1. Staf alb (epidermidis) formeaza flora de la nivelul tegumentului si multora dintre mucoase

Genul Staphylococus – bacteria foarte raspandita in mediul natural, atat la om cat si la animal fie ca bacterie saptofita, participand la formarea florei normale de la nivel tegumentar sau la nivelul mucoaselor la unele specii, fie pot coloniza anumite mucoase si sa existe purtatori de stafilococi aurii.Au rezistenta crescuta in mediu si pot sa se afle pe diverse obiecte.Contaminarea se face prin obiecte/alimente. Se descurca foarte bine si supravietuiesc mult pentru ca sunt bacterii aerobe, facultativ anaerobe cu un echipament enzimatic ce le permite supravietuirea pe foarte multe tipuri de substraturi. Prezinta enzime (catalaze – ce permit sa fie rezistente la agentii dezinfectanti). Sunt bacterii cu foarte mare capacitate de a dobandi rezistenta la actiunea antibioticelor si de aceea sunt alaturi de bact Gram negative capabile sa produca infectii intraspitalicesti. Exista 3 specii de stafilococi:

1.Staf alb (epidermidis) – formeaza flora de la nivelul tegumentului si multora dintre mucoase.

2.Staf galben – saprofitus (citron) – se gaseste la nivelul tegumentelor care inconjoara zona angenitala (mai ales la animale).

3.Staf auriu (aureus) produce majoritatea afectiunilor stafilococice si se gaseste fie ca patogen la persoanele bolnave, fie ca bacterie ce colonizeaza unele mucoase (nazala,genitala,vaginala)

Clasificarea este bazata pe producerea unor pigmenti – cel citron are pigment galben.

Deosebirea dintre staf auriu si ceilalti 2 se bazeaza pe capacitatea de a produce o enzima – coagulaza (responsabila de patogenitatea staf).Coagulaza formeaza o retea de fibrina in jurul focarului infectios. Dpdv morfologic staf sunt rotunzi (usor ovalari). Sunt bacterii gram pozitive si se coloreaza in violet. Pot avea capsula de natura polizaharidica, nu au elemente de motilitate si nu fac niciodata spori.

Caracterele staf de cultura:cresc usor, rapid si produc pe suprafata mediilor de cultura colonii opace ce sunt pigmentate in functie de specie fara ca pigmentul sa difuzeze si in cultura. Coloniile sunt de tip S. Daca capsula polizaharidica e abundenta, coloniile pot avea si un aspect mucos.Pot sa fie hemolitice (aurii).

Hemoliza – este de tip beta(hemoliza totala) cu o margine usor pierduta.Este mai redusa decta la streptococ.

Medii de cultura- cele cu sange, .Staf aurii fermenteaza manitolul produc si reactia coagulazei care ste pozitiva.

Coagulaza – 2 tipuri

Legata de peretela bact – o picatura de staf cu o picatura de plasma

Difuzabila/libera – produce un cheag in plasma din tub

Caractere biochimice – produce multe toxine:enterotoxine, toxina ce produce socul toxicoseptic, enterotoxina A si enzime : proteaze, hialuronidaze, DNA aze

Meticilina – din clasa penicilinei – rezistenta la B lactamaza prin moficarea unor proteine de suprafata a staf

Structura antigenica – la suprafata exista o proteina speciala = prot A ce permite legarea Ig prin intermediul fragmetului Fc si blocheaza recept pt complement (impiedica activit complementului, diminueaza opsonizarea si distrugerea Ag)

Capsula are 2 proprietati – permite colonizarea (aderenta la substrat) si scade fagocitoza.

Afectiuni stafilococice

Staf auriu patogen produce 2 categorii mari de boli:

1.infectiile /boli piogene – se soldeaza cu producerea de puroi asociat cu o necroza de dimensiuni mari/mici in functie de localizare.

2.Toxiinfectia alimentara 0 datorita enterotoxinelor si de socul toxicoseptic produs de toxina TTS

Infectiile piogene pot avea orice localizare, cele mai frecvente sunt la nivelul tegum, furuncule, abcese ,microfuruncule(acneea vulgara produsa de staf auriu uneori in asociere cu alte bacterii aerobe – propionil bacterium), flegmon. Aceste abcese afecteaza profund tesuturile organele vecine si se datoreaza unor focare septice temporare urmate de eliberarea unui nr crescut de microorg care pot sa dea focare septice multiple raspandite in tesuturi si organe.

2 – afectiuni datorate toxinelor – produse prin utilizarea prelungita a tampoanelor vaginale – produce coagulare intravasc diseminata, hemoragii nazale – epistaxis

Sindromul pielii oparite – staf produce o toxina exfoliativa care produce detasarea straturilor superficiale ale tegumentelor si apare ca si in urma unei opareli.

Impetigo stafilococic- afectiune necrozanta extensiva a tegumentelor.

Staf epidermidis – de obicei nu produce afectiuni.

E responsabil de o boala extram de grava – endocardita –Ajung in torentul sanguin si sunt foarte rezistente la antibiotice

Staf galben – implicat in producerea infectiilor urinare. Afecteaza persoane ce au o sonda vezicala sau la care se gaseste o colonizare excesiva in zona anogenitala.

Diagn de laborator – exclusiv bacteriologic direct – implica prelevarea prod patologic care se face cu tampon/ansa pt o leziune deschisa cu varful unui ac de seringa steril daca e o colectie superficiala inchisa sau chirurgical direct din leziune.

Se face hemocultura la afectiuni de sange. Se poate lua LCR daca se suspecteaza o meningita.

Se insamanteaza pe mediu geloza sange, in lichid cu treceri ulterioare in mediu solid.

Obligatoriu se face antibiograma in infectii stafilococice.

Antibioticul – vancomicina - intre timp da semne de slabiciune.

Genul Streptococus

Sunt cantonati la nivelul mucoaselor. Rareori apar pe piele.Prin intermediul tegumentului pot da infectii profunde/ subcutanate (bacteria piogena).

Sunt implicati mai ales in producerea infectiilor ale cailor respiratorii 0 faringoamigdalite, angine – lucru realizat mai ales prin modificarea echilibrului florei la nivel nazofaringian si aparitia streptococilor B hemolitici de tip A. ca urmare a infectiei, apar la persoane tinere (copii) 2 boli care au la baza un mecanism immunologic.

Poststreptococice – reumatism articular insotit de cardita reumatismala

Glomerulo nefrita acuta post streptococica.

Strept Bhemolitic – IMPETIGO streptococic

Streptococul de grup B B hemolitic care se gaseste la nivelul vaginului si care poate sa produce o afectiune grava -febra placentara.

Streptococii de grup D si inruditi cu enterococii – colonizeaza intestinul in mod obisnuit sunt nehemolitici si pot fi implicati in 2 tipuri de infectii: enterococi – inf urinare si strept de gr D – inf peritoneale in asoc cu bact anaerobe in afect intest perforate.

Grupul viridans formeaza flora saprofita a cavitatii bucale si orofaringiene dar sunt implicati si in 2 tipuri de afectiuni:

Streptococus mutans – produce placa dentara, carie dentara si bacteriemie tranzitorie in cazul unor manevre stomatologice.Se poate solda cu o endocardita bacteriana.

Dpdv morfologic sunt aerobe facultativ anaerobe ce pot prezenta capsula(din acid hialuronic) si are rol in colonizare si antifagocitar. Nu sunt mobili si sporulati.

Cultivabilitatea – se cultiva cu usurinta pe medii ce contin sange unde produc 3 tipuri de hemoliza:

Hemoliza viridans – incompleta de culoare verzuie

Hemoliza B totala – colonia mica inconjurata de o margine de hemoliza totala

Hemoliza gama – lipsa hemolizei

Indiferent de tip, toate coloniile sunt mici, transparente cu aspect usor mucos. Tulpinile patogene sunt cele care dau hemoliza B. Se trec bact pe alt mediu in scopul obtinerii unei culturi pure si pentru a vedea carei gr ii apartine.

Biochimic produce toxine si enzime. Exista 2 hemolizine f puternice care produc hemoliza – SRO (puternic imunogena is det anticorpii) si SRS (nu este imunogena).

Ele au si efecte citotoxice directe pe anumite tesuturi.Streptococul produce streptokinaza (fibrinolizina) – lizeaza cheagul de lizina. Folosit cand se obtureaza un vas (infarct miocardic, repermeabilizare).

Produce o eritrotoxina – strept de gr A care e responsabila de o boala cu manifestari sistemice – eruptie cutanata, limba zmeurie – Scarlatina.

Structura antigenica – complexa ce permite clasificare in serogrupuri si serotipuri.

Imunitatea e relativ slaba, specifica de tip. Exista serotipuri care dau complicatie reumatism acut si cardita reumatismala.

Antigenele strept: la ext e capsula. Sub ea e polizaharidul C care ii imparte in seogrupuri ABCD

Importante sunt ABCDG.Se numesc Lance field. Sub polizah C se gaseste prot M.Pe baza ei exista serotipuri numeroase.A se imparte in 80 de tipuri.

Prot M are 2 propr: este antifagocitara si este o proteina care are o coincidenta/asemanare antigenica cu anumite proteine de la nivel endocardic si articular.Ac Anti M pot reactiona incrucisati si pot da o reactie de hipersensib de tip citotoxic.

Exista si alte proteine R,T ce pot duce la clasif in serogr in mai multe serotipuri.

Alte Ag streptococice sunt cele difuzabile:

Streptolizina 0 – puternic imunogenaDetectia lor constituie diagnostic indirect serologic.titrul acceptabil este de pana la 200 unitati internationale. Un titru mai mare corespunde cu riscul de a face fie o boala poststrept de tip cardiac sau renal.

Toxina eritrogena – f imunogena.Det modif vasculare importante – aparitia unei roseli pe pielea pers cu scarlatina.Mucoasele sunt modificare .Prezenta lor se evidentiaza prin IDR sau dermoreactia DICK.

Antibiograma este absolut necesara.

Diag de lab: se realizeaza diagnostic direct (bacteriologic) si indirect ( serologic)

Direct – prelucrarea produsului patologic – exudat nazofaringian.Produsul recoltat trebuie prelucrat rapid sau pastrat intr-un mediu de conservare.

Se pot executa frotiuri care arata existenta unor celule inflamatorii.Se insamanteaza pe placi cu geloza sange fiind indicat ca mediul de cultura sa fie tinut la temperatura camerei.Se face o dispersie, poligon deschis a produsului insamantat (sange,puroi,urina).Se face replicarea pentru a se obtine o colonie pura in vederea indentificarii serogrupului care se poate identifica prin testul de bacitracina sau prin reactia de aglutinare pe lama folosind seruri imune anti A sau anti B.Dupa identificare grupului antibiograma este necesara.

Diag serologic – daca ex bacteriologic e negativ, mai ales la persoanele la care exista suspiciunea unei cardite reumatismale, glomerulonefrite.

Glomerulo nefrita e reversibila.

Reumatism – inflamatie articulara migratorie.Se dat unei reactii de tip citotoxic de tip2.

Dupa atacuri repetate de reumatism se produc leziuni la nivelul endocardului.Se prod r citotoxica ce duce la stenoza de valva, insuficienta. Pe valvele afectate daca exista o bacterie ele gasesc valvele si la colonizeaza. Se foloseste ASLO. Pana la 200 nu exista risc. Peste 250 – risc.

Atac reumatismal se face control se da penicila cativa ani

Glomerulo nefrita – are la baza o boala, hipersensibilitate de tip3 prin degajarea de complexe imune apare o infectie ce produce insuf renala acuta tranzitorie cu proteinurie.

Patogenitatea strept – capatitatea de invazie, capacitatea de a produce toxina, mecanismul de declansare a unor reactii de hipersensibilitate

Streptococus pneumoniae

Germene care poate fi pathogen.Sunt f multi purtatori sanatosi (copii in colectivitati).Patogenitatea este corelata cu aparitia capsulei.rezistente la multe antibiotic (peniciline).Devin tolerante la penicila (se modifica receptorii de suprafata pentru antibiotic PBP). Penicilinele nu se leaga de receptori: tolerant e f importanta. Sunt diferente mari intre CMI si CMB – imposibilitatea administrarii unor tratamente eficace.

Morfologic – coci gram pozitivi usor alungiti dispozitia caracteristica este cea de diplo. Inconjurati de o capsula comuna – imaginea tipica a pneumococilor in produsele patologice – halou luminous in jur.

Capsula isi mareste f mult diametrul cand peste prod pathologic se pune un ser anticapsular.- reactia de umflare a capsule –diagn inf pneumococice. Gemeni imobili, bacteria aerobe facultative anaerobe.

Caractere de cultura - geloza sange – colonii asemanatoare strept, mici transparente cu aspect mucos (uneori) inconjurate de zona de hemoliza mai larga de tip alfa (viridians). Pe medii de cultura e foarte greu sa se diferentieze strept viridians de pneumococi.

Biochimic – sensibilitatea la o substanta Optochin – inhiba cresterea pneumococilor dar nu a strept viridians.

Produc liza unei culture in bullion de pneumococi si nu influenteaza o cultura viridians.

Structura antigenic este reprezentata de patogenitate dpdv al clasificarii pneumococilor ei nu sunt clasificati dupa polizaharidul C. Antigenul capsular de natura polizaharidica permite identificarea a 85 de tipuri de pneumococi.Serotipurile capsulare pneumococice se pot identifica fie prin reactia de umflare a capsule.Daca pneumococii apar violet usor ovalari 2 sunt inconjurati de halou luminos sau de reactia de ser specific anticapsular care mareste haloul.

Reactia de latex aglutinare pentru identificarea tipului pneumococic. Identificarea circulatiei serotipurilor cuprinse in vaccine sau din considerente epidemiologice. In afara antigenelor care permit aderente, diseminarea procesului exista si o serie de produse ale pneumococului.

1.IgA proteaza – fav inactivarea Ig de pe suprafata mucoaselor.

2.Pneumolizina eliberata din interiorul pneumococilor care afecteaza si distruge membranele celulelor la nivelul la care actioneaza.

3.Autolizina – produce liza propriului perete.

Datorita acestor mecanisme sunt produse 3 tipuri de afectiuni.

Pneumonia pneumococica – procesul inf afecteaza 1 sg lob pulmonar. Simpotome caract: junghi, tuse, febra f mare, o pata rosie aflata pe partea obrazului din dreptul plamanului afectat. Tuse persistenta cu sputa de culoare ruginie cu elemente celulare polimorfonucleare. Printre ele se gasesc perechi de pneumococi capsulati.

Otita medie pneumococica – se poate complica cu inf cu bacterii de alte tipuri.Este recidivant.Copilul ramane purtator.

Meningita bacteriana cu pneumococ – hemofilus inflete b, meningococul si streptococus pneumoniae – meningita la copii.Pentru toate variantele exista vaccin.

Bacilul Koch – meningita tuberculoasa , mai rara.

Meningita pneumococica – lichid tulbure stare alterata.Prezenta bacteriilor in sange.chiar si hemoculturile pot fi pozitive.

Diag de laborator – detectarea purtatorilor din colectivitati unde sunt cazuri de inf cu pneumococ.

Diag exclusiv bacteriologic – produs – sputa, LCR, secretie otica, exidat.

Din produsul patologic se face frotiu. Se poate evidentia r de umflare a capsulei si se utilizeaza albastru de metilen.

Insamantarea se face pe mediu cu sange obisnuit.Incubarea intr-un mediu cu Co2.Coloniile sunt similare cu viridans.

Testul la optochin – se face identificarea serologica a tipului antigenic capsular, lucru realizat prin latex aglutinare. Se face antibiograma.Antibiotic cu masa moleculara mica care sa penetreze pana la nivelul meningelui. Determinarea CMI si CMB pentru a evita utlilizarea de antibiotice la care bacteria este toleranta.

Profilaxie – la copii si la adulti si varstnici la care exista riscul de aparitie a inf cu pneumococ.

Exista 2 tipuri de vaccinuri

Vaccin conjugat heptavalent PCP7.Se adm la copii din primul an de viata.Protectie destul de buna.

Pneumo 23 – contine ag polizaharidice capsulare.Se adm la adulti pt ca la copii nu este imunogen si nu det raspuns imun

Genul Neisseria

Meningitides (meningococ)

Gonorhae )gonococ) – det inf frecvente mai putin grave

La cele doua difera habitatul, locul de producere a infectiei

Bacterii foarte fragile.Nu rezista in mediul extern.La temp camerei se inactiveaza rapid in 10-15 min.Populeaza mucoasele persoanelor infectate.

Bacterii anaerobe ce produc o reactie care act – r oxidazei care este pozitiva si care dpdv morfologic sunt coci gram negativi cu dispozitie in diplo. Inconjurate de o capsula foarte fina (meningococ).Gonococul nu are capsula.

Gonococul – inf acuta sau cronica la nivelul uretrei dar poate da si inf anorectale si orofaringiene.

La inf vechi la barbati da sterilitate consecutiva, inf e manifestata la barbat.

Morfologic – in diplo, necapsulati, gram negativ, culoare rosie.Prezinta numeroase tipuri de pili ce servesc la aderenta la mucoasa si colonizarea rapida a acesteia.Cresc bine la 37 intr-o atm cu Co2.Coloniile produse sunt gri albicioase de 1-2 mm nehemolitice. Caract de cultura se pot evid cel mai bine pe un mediu selectiv mediul Thayer Martin – sange incalzit la 80

Biochimic- produce r oxidazei caract genului Neisseria.Fermenteaza glucoza.

Rezistenta la penicilina, sensibila la cefalosporinele din generatiile 2,3. Tratementul trebuie asociat pentu ca afectiunile nu se transmit singure.

Patogenitatea e conditionata de capacitatea de multiplicare si invazie generata de colonizarea vaselor genitale – se datoreaza unor structuri complexe a pililor (sintetizati prin fctia alternativa a unor gene chiar la aceeasi bacterie in momente diferite ale dezv, pilii pot fi diferiti, ac care apar nu sunt eficienti).Poate produce o infectie ce se soldeaza cu producerea unei secretii purulente mai evid la barbati.

Uretrita – aparitia secretiei galben verzuie mai abundenta dimineaza insotita de disurie.La femei secretia e mai putin evidenta.Se asociaza cu : uretrite non gonococice produse de clamidia.Inf cronica produce sterilitate secundara la femei.

La copil – oftalmia gonococica – inf ce evolueaza rapid si duce la pierderea vederii. E tratata preventiv prin adm unor solutii oftalmice ce contin nitrat de Ag.

Diag de laborator- prod patologic – secretie uratrala „picatura matinala” la barbat

La femeie – un tampon de la nivelul colului uterin.

Frotiul evidentiaza celule polimorfonucleare inconj de coci gram negativi in diplo usor reniformi.

Infectia se transmite pe cale sexuala.Se asociaza cu inf cu clamidia, sifilis, hepatita B sau inf parazitare cu tricomonas.

Tratamentul tb sa fie complex, sa acopere intregul spectru.

Insamantarea pe medii Thayer Martin – cresc coloniile albicioase.Se poate face testul de fermentatie pentru ca gonococul e cel mai sarac fermentativ, fermenteaza doar lactoza. Se face si r oxidaza.

Seotiparea se refera la structura pililor.Nu exista imunitate , imbolnavirile sunt multiple.Antibiograma este de dorit.Tratamentul este de cateva zile. Inf este subraportata. Sensibili la cefalosporine, ciprofloxacine.

Meningococul - se gaseste la nivelul orofaringelui, de obicei la purtatori.Nr de purtatori intre 3-10%.Procentul este mult mai mare in colectivitati si exista posibilitatea apritiei unor epidemii.

Procesul patologic nu este bine cunoscut.Nr celor care fac inf din nr purtatorilor 1:1000.Boala este foarte serioasa, insotita de diseminare sanguina (septicemia cu meningococ). Nu rezista in mediu extern.

Produsul patologic trebuie prelevat in conditii de temperatura cat mai apropiat de temperatura organismului.

Are o capsula polizaharidica – elem principal de patogenitate.Se imparte in mai multe serotipuri A,B,C,W,Y.Circulatia serotipurilor e diferita.

A,C,W,Y exista vaccin eficient. Cel impotriva B nu este imunogen.Epidemia este in general in Africa.

Biochimic – r oxidazo pozitive, fermenteaza 2 zaharuri – glucoza si maltoza. Evid Ag capsulare se face prin r de aglutinare.Antibiograma este de dorit.Sensib la antibiotice trebuie corelata cu un antib cu o masa moleculara mica.Se poate adm antibiotic si la purtator pt sterilizare. Se poate adm vaccin la populatii de risc.

Diag de lab – prelevarea lCR – lichid tulbure, purulent. Trebuie prelevat in tuburi sterile si centrifugat.Din sediment se fac frotiuri si se insamanteaza – numeroase celule polimorfonucleare si coci in diplo gram negativi. Se det si glicorahia – arata nivele inferioare.

Hemofilus – vaccin polivalent

Enterobacteriaceae – generalitati

Bacterii cu habitat enteric, nu numai la om, maj sunt si la animale. Polueaza apele, comtaminare , poluarea fecala a apelor constituie un indice de sanitatie al mediului, se fac determinari ptr aceste B (B coliforme) si fctie de prezenta si nr lor in apa se poate stab daca apa e sau nu potabila. Nu trebuie sa aiba mai mult de 4 unit formatoare de colonii / dl. In apa de fantana sunt acceptate variatii mai mari.

Genuri incluse: Escherichia, Klebsiella, Proteus, Enterobacter, Salmonella, Shigella, Yersinia.

Mai exista si alti germeni ce pot prod germeni la niv aparatului digestiv, B incurbate cu caract ce le diferentiaza de enteroB: Vibrio, Campylobacter, Helicobacter.

Clasificare entB:

Primele: Escherichia, Klebsiella, Proteus, Enterobacter, regasesc habitat intestinal, sunt comensale mai ales in int grs, Esch. Coli e cel dominant dar nr B e net inf decat nr B anaerobe din care maj apartin genului Bacteroides. Sunt implicat ei n producerea unor infectii extraintestinale cel mai frecvent e vb de infectii urinare sau cu alte localizari mai ales la pers cu deficite imune sau care au suferit interventii med invazive: pneumonii- klebsiella, sepsis-oricare, plagi infectate. Din toare, E. coli dat unei f mari variabilitati antigenice si dat capacitatii de a produce diverse toxine rezinta tulpini implicate in producerea de infectii digestive unele f grave insa e vb de tulpini ce nu sunt reprezentanti ai florei comensale

Salmonella, Schigella, Yersinia nu sunt comensale, sunt enteropatogene, cand aj in inteston determina imbolnavire, doza infectanta si manifestarile depind in fct de tulpina, gen dar multe determina si infectii la animale si imbolnavirea incrucisata e posibila.

Morfologic, toate entB sunt bacili G-, cu o grosime de ~1microni si lungime 2/3-5microni; sunt 2 categ de entB:

Capsulate au Ag de suprafata dar Ag de supraf imbraca diverse forme, tupinile capsulate: Klebsiella dar ag capsular intalnim si la E. coli si la Salmonella unde Ag de suprafata de tip capsulare se numeste

“v.i.” / de virulenta. La Yersinia sunt Ag capsulare cel mai redutabil din ele e Ag capsular la Y. pestis (ciuma).

Cele care au Ag flagelare (“H”) reputat Proteus, este extrem d mobil; mai au Salmonella, E. coli- ea avand mobilitatea limitata de multe ori de prezenta Ag capsulare.

Toate entB au Ag de la niv lipopolizaharidului la toate G-: Ag somatic O care de obicei imparte diversele entB in serogrupuri; serogrup se imarte in serotip in fct de diferentele de la niv Ag flagelare/ capsulare. Varietatea entB e f mare, Shigella are 10-20 serotipuri si Salmonella si E. coli intre 1000-2000serotipuri

Caractere de cultura si biochimice:

Cultivate cu usurinta pe medii artificiale in cond de aerobioza si coloniile produse sunt asemanatoare la majoritatea, albicioase 1-2mm tipS cu 2 exceptii: Klebsiella cu capsula abundenta face colonii mucoase si Proteus care daca e pus pe medii simple fara inhibitori ai motilitatii invadeaza placa pe toata suraf fara sa prod colonii izolate.

Toate fermenteaza glucoza dar intre ele sunt diferente:

grupul lactozo pozitivilor: E. coli, enteroB, Klebsiella

Lactozo-negativi (enteropatogeni obisnuiti): Yersinia…, Proteus e lactozonegativ dar nu da infectii digestive ci urinare.

Ptr identificarea lor precisa se fol un set de teste biochimice suplimentare fata de fermentare glucoza/ lactoza, se folosesc medii multitest: TSI (triple sugar iron), MIU(mobilitate indol si uree), Simmons (cu citrat ca uninca sursa de C)

Sensibilitate la AB: B comensale ce prod infectii extraintestinale: au sensibilitate la AB scazuta, fac schimb de plasmide de rezistenta chiar daca fac parte din genuri diferite; cele ce produc infectii cu poarta de intrare digestiva sunt rare rezistentele ptr ca ocaziile pe care le au de a intra in contact cu AB sunt reduse. Fiind G-, AB de electie sunt : aminoglicozidele simple sau asociate, fluorochinolon ptr infectii urinare

Genul Escherichia

Mai multe prototipuri care pot produce afectiuni digestive foarte grave.

E colli – diferita antigenic datorita unor plasmide (profagi ce pot modifica comport acestora prin modif struct ag /sinteza unor toxine) se regaseste in intest, sol , ape.constituie un indicator de poluare al apelor.Potabilitatea dpdv bacteriologic este legata de nr de coliformi/dl. Apa de la robinet nu trebuie sa aiba coliform.

Dpdv al caract morf – 2-3 microni lungime, 1 grosime. Gram negativ , rosu.

Au flageli de jur imprejur.Exista tulpini cu capsula.Sunt fb repre dpdv al pililor prin intermediul carora colonizeaza cu f mare viteza multe substraturi.Se cultiva pe orice fel de mediu de cultura.Pt izolare si identificare se folosesc medii care contin lactoza pt ca sunt bact lactozo pozitive. Esch fermenteaza glucoza. Fermentarea glucozei are ca elem definitoriu diferentierea enterobact de celelalte bact cu habitat enteric – vibrion. Enterobact se grupeaza in 2 categ – lactozo pozitive (in producerea inf urinare), lactozo negative.Mediul cel mai utilizat este AABTL.Coloniile 1,2,3 mm au aspect mucos.

Structura antigenica – complexa la E colli.Are elem comune cu celelalte enterobact.Ag somatico lipopolizaharidice. Componenta este repr de 15-20 zaharuri care se pot combina diferit ca si succesiune E colli are peste 150 de variante serologice dpdv al AG). Ag H – de natura proteica, flagelar.Variabilitatea e mai mica . E colli are Ag K (capsula) de natura polizaharidica (Ag capsular adev) si proteica (fimbriile pilii cu care adera la diverse substraturi pe care le colonizeaza). Produce toxine – enterotoxigen – enterotoxine – termistabila si termolabila.

Enterotox – produce boli diareice asem cu cele de la holera. Verotoxina seamana cu toxina produsa deSchigella. E colli enterohemoragic )157H7 produce inf asemanatoare cu dizenteria bact. E colli poate imprumuta diverse modele genetice.Tipul de inf produs e f diferit.Maj nu sunt cele digestive ci cele urinare.

Biochimic – se testeaza pe medii multitest TSI si MIU.

Lactozo pozitive, mobile, fermenteaza glucoza.

Este o bacterie cu un potential f mare la dezv rezistentei.Acest lucru se datoreaza ocaziilor pe care le are de a intra in contact cu diverse antibiotice – prod inf recidivante la nivel urinar, seletive de tulpini rezistente in mediul intraspitalicesc. Imbolnavirile in urma unor manevre medicale se soldeaza cu prod unor inf f greu tratabile cu antibiotice.

Patogenitatea si afectiuni produse-capacitatea de multiplicare si invazie caract inf urinare, producerea de toxine - fac sa existe o patologie specifica produsa de E colli. Inf urinara este cea mai frecventa dintre inf bacteriene 85% sunt produse de E colli – dominanta a femeilor care fac usor inf recidivante pt ca uratra e scurta, colonizarea zonei perineale si a mucoasei vaginale cu E colli care este o bacterie de vecinatate.Utilizeaza enzima de antibiotice si antiseptice ce distrug flora normala.

Inf urinare- joase (cistita) si inalte ( afecteaza rinichiul, pielonefrita).Sunt un nr de inf care apar la pers la care s au intreprins manevre chirurgicale.

Toxinele produc o diaree apoasa – deshidratarea dat declansarii mecanismului biochimie ce acumuleaza apa si eletriliti in intestin. Exista tulpini care produc boli diareice lanou nascuti – enteropatogene EPEC.

Tulpini enteoinvazive /enterohemoragice produc inf invazive f grave ce pot fi mortale )157H7 – Shigia like.

Se produc leziuni ale epiteliului intestinal mai intense la EHEC care sunt responsabile de aparitia scaunelor cu mucus si sange – perforatie intestinala si manifestari sistemice pentru ca are efecte citotoxice la distanta. EAEC colonizeaza intest.Tulburari moderate de tranzit.Produce diareea turistilor.

Diagn inf cu E colli – relativ simplu. Inf urinara – urocultura ce trebuie sa respecte conditiile de prelucrare a urinii. Metoda dilutiilor si ansei calibrate. Rez pozitiv peste 100.000 bact.ml.Se numara coloniile.

0,1 ml – 1/100 si 1/1000

Ansa calibrata – 1/1000,mediu ABTL identif biochimica si antibiograma.Medii cu grad de selectivitate. E obligatorie identif serogrupului si a serotipului prin r de aglutinare. Teste de patogenitate pt identificarea prod de toxina.Rezist la antibiotice e mult mai mica.

Genul Klebsiela

Capsula polizaharidica foarte abundenta, este imobila.Habitatul ei este rareori intestinal.Se gaseste la nivelul cailor respiratorii superioare pe care le poate coloniza si poate produce infectii fie la nivelul mucoasei nazale (rinite), pneumonii f grave.Cel mai adesea produce inf urinare, mai ales in spital unde se selecteaza tulpini multirezistente la antibiotice.

Morfologic – are aceasi forma de bacil gram negativ inconj de o capsula polizaharidica asem cu cea de la pneumococ, imobila cu o mare capacitate de a adera la niv mucoasei.-

klepsiela pneumoniae

rinoscleromatis

klepsiela ozenae – rinita atrofica

se cultiva pe medii lactozate.E lactozo pozitiva.Fermenteaza glucoza.Este imobila.

Medii multitest, TSI, MIV

Structura Ag – prezinta Ag capsular polizaharidic pe baza caruia se identifica 85 serotipuri.Se poate efectua o reactie de umflare a capsulei si poate da r incrucisate cu Ac pneumococici.Produc cam acelasi tip de patologie. Are endotoxina care intervine in procesul patogen.

Inf ale cailor resp – rinite ce duc la atrofierea mucoasei si dificultati in a simtii mirosurile. Atrofierea si distructia ireversibila a mucoasei olfactive, sunt cazuri rare.

Klebsiela poate da o pneumonie necrozanta la persoanele asistate respirator.inf cu germeni de spital, multirezist la antibiotice.

Rare infectii comunitare – urinare.

Genul Proteus

Habitat intestinal, nr relativ redus.Nu sunt implicati decat in prod de inf urinare, intraspitalicesti.

Caract morfologice si biochimice – gram negativi, nu au capsula dar au flageli si mobilitate extrem de mare evidentiata prin cateva teste – capacitatea de invazie a unei placi si fenomenul liniei de demarcatie, capacitate de catarare (det rapid o inf urinara daca gaseste o cale de acces repr de o sonda vezicala).

Bacterie saprofita conditionata patogen

-mirabilis

-vulgaris

Este lactazo negativ.Are o ureaza f activa si cantitate mare ce descompune ureea.

Antigenic – Ag somatic 0 lipopolizaharidic si antigene flagelare X.

OX19 – similitudine antigenica cu Ag unei bacterii f mici care provoaca tifosul provocat de Rickettsia provazekii.

Infectii – urinare.

Diag nu este dificil. Se face urocultura cantitativa.Dupa izolare se identifica biochimic.Se face antibiograma.Bact saprofite intra in contact cu antibioticul.Tipurile de antib la care are sensib sunt cele similare cu E colli.

Genul Salmonella

Cel mai bine reprezentat, mai mult de 1500 serotipuri, sunt implicate in producerea a 3 categ de infectii:

Enterocolite mai ales in sezon cald dat : daca Salm ajunge in aliment se pot multiplica f bine in el fara sa modifice proprietatile organoleptice; boli cu evolutie autolimitanta, sdr diareeic, greturi-varsaturi, posibil febra tranzitorie si in general afectiunile sunt periculoase daca survin la varste extreme, ptr ca produc deshidratare si tulburari hidroelectrolitice

Infectie enterica cu febra constanta, bacteriemie tranzitorie, febra e constanta dat invazivitatii deosebite a salmonelele

Febra tifoida/ febre paratifoide, infectii sistemice cu diseminare multi-tisulara, la org parenchimatoasa cu multiplicare bogata. Manifestarile unei infectii septice generalizare: febra, cefalee, adenamie?, disfunctii de organ uneori (hepatic renal- insuficienta). Infectie oarecum autolimitanta dar pacientul poate ramane purtotor, infectia dureaza 4 saptamani, evolutia: dupa ingestie, multiplicare in intestin fara leziuni, intra in sange, la fin 1 saptamni, un nr mare de salm e eliberat in circulatie de la niv tesuturi si org unde ea se multiplica si provoaca leziuni inclusiv citoliza, persista ~2 sapt, timp in care poate fi regasita in sange si de asemenea eliminata prin urina, apoi dat rasp imun cu Ac specifici fara de Ag salmonelei incepe sa mearga spre vindecare odata cu aparita Ac, cei ce apar in cursul bolii sunt de 2 tipuri: Ac anti O si Ac anti H ( fata de Ag flagelar) ei aj la titruri relevnate: 1/ 250-1/500 dar nu persista mult timp dupa vindecare, titrul scade rapid; la pers nevaccinate titrurile depasesc nivelele de mai sus. Odata cu vindecarea bolii apar Ac ce pot fii detectato in perioada de convalescenta max 12 luni dupa vindecare: Ac anti VI (vi) acesta daca persista mai mult de 12 luni se coreleaza cu instalalea starii de purtator de salmonella typhi.

Factori de patogenitate: induc pentru salmoneloze minore din primele 2 categ: leziuni la niv mucoasa intestinala, legate de prezenta endotoxinei si a unor factori de aderenta de colonizare in care reuseste sa adere f rapid de mucoasa intestin; in cazul salmoneloza majore tifoida/ paratifoida: depinde de prezenta Ag de suprafata polizaharidic= Ag VI ( de virulenta) permite salm sa traverseze mucoasa intestinala si sa fie vehiculata in tot organismul fara sa fie distruse. Principal element de patogeniate multiplicare si invazivitate.

Endotoxina din Ag somatic O e de natura polizaharidica si permite impartirea salm in serogrupuri notate cu litere A,B,C,D, identificarea facandu-se pe reactii de aglutinare pe lama cu seruri specifice fiecaruia din ele.

Ag flagelar H de natura proteica se gaseste in 2faze: specifica si nespecifica: genele ce comanda sinteza lui nu fct concomitente=> are 2 compozitii diferite niciodata in acelas timp:

Faza 1 specifica: are o multitudine de serotipuri flagelare ceea ce face ca diversitatea sa fie extrem de mare

Faza 2 nespecifica

Ag capsular polizaharidic la salm typhi si paratyphi , Ag vi.

Diagnostic de laborator e din ptr salmoneloze minore/majore

Ptr minore: coprocultura la pers bolnave, la potentiali purtatori(pers ce au pregatit/contamina alim incriminate) si examen bacterologic ptr alimente si apa. Principalele alimente incriminate sunt cele ce au ou si praf de ou. Carnea de pasare neprelucrata termic corsp nu e in regula. Apa poluata bla bla.

Ptr majore coprocultura nu e relevante dacat poate spre sfarsitul bolii, exam bacterilogic se pozitiveaza doar dupa prima sapt de evloutie si consta initial in hemocultura in 1 sapt, dupa a 2a sapt se poate face urocultura, bilicultura( se poate di la suspecti purtaroi), coprocultura se pozitiveaza spre sfarsit. Ptr suspecti de portaj sau pers ce fac exam periodice, coprocultura de face dupa admin de purgativ salin.

Diagnostic serologic dar ptr majore, se determina in dimanica (repetat), titrul Ac anti O si anti H; ptr stabilirea staii de portaj, Ac anti vi.

Tratament: tertra cicline, cefalosporine. Se evita tratam cu Ab la minore, aceasta creste probabilitatea instalarii starii de portaj. Dupa diagnostic tre repetate si facute 3 coproculturi de control.

Genul Shigella

Cuprinde bacili care produc dizenteria bacteriana.Boala caract prin scaune dese reduse cantitativ cu puroi mucus si sange, dureri abdominale.

Impartita in 4 subgrupuri:

A – dysanterae

B – flexneri

C – boydii

D – somnae

Sunt subgrupuri ce au mai multe serotipuri.

A – enterotox extrem de puternica cu ef citolitice.

Toxina schiga – B,C,D – imbolnaviri mai putin grave.

La dizenteria parazitara , bacilara (schigella) – manifest clinice asem.

Ambele afecteaza mucoasa intestinala. Inf cu necroze. La cea parazitara – afectarea in profunzime e mare „afectare in gat de sticla” si duce la perforatie.Bacteriana – afect a straturilor superficiale pe suprafata mare fara riscuri.

Bacil gram negativ, nu are capsula si flageli. Se cultiva cu usurinta pe medii simple sau colonii lactozo negative. Se utilizeaza modul salmonele schig ( nu au haloul negru).

Pe TSI cu exceptia fermentarii glucozei care este comuna pt enterobacterii toate celelalte teste sunt negative.

Dpdv al structurii antigenice – au antigen somatic 0 pe baza caruia se impart in cele 4 subgrupuri. Au ag proteica pili prin care colonizeaza rapid mucoasa intestinala, fiecare avand mai multe serotipuri.

Prod o toxina f puternica – leziuni ale mucoasei intest, leziuni la distanta (alte mucoase,alte tesuturi).

Epidemiologic – este rara, sub 10%.Prod inf cu tipul B – flexneri.

Diag de lab – coprocultura

Exista vaccinuri a caror eficienta e din pacate redusa: 6 luni max dupa administrare, nu exista inclus in programe de imunizari, poate fi admin in focare epidemice daca exista populatie la risc unde nu sunt conditii. Vaccinuri sunt destul de reactogene. In Romania, infectiile cu Shi sunt cu flexneri, in V sunt sonnei. Diferenta e si incidenta, mult mai frecvent in E

Genul Yersinia

Are 3 specii. 2 produc inf cu poarta de intrare digestiva – pseudotuberculosis si yersinia enterocolitica, 1 produce ciuma – yersinia pestis.

Sunt gram negative.Primele 2 sunt mobile, a 3 a este capsulata. Ag de tip capsular sunt conditionate de temp la care se multiplica. La 36-37 produce Ag capsulare ce impierdica distrugerea bacteriei.

Yersinia pestis – bacilul prod inf la animale salbatice : veverite, rozatoare

Datorita rozatoarelor se produc infectii. cSe pot contamina rozatoarele care traiesc pe langa casa omului. Vectorul este reprezentat de purice.Omul este o gazda accidentala si terminala. Puricele inoculeaza yersinia la om. Microog este rapid fagocitat si transportat .Se multiplica – necroze extensive si producere de puroi – diseminare pe cale limfatica mai ales la nivelul ggl, org parenchimatoase. Zona inflamata – bubon pestos – ciuma bubonica. Mortalitatea se apropia de 50%.

Uneori RI reusea sa tina in loc ev bolii. Y pestis e G-, se coloreaza bipolar: capete mai intens, capsulat, are capsula formidabila din 2 antigene: V si W polizaharidic, cu efect antifagocitar f marcat, nu pot fi distruse: fagocitate si vehiculate

Ciuma pulmonara – pneumonie hemoragica cu mortalitate 100%.Evolutia era la 24h.In prezent exista 2 elemente ce impiedica aparitia.

-sensibila la antibiotice – streptomicina

- se face profilaxia contactilor cu streptomicina

Y.enterocolitica