregistrarea plăţii celei de-a doua şi a treia rate este identică)

1621

=

5121

15.000.000

Dobânda pentru trimestrul III (dobânda pentru trimestrul IV este aceeaşi)

666

=

5121

2.250.000

Dobânda pentru trimestrul I al anului 2

666

=

5121

1.500.000

Transferarea ultimei rate a creditului la credite restante


1621

=

1622

15.000.000

Înregistrarea dobânzii neachitate la scadenţă

666

=

1682

1.500.000

Rambursarea creditului restant

1622

=

5121

15.000.000

Achitarea dobânzii restante

1682

=

5121

1.500.000


2. O societate comercială primeşte un credit bancar în devize pe 3 ani în valoare de 1.000 EUR la cursul de 30.000 lei/USD, care se restituie în două tranşe egale la sfârşitul fiecărui an. Dobânda anuală este de 10% şi se achită la sfârşitul fiecărui an. La sfârşitul primului an cursul este de 31.000 lei/USD, iar la sfârşitul anului doi cursul este de 28.000 lei/EUR.


Primirea creditului

5124

=

1621

30.000.000

Înregistrarea şi achitarea dobânzii din primul an

666

=

5124

3.100.000

Rambursarea primei rate a creditului la cursul de 31.000 lei / USD

%

1621


665

=

5124

15.500.000

15.000.000

500.000


Înregistrarea diferenţelor de curs valutar aferente creditului rămas nerambursat

665

=

1621

500.000

Achitarea dobânzii din al doilea an

666

=

5124

1.400.000

Rambursarea creditului rămas la sfârşitul celui de-al doilea an

1621

=

%

5124


765

15.500.000

14.000.000

1.500.000




4.4. Contabilitatea datoriilor ce privesc imobilizările financiare
Acţiunile unei întreprinderi pot fi cumpărate de o altă societate sub formă de titluri imobilizate. Titlurile pot fi deţinute la societăţi din cadrul grupului sau din afara acestuia. Societatea care a cumpărat titlurile poate acorda societăţii care le-a emis ajutoare financiare sub formă de împrumuturi în condiţii avantajoase, preferenţiale. Pentru societatea care acordă împrumutul, aceste sume reprezintă creanţe imobilizate şi se contabilizează ca imobilizări financiare. Pentru societatea care beneficiază de împrumut, aceste sume reprezintă datorii ce privesc imobilizările financiare (datorii legate de participaţii).

Contabilitatea datoriilor legate de participaţii se realizează cu ajutorul contului de pasiv 166 „Datorii ce privesc imobilizările financiare” care se detaliează pe două conturi sintetice de gradul II:



  • 1661 “Datorii către societăţile din cadrul grupului”

  • 1662 “Datorii către societăţile care deţin interese de participare”

Dobânzile aferente datorii ce privesc imobilizările financiare se evidenţiază cu ajutorul conturilor de pasiv 1685 “Dobânzi aferente datoriilor către societăţile din cadrul grupului” şi 1686 “ Dobânzi aferente datoriilor către societăţile care deţin interese de participare”

În cazul în care aceste împrumuturi se primesc în valută, apar diferenţele de curs valutar care se tratează similar cu situaţia creditelor bancare pe termen lung în valută, situaţie analizată mai sus.

Pentru exemplificare considerăm următorul studiu de caz:
1. O filială primeşte de la societatea mamă un împrumut pe doi ani de 80.000.000 lei, care se restituie în două tranşe anuale egale. Dobânda anuală este de 10% şi se plăteşte la sfârşitul anului. Se înregistrează aceste operaţii în contabilitatea ambelor societăţi.


  1. În contabilitatea societăţii mamă:




Acordarea împrumutului

2671

=

5121

80.000.000

Rambursarea primei tranşe a împrumutului

5121

=

2671

40.000.000

Înregistrarea dobânzii pentru primul an (80.000.000 x 10%=8.000.000)

2672

=

766

8.000.000

Încasarea dobânzii aferente primului an

5121

=

2672

8.000.000

Rambursarea tranşei a doua a împrumutului

5121

=

2671

40.000.000

Înregistrarea dobânzii pentru anul al doilea

2672

=

766

4.000.000

Încasarea dobânzii din anul al doilea

5121

=

2672

4.000.000

b) În contabilitatea filialei:





Primirea împrumutului

5121

=

1661

80.000.000

Rambursarea primei tranşe a împrumutului

1661

=

5121

40.000.000

Înregistrarea dobânzii pentru primul an

666

=

1685

8.000.000

Plata dobânzii aferente primului an

1685

=

5121

8.000.000

Rambursarea tranşei a doua a împrumutului

1661

=

5121

40.000.000

Înregistrarea dobânzii pentru anul al doilea

666

=

1685

4.000.000

Achitarea dobânzii din anul al doilea

1685

=

5121

4.000.000


REZUMAT
Unitatea 1. În cadrul acestei unităţi am început cu analiza capitalului social. Am evidenţiat importanţa acestuia în cadrul oricărei unităţi economice cu scop lucrativ. Contabilizarea operaţiilor privind capitalul social se realizează cu ajutorul contului 101 “Capital social”, cont de pasiv care se detaliază pe două conturi sintetice de gradul II. Am prezentat modalităţile de majorare ale capitalului social cum ar fi: noi aporturi în natură şi/sau în numerar, prin capitalizarea rezultatului, sau din alte surse interne proprii, din conversia unor obligaţiuni în acţiuni. Printre modalităţile de diminuare a capitalului social amintim: retragerea din societate a unor asociaţi, acoperirea unor pierderi, diviziune, lichidare.

În cazul în care majorarea capitalului social are loc prin noi aporturi, ulterior înfiinţării unităţii, pentru a se crea condiţii de egalitate între noii şi vechii acţionari apar primele de capital (de emisiune, de fuziune, de aport, de conversie a obligaţiunilor în acţiuni) care reprezintă practic preţul plătit de cei care doresc să intre în societate în calitate de acţionari, ulterior înfiinţării ei, moment în care societatea a devenit mai puternică. Primele de capital pot fi folosite pentru capitalizare sau pentru încorporarea la rezerve.

Rezervele (legale, statutare, pentru acţiuni proprii, alte rezerve) sunt considerate surse asimilate celor proprii, deci formă de manifestare a capitalurilor proprii, reprezentând beneficii capitalizate, însă spre deosebire de acestea, nu sunt generatoare de dividende. Se constituie din profitul unităţii (brut sau net) şi din alte surse. Se utilizează pentru acoperirea pierderilor înregistrate şi pentru capitalizare.
Unitatea 2. În cadrul acestei unităţi am prezentat noţiunile de rezultat al exerciţiului curent şi rezultat reportat şi am arătat modalităţile de repartizare pe destinaţii a profitului realizat şi modalităţile de acoperire a pierderilor, inclusiv contabilizarea acestor operaţii.
Unitatea 3. În cadrul acestei unităţi am definit şi prezentat conţinutul noţiunilor de subvenţii pentru investiţii şi provizioane pentru riscuri şi cheltuieli şi am dat câteva exemple principiale privind modul de contabilizare a operaţiilor cu aceste categorii economice.
Unitatea 4. În cadrul acestei unităţi am abordat împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni, creditele bancare pe termen lung şi mediu şi datoriile legate de participaţii. Am făcut delimitarea între obligaţiunile cu dobândă, cele cu primă de rambursare şi obligaţiunile cu loterie şi am luat câte un exemplu practic pentru fiecare situaţie, inclusiv pentru situaţia conversiei în acţiuni a unor obligaţiuni. Legat de creditele bancare pe termen lung şi datoriile legate de participaţii, am făcut o prezentare a acestora, urmată de rezolvarea unui studiu de caz pentru fixarea mai bună a aspectelor prezentate teoretic. Creditele bancare, ca şi datoriile legate de participaţii, pot fi contractate în valută, caz în care apar diferenţele de curs valutar, care sunt tratate ca si venituri sau cheltuieli financiare, după caz.

TEME DE CONTROL,

APLICAŢII
1. Să se înregistreze în contabilitate următoarele operaţii:

A. Din evidenţa contabilă a unei societăţi comerciale se extrag următoarele date existente la sfârşitul anului:



  • Capital social :30.000.000 lei;

  • Rezerve legale: 2.000.000 lei;

  • Venituri obţinute: 40.000.000 lei;

  • Cheltuieli efectuate: 20.000.000 lei, din care 8.000.000 lei reprezintă cheltuieli cu impozitul pe profit până în luna noiembrie, inclusiv.

  1. Să se calculeze:

    • Profitul brut;

    • Rezervele legale repartizate din profitul brut în limitele prevăzute de lege la sfârşitul anului;

b) Să se întocmească formula contabilă de înregistrare a repartizării la rezerve legale a unei părţi din profitul unităţii.
B. O societate comercială primeşte în contul bancar o subvenţie de 40.000.000 lei pentru procurarea unui utilaj. După achiziţionarea utilajului în valoare de 50.000.000 lei şi TVA 19%, se achită prin ordin de plată datoria faţă de furnizorul de imobilizări. Durata de amortizare a utilajului este de 5 ani iar regimul de amortizare folosit este cel liniar.

Se înregistrează în contabilitate aceste operaţiuni, inclusiv amortizarea lunară şi trecerea la venituri a unei părţi din subvenţie.


C. O societate comercială livrează în cursul anului produse finite la un preţ de vânzare de 50.000.000 lei şi TVA 19%, costul de producţie efectiv al acestor produse fiind de 20.000.000 lei. Pentru aceste produse societatea acordă garanţii de 1 an. În exerciţiul financiar precedent cheltuielile cu remedierile produselor aflate în garanţie au fost în sumă de 4.000.000 lei iar veniturile obţinute din vânzarea produselor cu termen de garanţie au fost în valoare de 100.000.000 lei. În exerciţiul curent s-au efectuat cheltuieli cu remedierea produselor aflate în garanţie în sumă de 5.000.000 lei şi TVA 19%, sumă datorată unui prestator de servicii. Calculul nivelului provizioanelor pentru garanţii acordate clienţilor în exerciţiul curent se realizează folosind următoarea relaţie: venituri x cota de cheltuieli cu remedierile din exerciţiul precedent.
D. O societate comercială emite 10.000 de obligaţiuni cu o valoare nominală de 1.000 lei. Fără să ajungă la scadenţă 5.000 de obligaţiuni sunt răscumpărate de la bursă la preţul 800 lei/bucată iar cealaltă jumătate se răscumpără la preţul de 1.250 lei/bucată. După ce s-au răscumpărat în întregime, obligaţiunile se anulează. Totodată, se înregistrează şi se plăteşte dobânda până la răscumpărarea lor în valoare de 2.000.000 lei. Toate decontările se fac în numerar.
2. Care sunt modalităţile de majorare şi diminuare a capitalului social? Faceţi o analiză a implicaţiilor acestora asupra activităţii unităţii şi asupra echilibrului financiar.
3. Care este rolul provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli? Credeţi că sunt realmente necesare aceste provizioane în viaţa practică? Justificaţi răspunsul.

BIBLIOGRAFIE:


1.

Duţescu A.

Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate, Editura CECCAR, Bucureşti, 2001

2.

Epuran M., Cotleţ D., Ineovan F., Pereş I.

Contabilitate financiară, Editura de Vest, Timişoara, 1998

3.

Feleagă N., Ionaşcu I.

Tratat de contabilitate financiară, Editura Economică, Bucureşti, 1998

4.

Pântea I. P., Bodea Gh.

Contabilitatea românească armonizată cu Directivele Contabile Europene, Editura Intelcredo, Deva, 2003

5.

Pântea I. P., coordonator

Contabilitate practică – studii de caz şi teste grilă, Editura Intelcredo, Deva, 2003

6.

Pântea I. P., Pop A, coordonatori

Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2004

6.

Pop A.

Contabilitatea financiară românească armonizată cu Directivele Contabile Europene şi Standardele Internaţionale de Contabilitate, Editura Intelcredo, Deva, 2002

7.

Ristea M.

Contabilitatea financiară, Editura Universitară, Bucureşti, 2004

8.

***

Reglementări contabile pentru agenţii economici, Ministerul Finanţelor Publice, Editura Economică, Bucureşti, 2002


MODULUL 3
CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR


CONCEPTE DE BAZĂ

Imobilizări necorporale, corporale, financiare, amortizare, durată de funcţionare normală, regim de amortizare.

OBIECTIVE

a) Definirea şi explicarea conceptelor menţionate mai sus;

b) Înregistrarea tranzacţiilor privind intrările de imobilizări în patrimoniul unităţii, amortizarea imobilizărilor amortizabile şi ieşirea din patrimoniu a imobilizărilor;

c) prezentarea diferitelor metode de amortizare prevăzute în legislaţia românească


RECOMANDĂRI

PRIVIND STUDIUL

Pentru o bună înţelegere a textului propus în acest modul se recomandă analizarea fiecărei categorii de imobilizări într-un mod sistematic, adică: intrări – amortizare (dacă este cazul) - ieşiri. Consultarea bibliografiei pentru observarea a cât mai multe situaţii practice, considerăm că este esenţială.

REZULTATE AŞTEPTATE

a) Înţelegerea rolului imobilizărilor în cadrul unităţii, a implicaţiilor pe care le are regimul de amortizare utilizat asupra rezultatului financiar şi al capacităţii societăţii de a-şi asigura înnoirea imobilizărilor (corporale) existente;

b) Contabilizarea corectă a tranzacţiilor şi operaţiilor legate de intrarea, amortizarea şi ieşirea din patrimoniu a imobilizărilor;







Yüklə 1,9 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   ...   22




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə