A Bibliotecii Naţionale a României LĂZĂrescu, M1rcea

F1X8; F 1X9

F20-F29 Schizofrenia, tulburările schizotipale şi tulburările delirante F20 Schizofrenia

F20.0 Schizofrenie paranoidă; F20.1 Schizofrenie hebefrenă; F20.2 Schizofrenie catatonă; F20.3 Schizofrenie nediferenţiată; F20.4 Depresie postschizofrenă; F20.5 Schizofrenie reziduală; F20.6 Schizofrenie simplă; F20.8; F20.9

Al 5-lea caracter poate ii folosit pentru a clasifica modalitatea evolutivă: F20.X0 Continuă; F20.X1 Episodică, cu deficit progresiv; F20.X2 Episodică, cu deficit stabil; F20.X3 Episodică, remitentă; F20.X4 Remisiune incompletă; F20.X5 Remisiune completă; F20.X8 F20.X9 F21 Tulburare schizotipală F22 Tulburări delirante persistente:

F22.0 Tulburare delirantă; F22.8; F22.9 F23 Tulburări psihotice acute şi tranzitorii:

F23.0 Tulburare psihotică acută polimorfă fără simptome de schizofrenie; F23.1 Tulburare psihotică acută polimorfa, cu simptome de schizofrenie; F23.2 Tulburare psihotică acută schizophrenia-like; F23.3 Alte tulburări psihotice acute, predominant delirante; F23.8; F23.9

Se poate utiliza al 5-lea caracter pentru a identifica prezenţa sau absenţa stresului acut asociat: .XO fură stres acut asociat; .XI Cu stres acut asociat F24 Tulburare delirantă indusă F25 Tulburări schizoafective

F25.0 Tulburare schizoafectivă de tip maniacal; F25.1 Tulburare schizoa- fectivă de tip depresiv; F25.2 Tulburare schizoafectivă de tip mixt; F25.8; F25.9 F28; F29

F30-F39 Tulburări ale dispoziţiei afective

F30 Episodul maniacal: F30.0 Hipomanie; F30.1 Manie, fără simptome psihotice; F30.2 Manie, cu simptome psihotice; F30.8; F 30.9 F31 Tulburarea afectivă bipolară

F31.0 Tulburarea afectivă bipolară cu episod actual hipomaniacal; F31.1 Tulburarea afectivă bipolară cu episod actual maniacal fără simptome psihotice; F31. Tulburarea afectivă bipolară cu episod actual maniacal cu simptome psihotice; F31.3 Tulburarea afectivă bipolară cu episod actual depresiv uşor sau moderat: .30 Fără simptome somatice; .31 Cu simptome somatice; F31.4 Tulburarea afectivă bipolară cu episod actual depresiv sever, fără simptome psihotice; F31.5 Tulburarea afectivă bipolară cu episod actual depresiv sever, cu simptome psihotice; F31.6 Tulburarea afectivă bipolară - episod actual mixt; F31.7 Tulburarea afectivă bipolară, în prezent, în remisiune; F31.8; F31.9 F32 Episod depresiv

F32.0 Hpisod depresiv uşor: .00 Fără simptome somatice; .01 Cu simptome somatice; F32.1 Episod depresiv moderat: .10 Fără simptome somatice; .11 Cu simptome somatice; F32.2 Episod depresiv sever fără simptome psihotice; F32.3 Episod depresiv sever cu simptome psihoticejF 32.8; F32.9 F33 Tulburare depresivă recurentă

F33.0 Tulburare depresivă recurentă cu episod actual uşor: .00 Riră simp- tome somatice; .01 Cu simptome somatice; F33.1 Tulburarea depresivă recurentă cu episod actual moderat: .10 Fără simptome somatice; .11 Cu simptome somatice; F33.2 Tulburarea depresivă recurentă cu episod actual sever, fără simptome psihotice; F33.3 Tulburarea depresivă recurentă cu episod actual sever, cu simptome psihotice; F33.4 Tulburarea depresivă recurentă, în prezent, în remisiune; F33.8; F33.9

F34 Tulburări persistente ale dispoziţiei (afective)

F34.0 Ciclotimie; F34.1 Distimie; F34.8; F34.9 F38 Alte tulburări ale dispoziţiei (afective)

F38.0 Alte tulburări singulare ale dispoziţiei afective: .00 Episod afectiv

mixt; F38.1 Alte tulburări recurente ale dispoziţiei afective; .10 Tulburare depre- sivă recurentă, scurtă; F38.8

F39 Tulburarea dispoziţiei afective, nespecificată

F40T48 Tulburări nevrotice corelate cu stresul şi tulburări somatoforme

F40 Tulburări anxiosTobice:

F40.0 Agorafobia: .00 Fără tulburare de panică; .01 Cu tulburare de panică; F40.1 Fobii sociale; F40.2 Fobii specifice (izolate); F40.8; F40.9 F41 Alte tulburări anxioase:

F41.0 Tulburarea de panică (anxietate paroxistică episodică); F41.1 Tulburare de tip anxietate generalizată; F41.2 Tulburare mixtă, anxioasă §i depresivă; F41.3 Alte tulburări anxioase mixte; F41.8; F41.9 F42 Tulburare obsesiv-compulsivă:

F42.0 Gânduri sau ruminaţii obsesiónale predominante; F42.1 Acte compulsive (ritualuri obsesiónale) predominante; F42.2 Gânduri şi acre obsesiónale mixte; F42.8; F42.9

F43 Reacţie la stres sever şi tulburări de adaptare:

F43.0 Reacţie acută la stres; F43.1 Tulburare de stres posttraumatică; F43.2 Tulburări de adaptare: .20 Reacţie depresivă scurtă; .21 Reacţie depresivă prelungită; .22 Reacţie mixtă, anxioasa şi depresivă; .23 Cu perturbarea predominantă a altor emoţii; .24 Cu predominanţa tulburărilor de conduită; .25 Cu perturbare mixtă, a emoţiilor şi conduitei; .28 Cu alte simptome predominante, specificate; F43.8; F43.9

F44 Tulburări disociative (conversive) :

F44.0 Amnezie disociativă; F44.1 Fugă disociativă;F44.2 Stupor disociativ; F44.3 Tulburări de transă şi posesiune; F44.4 Tulburări disociative motorii; F44.5 Convulsii disociative; F44.6 Anestezie şi pierdere senzorială disociativă; F44.7 Tulburări disociative (conversive) mixte; F44.8: .80 Sindrom Ganser; .81 Tulburare de personalitate multiplă; .82 Tulburări disociative (conversive) tranzitorii, ce apar în copilărie şi adolescenţă; .88;F44.9.

F45 Tulburări somatoforme:

F45.0 Tulburare de somatizare: F45.1 Tulburare somatoformă nediferenţiată; F45.2 Tulburare hipocondriacă; F45.3 Disfuncţie vegetativă somatoformă: .30 Cordul şi sistemul cardio-vascular; .31 Tractul gastro-intestinal superior; .32 Tractul gastro-intestinal inferior; .33 Sistemul respirator; .34 Sistemul uro-genital; .38 Alt organ sau sistem; F45.4 Tulburare somatoformă de tipul durerii persistente; F45.8; F45.9

F48 Alte tulburări nevrotice:

F 48.0 Neurastenia; F48.1 Sindromul de depersonalizare - derealizare; F48.8; F48.9

F50 - F59 Sindroame comportamentale asociate cu tulburări fiziologice şi factori somatici

F50 Tulburări ale instinctului alimentar:

F50.0 Anorexie nervoasă; F50.1 Anorexie nervoasă atipică; F50.2 Bulimie nervoasă; F50.3 Bulimie nervoasă tipică; F50.4 Alimentaţie excesivă, asociată cu alte tulburări psihologice: F50.5 Vomă, asociată cu alte tulburări psihologice; F50.8; F50.9

F51 Tulburări non-organice ale somnului:

F51.0 Insomnie non-organică; F51.1 Hipersomnie non-organică; F51.2 Tulburare anorganică a ciclului somn-veghe; F51.3 Somnambulism; F51.4 Teroare nocturnă; F51.5 Coşmaruri; F51.8; F51.9

F52 Disfuncţie sexuală necauzată de o boală sau tulburare organică:

F52.0 Lipsa sau pierderea dorinţei sexuale; F52.1 Aversiunea sexuală şi lipsa plăcerii sexuale: .10 Aversiune sexuală; .11 Lipsa plăcerii sexuale; F52.2 Hşec al satisfacţiei sexuale; F52.3 Disfuncţie orgasmică; F52.4 Ejaculare precoce; F52.5 Vaginismul non-organic; F 52.6 Dispárenme non-organică; F52.7 Impuls sexual excesiv; F52.8; F52.9

F53 Tulburări mintale şi comportamentale asociate cu puerperiul, neclasificate în altă parte

F53.0 Tulburări mintale şi comportamentale uşoare asociate cu puerperiul, neclasificare în altă parte; F53.1 Tulburări mintale şi comportamentale severe, asociate cu puerperiul, neclasificate în altă parte; F53.8; F53.9

F54 Factori psihologici şi comportamentali asociaţi cu tulburări sau boli clasificate în altă parte

F55 Abuzul de substanţe ce nu produc dependenţă:

F55.0 Antidepresive; F55.1 Laxative; F55.2 Analgezice: F55.3 Antiacide; F55.4 Vitamine; F55.5 Steroizi sau hormoni; F55.6 Remedii specifice vegetale sau populare; F55.8; F55.9

F59 Sindroame comportamentale nespecificate, asociate cu tulburări fiziologice §i factori somatici

F60-F69 Tulburări ale personalităţii şi comportamentului adultului

F60 Tulburări specifice de personalitate:

F60.0 Tulburare de personalitate paranoidă; F60.1 Tulburare de personalitate schizoidă; F60.2 Tulburare de personalitate disocială; F60. 3 Tulburare de personalitate emoţională instabilă: .30 De tip impulsiv; .31 De tip borderline; F60.4 Tulburare de personalitate histrionică; F60.5 Tulburare de personalitate anankastă; F60.6 Tulburare de personalitate anxioasă (evitantă); F60.7 Tulburare de personalitate dependentă; F60.8; F60.9

F61 Tulburări mixte şi alte tulburări de personalitate:

F61.0 Tulburări mixte de personalitate; F61.1 Modificări stânjenitoare accentuate ale personalităţii

F62 Schimbări durabile ale personalităţii, neatribuibile unor leziuni sau boli cerebrale

F62.0 Schimbare durabilă de personalitate, după o trăire catastrofică prelungită; F62.1 Schimbare durabilă de personalitate, după o afecţiune psihiatrică; F62.8

F63 Tulburări ale habit usului (deprinderilor/obiceiurilor) şi impulsurilor: F63.0 Joc e noroc patologic; F63.1 Incendiere patologică (piromania); F63.2 Furt patologic (cleptomania); F63.3 Tricotilomanie; F63.8; F63.9 F64 Tulburări de identitate cu propriul sex:

F64.0 Transsexualism; F64.1 Transvestism cu rol dual; F64.2 Tulburare de identitate cu propriul sex în copilărie; F64.8; F64.9 F65 Tulburări ale preferinţei sexual:

F65.0 Fetişism; F65.1 Transvestism fetişistic; F65.2 Exhibiţionism; F65.3 Voyeurism; F65.4 Pedofilie; F65.5 Sadomasochism; F65.8; F65.9

F66 Tulburări psihologice şi comportamentale, asociate cu dezvoltarea şi orientarea sexuală:

F66.0 Tulburarea de maturare sexuală; F66.1 Orientarea sexuală egodis- tonică; F66.2 Tulburarea relaţiei sexuale; F66.8; F66.9

Al 5-lea caracter poate fi utilizat pentru a indica asocierea cu:

.X0 Heterosexualitate; .XI Homosexualitate; .X2 Bisexualitate; .X8 F68 Alte tulburări de personalitate şi comportament ale adultului: F68.0 Accentuarea simptomelor somatice din motive psihologice; F68.1 Producere intenţionată sau simulare de simptome sau de incapacitate somatică sau psihologică (tulburări factice); F68.8

F69 Tulburări de personalitate şi comportament ale adultului, nespecificate

F70 - F79 Retardare mintală

F70 Retardare mintală uşoară

F71 Retardare mintală moderată

F72 Retardare mintală severă

F73 Retardare mintală profundă

F78. F79

Al 4-lea caracter poate li utilizat pentru a specifica extensiunea afectării comportamentelor asociate: F7X.0 Tulburare a comportamentului, absentă sau minimă; F7X.1 Tulburare semnificativă a comportamentului, necesitând supraveghere sau tratament; F7X.8; F7X.9

F80 F89 Tulburări ale dezvoltării psihologice

F80 Tulburări specifice de dezvoltare a vorbirii şi limbajului:

F80.0 Tulburări specifice ale achiziţiei articulării şi vorbirii;

F80.1 Tulburare a achiziţiei limbajului expresiv; F80.2 Tulburare a achiziţiei limbajului receptiv; F80.3 Afazie dobândită, cu epilepsie (sindrom Fandau- Klefner); F80.8; F80.9

F81 Tulburări specifice de dezvoltare a abilităţilor şcolare:

F8F0 Tulburare specifică a cititului; F81.1 Tulburare specifică a scrisului; F81.2 Tulburare specifică a abilităţilor aritmetice; F81.3 Tulburare mixtă a abilităţilor şcolare; F81.8; F81.9

F82 Tulburare specifică de dezvoltare a funcţiei motorii F83 Tulburări specifice mixte de dezvoltare F84 Tulburări globale de dezvoltare:

F84.0 Autismul infantil; F84.1 Autismul atipic; F84.2 Sindromul Rett; F84.3 Altă tulburare desintegrativă a copilăriei; F84.4 Tulburare hiperkinetică asociată cu retardarea mintală şi mişcări stereotipe; F84.5 Sindromul Asperger; F84.8; F84.9

F88 Alte tulburări ale dezvoltării psihologice F89 Tulburare a dezvoltării psihologice nespecificată F90-F99 Tulburări comportamentale şi emoţionale cu debut în copilărie şi adolescenţă

F90 Tulburări hiperkinetice:

F90.0 Tulburare a activităţii şi atenţiei; F90.1 Tulburare hiperkinetică de conduită; F90.8; F90.9,

F91 Tulburări ale conduitei:

F91.0 Tulburare de conduită limitată la contextul familial; F91.1 Tulburare de conduită nesocializată; F91.2 Tulburare de conduită socializată; F91.3 Tulburare deviantă, opoziţionistă cu provocare; F91.8; F91.9 F92 Tulburări mixte, ale conduitei şi emoţiei:

F92.0 Tulburare de conduită depresivă;

F92.8 ; F92.9

F93 Tulburări emoţionale cu debut specific în copilărie:

F93.0 Tulburare dc tip anxietate de separare, în copilărie; F93.1 Tulburare anxios fobică în copilărie; F93.2 Tulburare de tip anxietate socială în copilărie; F93.3 Tulburare de rivalitate fraternă; F93.8; F93.9

F94 Tulburări ale funcţionării sociale cu debut specific în copilărie şi adolescenţă:

F94.0 Mutism electiv; F94.1 Tulburare reactivă de ataşament a copilăriei; F94.2 Tulburare de ataşament de tip dezinhibat; F94.8; F94.9

F95 Ticuri:

F95.0 Fie tranzitoriu; F95.1 Tic motor sau vocal cronic; F95.2 Tic vocal asociat cu tic motor multiplu (sindrom la Tourette); F95.8; F95.9

F98 Alte tulburări comportamentale şi emoţionale cu debut obişnuit în copilărie şi adolescenţă:

F98.0 Enurezis non-organic; F98.1 Encoprezis non* organic; F98.2 Tulburare a instinctului alimentar în perioada de sugar şi în copilărie; F98.3 Pica în perioada de sugar şi în copilărie; F98.4 Mişcări stereotipe; F98.5 Balbism; F98.6 Bolboroseală; F98.8; F98.9

F99 Tulburare mintală nespecificată

Sistemul ICD-10, în varianta sa cu 4 caractere despărţite de punct (litera F, două cifre ce caracterizează entitate psihiatrică, plus o nouă cifră plasată după un punct, care detaliază caracteristicile clinice ale episodului), are în vedere atât diagnosticul de episod (de ex. e.ps. depresiv, maniacal, agorafobie), cât şi cel de boală (tulburare afectivă bipolară, schizofrenie). Acest sistem acceptă şi variante suplimentare, mai detaliate de etichetare, atât pentru episod, cât şi pentru boală. De ex., pentru cazul unui alcoolism maladiv cu dependenţă, pe lângă cadrul F10.2, se mai pot adăuga şi următoarele caracteristici, care urmează codului sus amintit: FI0.20 = în prezent abstinent; FI0.21 = în prezent abstinent, dar în ambianţă protectivă; F10.22 = în prezent în supraveghere clinică continuă sau regim de înlocuire; FI0.23 = în prezent abstinent, dar în tratament cu droguri adversive sau blocante; FI0.24 = în prezent utilizând substanţă (dependenţă activă); F 10.25 = utilizare continuă; F10.26 = utilizare episodică (dipsomanie); şi în continuare: FI0.30 = stare de sevraj necomplicată; F 10.31 = cu convulsii.

In perspectiva bolii, se poate codifica modalitatea evolutivă. In cazul schizofreniei, codificată la F20.X (X însemnând forma clinică), se poate adăuga, în perspectiva evolutivă: F20.X0 = continuă; F20.X1 = episodică, cu deficit progresiv;

F20.X2 = episodică, cu deficit stabil; F20.X3 = episodică remitentă; F20.X4 = re- misiune incompletă; F20.X5 = remisiune completă; F20.X8 altă evoluţie; F20.X9 = perioada de observaţie sub un an.

Sistemul nosologico-nosografic ICD-10, aşa cum a fost prezentat, nu acoperă în întregime problematica „bolii“, a tulburării psihice şi comportamentale, aşa cum a fost comentată la începutul capitolului. La fel se prezintă lucrurile în DSM-IV, dacă nu se are în vedere „diagnosticul pe axe“. In cadrul acestei perspective, se fac trimiteri ce pot Fi relevante la particularităţile terenului, la suferinţele organic-cerebrale şi stresorii psiho-sociali ce au acţionat în ultima perioadă de timp (fiind, eventual, chiar concomitenţi), la deteriorarea funcţionării sociale în raport cu un maxim atins în trecutul biografic şi chiar la unii factori de vulnerabilizare a persoanei (în diagnosticul pe axe a ICO-10, care invocă codurile Z). Totuşi, chiar cu aceste amendamente, sistemele standardizate actuale de clasificare, etichetare şi diagnostic nu pot face faţă pretenţiilor unei concepţii cuprinzătoare asupra bolii psihice; astfel încât, domeniul este deschis spre noi elaborări.

3. 
   Aspecte problematice ale nosologiei psihiatrice
   

Problematica bolii psihice şi a nosologiei psihiatrice are încă o serie de teme controversate, ce se află în dezbatere. Dintre acestea amintim:

- Distincţia între perspectiva categorială şi cea dimensională. Această temă este prezentă în multiple domenii ale ştiinţelor psiho-sociale şi e aplicabilă şi psihologiei şi psihiatriei. In perspectiva „categorială“, în nosología psihiatrică se pot distinge e.ps. sau „boli“ (entităţi nosologice) distincte şi clar circumscrise prin „definiţii operaţionale“. Astfel de definiţii - sugerare de Hempel, pentru a fi utilizate în ştiinţele socio-psihologice - au stat la baza „criteriilor de diagnostic pentru cercetare“ (Reseach Critcria Diagnosis - RCD). Se definesc, astfel, criterii de includere (de definire) şi de excludere, pentru circumscrierea unei entităţi nosologice tipice (în sens de ep.s sau boală), utile cercetării. Cazurile care nu intră sub rigorile acestor definiţii sunt excluse din preocuparea cercetătorului, care se centrează pe „formele tipice“, „pure“, de tulburări psihice. Ceea ce nu înseamnă că astfel de cazuri impure, atipice, mixtate nu există în realitate. Formele tipic-ideale (pure, în conformitate cu RDC) ar sta la baza sistematizării nosologico-nosografice, a cercetării diagnosticului. Printre sistemele riguroase de cercetare menţionăm, ca exemplu, pe cea a Şcolii din Viena (37).

Putem lua, spre exemplificare, tulburările dispoziţional afective, în care se opune s. depresiv inhibat faţă de s. maniacal euforic. Dar, există o mare varietate, în ceea ce priveşte intensitatea şi combinaţiile simptomatico-sindromatice, care gravitează în jurul unui e.ps. depresiv sau maniacal, aşa cum deja s-a menţionat. In plus, s-au descris şi se acceptă forme mixte alterne (în care e.ps. depresiv şi maniacal alternează la intervale scurte de timp) şi forme mixte concomitente (în care, la acelaşi caz, se întâlnesc, în acelaşi timp, simptome care fac parte din e.ps. depresiv şi maniacal. Vom lua acum în considerare „boala“ (tulburarea) afectivă cu episoade recurente. Nosologia actuală - cea a ICD-10 şi DSM-IV, acceptă două variante:

1. 
   Tulburarea bipolară, în care sunt prezente atât e.ps. depresive (şi sub- depresive), cât şi maniacale (hipomaniacale) sau mixte, în diverse forme de succesiune, pe un teren personalistic specific (în cadrul căruia se poate manifesta ciclotimia, adică succedarea unor episoade sub-depresive §i hipomaniacale), cu o încărcătură genetică specifică (în sensul bolii bipolare) şi cu respondenţa terapeutică preventivă specifică, prin stabilizatori timid (carbonat de litiu, carba- mazepină, valproat de sodiu).
   
2. 
   Tulburarea monopolar depresivă, în care se succed doar episoade depresive (de obicei mixtate cu anxietatea) care apar Ia vârsta adultă şi înaintată, se agravează progresiv, ca durată şi intensitate, au tendinţă de comorbidi- tate alcoolică şi toxicomană, apar pe un fond specific de personalitate (pasiv- dependentă sau „tipus melancholicus“ în sensul descris de Tellenbach), au o încărcătură genetică specifică, în direcţia tulburării monopolar depresive sau a spectrului acesteia (suicid frecvent, alcoolism şi toxicomanii, şi personalitate sociopată la bărbaţi).
   

în raport cu aceste 2 entităţi nosologice, rămâne, pentru mulţi, un mister faptul că nu e recunoscută şi o „tulburare monopolar maniacală“. In această direcţie, disputele durează de zeci de ani. Merită reţinută argumentarea lui Leonhard, privitor la faptul că cele mai multe studii s-au făcut în emisfera nordică; pe când, cercetările din zonele subtropicale indică o frecvenţă crescută a e.ps maniacale şi multe cazuri ce pot fi etichetate ca monopolar-maniacale. Astfel de cazuri au fost, de fapt, constant descrise şi în Huropa şi SUA, chiar dacă nu domină scena problematicii tulburărilor afective Având în vedere aceste argumente, apare ca raţional punctul de vedere a lui Akiskal (38), potrivit căruia există un continuum între tulburarea monopolar depresivă şi cea monopolar maniacală, intervalul fiind ocupat de tulburările bipolare, în variatele lor forme de manifestare (fig. XI).


Cuprinzând §i bipolari


ciclotimie


Cuprinzând şi bipolari


Bipolar I


mml

.


Specifică \ Monopolar V depresivă


Person a li ta re depresivă sau de spectru


= depresiv

Depresie monopolară


] L ^{= mar}>iacal


Nespecifică Cuprinzând şi bipolar


Bipolar III

Cuprinzând^ şi bipolari	1 Bipolari				i i_	1
					H wâ