Programul 2.4. Realizarea unei zone de transport unice în transportul aerian

MPGT a determinat o serie de investiții în ceea ce privește îmbunătățirea infrastructurii și a echipamentelor pentru toate aeroporturile importante din România. Aceste acțiuni ar trebui să permită sistemului de transport aerian românesc să profite de o cerere tot mai mare de transport aerian din și spre România, să îmbunătățească capacitățile activelor acestora și sistemelor de operare construite și să gestioneze mai eficient și mai sigur fluxurile de pasageri și mărfuri. Acțiunile 2014-2020 se axează pe 6 aeroporturi-cheie, aerodromuri și achiziționarea unor echipamente tehnice (Craiova, Sibiu, Bacău, București Otopeni, Cluj-Napoca și Timișoara). POIM selectează două aeroporturi prioritare și anume Craiova și Tulcea. În prezent, această listă de intervenție este în curs de revizuire și nu este încă disponibilă la momentul pregătirii actualului PSI.

Proiectele trebuie să fie finanțate din fonduri FEDER și de la bugetul de stat.

Beneficiarii vor fi organele de conducere ale aeroporturilor.

0%

20%

50%

100%

100%

Proiectul de cercetare și dezvoltare privind managementul traficului aerian în Cerul Unic European (SESAR) vizează modernizarea gestionării traficului aerian în Europa și reprezintă pilonul tehnologic al strategiei „Cerul Unic European”. Scopul este de a oferi o infrastructură de management pentru traficului aerian cu performanțe ridicate până în 2030 pentru a permite operațiuni de zbor sigure și ecologice.

Măsura contribuie la implementarea SESAR și are drept scop facilitarea desfășurării coordonate și sincronizate a unui set de 24 de proiecte de implementare (PI) în statele membre UE care primesc Fonduri de Coeziune. Aceste PI-uri sunt aliniate la Proiectele Comune-Pilot (PCP), astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 716/2014 și se așteaptă să determine îmbunătățiri în ceea ce privește performanța ATM. Această acțiune include PI-uri în cadrul a patru dintre cele șase funcționalități (AF) ale ATM descrise în PCP, în special:

• AF1 Managementul sosirilor extinse (Extended Arrival Management) și navigarea bazată pe performanță (PBN) în zonele de manevrare a terminalelor (TMA) cu densitate mare

• AF3 Managementul Spațiului Aerian (ASM) Flexibil și Rută liberă

• AF4 Managementul colaborativ al rețelei

• AF5 Sistem extins inițial de management al informațiilor (SWIM)

Măsura este finanțată prin Mecanismul pentru interconectarea Europei și de la bugetul de stat și ar trebui să fie implementată în perioada februarie 2016 - decembrie 2020. Această planificare de implementare este în conformitate cu datele-țintă de implementare indicate în Regulamentul (UE) nr. 716/2014.

Beneficiarul este ROMATSA (Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian).

0%

Implementarea sincronizată a PBN în statele membre ale Fondului de Coeziune (SPICE)

2015-EU-TM-0266-W - Navigarea bazată pe performanță (PBN) exploatează capacitățile avansate de navigație (RNAV) ale aeronavelor moderne pentru a permite proiectarea eficientă a spațiului aerian și sistematizarea rutelor de trafic aerian. Acțiunea „SPICE” se referă la implementarea procedurilor PBN în patru state membre ale Fondului de Coeziune, la echiparea aeronavelor cu capacități PBN și la implementarea infrastructurii de navigație.

Măsura este finanțată din Mecanismul și Programul pentru Interconectarea Europei și de la bugetul de stat între 2016 și 2020.

0%

În concordanță cu obiectivul strategic al unei concurențe loiale între transportul feroviar și rutier, măsura intenționează să studieze posibila opțiune de realocare a costurilor politicii privind siguranța către utilizatorii și operatorii de transport pentru fiecare mod.

Măsura este finanțată de la bugetul de stat, va fi studiată alocarea asistenței tehnice.

Măsura vizează implementarea ERTMS pe toate liniile renovate. Măsura este deja finanțată prin lucrările de renovare ale coridorului european (Programul 1.1), iar beneficiarul este CFR SA. Implementarea ERTMS va ține seama de calendarul de finalizare al fiecărui proiect.

[%]

În 2015, s-a înregistrat un număr de 80 de morți în accidente de circulație feroviară (sursa EUROSTAT), iar România a fost al treilea cel mai neperformant stat din Europa în ceea ce privește decesele feroviare.

Măsura vizează reducerea numărului de persoane decedate care au loc la trecerile de nivel (17 accidente soldate cu pierderi de vieți omenești în 2015), segmente în care se produce o mare parte a incidentelor.

Măsura vizează:

- Susținerea eliminării trecerilor de nivel, dacă este posibil, prin dezvoltarea unei noi infrastructuri,

- Modificarea nivelului de siguranță la trecerea de nivel prin introducerea semnalizării și supravegherii corespunzătoare a drumului în jurul trecerilor de nivel.

Măsura este finanțată din fonduri FEDER și de la bugetul de stat și programată să fie implementată între 2017 și 2019 prin POIM. Beneficiarul este CFR SA.

[Unitate]/

Reducerea punctelor negre de-a lungul drumurilor cu 50% (țintă), de la 138 (valoare inițială)

Existența punctelor negre pe rețeaua rutieră (segmente ale drumului cu o concentrație mare de accidente) demonstrează influența infrastructurii și semnalizării rutiere asupra siguranței rutiere. Provocarea nu constă numai în menținerea infrastructurii rutiere, ci și în gestionarea traficului rutier, pentru a limita riscurile pe porțiuni cu risc ridicat, cum ar fi traversările, zonele dens populate și curbele periculoase. Siguranța rutieră trebuie luată în considerare în toate etapele procesului de infrastructură rutieră.

Măsura constă într-un set de inițiative de adaptare a legislației și de acordare a unor orientări managerilor de proiect și proiectanților pentru a reduce riscurile de accidente în timpul pregătirii noilor proiecte.

Măsura este compusă din următoarele:

- transpunerea și implementarea corectă a Directivei nr. 2008/96/CE privind managementul siguranței infrastructurii rutiere - Legea nr. 265/2008,

- Revizuirea metodologiei privind măsurile de identificare, clasificare și atenuare a punctelor negre în rețelele rutiere cu referire la MPGT, precum și la Legea 265/2008,

- Un timp mai scurt de reacție între identificarea problemelor legate de siguranța infrastructurii rutiere și remedierea acestora,

- Elaborarea unui manual de proiectare privind siguranța și bunele practici în timpul pregătirii proiectelor de infrastructură - normele și standardele existente pentru proiectare și construcție trebuie să fie actualizate, dacă este necesar,

- Instrucțiunile de implementare a planului STI, care rezultă din Legea nr. 221/2012, care transpune Directiva nr. 2010/40/UE. Articolul 3 din prezenta lege se referă în special la aspectele legate de siguranța rutieră.

Beneficiarii vor fi toate entitățile publice și private care participă la proiectarea și îmbunătățirea infrastructurii rutiere.

Măsura ar trebui lansată în 2017 și va avea o perioadă de implementare continuă pe tot parcursul ciclului PSI. Acțiunea va fi finanțată de la bugetul de stat (Ministerul Transporturilor), însă implementarea va fi susținută și de alte programe legate de proiectarea și construcția drumurilor.

[Unitate]/

138

Lipsa gestionării infrastructurii de siguranță rutieră duce la neglijența măsurilor luate în ceea ce privește siguranța infrastructurii rutiere. Ministerul va înființa un sistem precis de management al infrastructurii rutiere pentru a răspunde provocărilor legate de siguranța rutieră și va sprijini în mod adecvat dezvoltarea și implementarea unei intervenții eficiente în materie de siguranță. CNAIR, în calitate de companie națională de administrare a infrastructurii rutiere, este în măsură să ofere un astfel de management și să stabilească un plan detaliat de acțiune, menit să consolideze procesul de management. Managementul siguranței rutiere ar trebui să fie asigurat în toate etapele procesului construcși a infrastructurii (planificare, proiectare, construcție, pre-deschidere, exploatare completă, întreținere și reînnoire).

Măsura presupune asigurarea că obligațiile care decurg din legislația națională și europeană în conformitate cu managementul siguranței rutiere sunt pe deplin valabile (Directiva CE nr. 2008/96) și Legea nr. 265/2008. Acest lucru presupune:

• 
  Evaluarea impactului asupra siguranței rutiere,
  
• 
  Realizarea de audituri de siguranță pentru proiecte de infrastructură,
  
• 
  Numirea și formarea unor auditori de siguranță rutieră (ARR),
  
• 
  Clasificarea siguranței grupurilor (clusters) cu risc ridicat de accidente,
  
• 
  Clasificarea siguranței rețelei,
  
• 
  Inspecții de siguranță.
  

Numărul de audituri efectuate privind siguranța rutieră

10

20

30

40

Principalele atribuții ale acestui laborator sunt descărcarea, decodificarea și analizarea diferitelor tipuri de înregistrări de date de zbor (FDR, CVR, QAR, GPS), analiza performanțelor, animații de zbor și cercetare și dezvoltare privind tehnicile de investigare relevante. Scopul este de a ajuta echipa de investigare să găsească cauza principală a unei probleme prin recuperarea succesiunii evenimentelor pe baza reconstruirii evenimentului respectiv prin tehnologiile de calcul. Acest lucru va permite organizației de investigare a accidentelor de aviație să identifice cu mai multă precizie și mai rapid cauzele unui accident de aviație și să emită recomandări de siguranță pentru a preveni viitoarele incidente sau accidente grave.

Măsura este finanțată din fonduri FEDER și de la bugetul de stat și trebuie să fie programată pe toată perioada PSI. Beneficiarul este Centrul de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile – CIAS.

0%

Măsură pentru reducerea numărului de persoane decedate în transportul pe căile navigabile interioare și transportul maritim.

În ultimii ani au fost raportate mai multe cazuri de decese în accidente pe căile navigabile de pe Dunăre. Ministerul va aborda pierderea vieților omenești prin luarea unor măsuri adecvate, cum ar fi:

- semnalizarea adecvată,

- asigurarea adâncimilor pe căile navigabile și în porturi.

* Este o estimare preliminară a echipei BM pe baza informațiilor disponibile, care trebuie confirmate de minister

Măsură pentru sprijinirea evaluării noilor sisteme de impozitare a combustibilului, a înregistrării autoturismelor, a parcării și a accesului în centrele orașelor.

Măsura este una dintre acțiunile strategiei multi-sectoriale care vizează reducerea efectelor schimbărilor climatice și reducerea emisiilor de GES. Ministerul Transporturilor ar trebui să ofere orientări tehnice specifice în acest domeniu și să sprijine pregătirea reglementărilor.

Acțiunea va fi finanțată de la bugetul de stat (Ministerul Transporturilor, în parteneriat cu alte instituții), ca parte a atribuțiilor actuale ale ministerului în furnizarea de expertiză în domeniul transporturilor către celelalte instituții de stat.

[Angajați] / -

0

5

5

8

Proiectul vizează să asigure electrificarea secțiunilor Cluj-Napoca - Episcopia Bihor, ca secțiune prioritară, în conformitate cu criteriile Master Planului General de Transport.

Beneficiarul este CFR SA. Măsura este susținută din fondurile FEDER și de la bugetul de stat.

[Km]/

Proiectul vizează să asigure electrificarea secțiunilor Craiova-Calafat, în conformitate cu criteriile Master Planului General de Transport.

Beneficiarul este CFR SA. Măsura este susținută din fondurile FEDER și de la bugetul de stat.

[Km]/

Măsura este una dintre acțiunile strategiei multi-sectoriale care vizează micșorarea efectelor schimbărilor climatice și reducerea emisiilor de GES. Ministerul Transporturilor ar trebui să ofere orientări tehnice specifice în acest domeniu și să sprijine pregătirea planurilor. Acțiunea va fi finanțată de la bugetul de stat (Ministerul Transporturilor în parteneriat cu alte instituții) ca parte a atribuțiilor actuale ale ministerului în furnizarea de expertiză în domeniul transporturilor către celelalte instituții de stat.

[Angajați]/

-

Măsura este una dintre acțiunile strategiei multi-sectoriale care vizează micșorarea efectelor schimbărilor climatice și reducerea emisiilor de GES. Ministerul Transporturilor ar trebui să ofere orientări tehnice specifice în acest domeniu și să sprijine pregătirea planurilor. Acțiunea va fi finanțată de la bugetul de stat (Ministerul Transporturilor în parteneriat cu alte instituții) ca parte a atribuțiilor actuale ale ministerului în furnizarea de expertiză în domeniul transporturilor către celelalte instituții de stat.

-

Măsura este una dintre acțiunile strategiei multi-sectoriale care vizează scăderea efectelor schimbărilor climatice și reducerea emisiilor de GES. Ministerul Transporturilor ar trebui să ofere orientări tehnice specifice în acest domeniu și să sprijine pregătirea planurilor.

Acțiunea va fi finanțată de la bugetul de stat (Ministerul Transporturilor în parteneriat cu alte instituții) ca parte a atribuțiilor actuale ale ministerului în furnizarea de expertiză în domeniul transporturilor către celelalte instituții de stat.

Măsura include implementarea proiectului CEF CNG (Compressed Natual Gas) România: punerea inițială pe piață a unei infrastructurii de alimentare cu combustibil (gaz natural comprimat) de-a lungul coridoarelor rețelei globale - 2015-RO-TM-0373-M. Obiectivul este punerea inițială pe piață a unei rețele de stații pentru alimentare cu gaz natural comprimat, urmată de diseminare, pentru a facilita răspândirea pe piața din România a acestui tip de combustibil.

Rețeaua de stații CNG va fi desfășurată în jurul nodurilor urbane centrale, Timișoara și București, precum și în jurul altor orașe importante de-a lungul coridoarelor rețelei globale, precum Arad, Constanța, Craiova, Deva, Drobeta Turnu-Severin, Pitești, Sibiu, pentru a acoperi simultan cererea potențială dinspre transportatorii pe distanțe lungi și cererea potențială dinspre transportul urban în zonele cele mai populate. Comunicarea, diseminarea, colectarea celor mai bune practici și contribuția la îmbunătățirea cadrului juridic și de reglementare fac parte din această acțiune. A început în martie 2016, iar finalizarea instalării a 9 stații de alimentare cu gaz natural comprimat este planificată pentru sfârșitul anului 2019.

[Angajați]/

-

Instalarea stațiilor CNG

0

0

1

1

1

Măsura intenționează să coordoneze toate serviciile și calendarele de transport public de călători pentru a ajunge la o mai bună integrare între serviciile feroviare și serviciile de transport urban (metrou, tramvaie, autobuze).

Aceasta este o măsură transversală, care ar trebui aplicată noilor proiecte și treptat serviciilor existente.

Ministerul Transporturilor va proceda la o revizuire a posibilelor intervenții și va formula proiecte specifice.

Beneficiarii vor fi managerii infrastructurilor conexe.

Măsura intenționează să dezvolte facilități de parcare pentru a crea noi parcări în apropierea stațiilor de cale ferată și a nodurilor principale pentru serviciile de transport urban (metrou, tramvaie, autobuze) în scopul facilitării accesului la serviciile de transport public.

Aceasta este o măsură transversală care ar trebui aplicată noilor proiecte și treptat serviciilor existente.

Ministerul Transporturilor va proceda la o revizuire a posibilelor intervenții și va formula proiecte specifice.

Beneficiarii vor fi managerii infrastructurilor conexe.

Scopul măsurii este de a ridica standardul serviciilor oferite pasagerilor atât din perspectiva activității personalului de tren (validare/monitorizare/eliberare bilete în tren și combaterea călătoriei frauduloase), cât și din perspectiva fluidizării și îmbunătățirii relațiilor cu clienții.

Beneficiarii vor fi operatorii de trenuri de pasageri. Măsura va fi finanțată din bugetul operatorilor.

În strânsă legătură cu măsurile anterioare și cu obiectivul unei mai bune integrări între căile de transport feroviar și cel urban, această măsură are ca obiectiv integrarea procesului de emitere și control bilete.

Beneficiarii vor fi operatorii de tren urban și de pasageri. Măsura va fi finanțată din bugetul operatorilor.

Gestionarea eficientă a vagonului izolat în termeni de punctualitate, număr de puncte de încărcare/descărcare și siguranță este o provocare majoră pentru accesul serviciilor de transport feroviar de marfă la un număr cât mai mare de expeditori autohtoni.

Măsura intenționează să pregătească un set de acțiuni care să sprijine și să dezvolte în mod eficient acest segment de servicii feroviare.

Măsura este finanțată de la bugetul de stat, cu posibila participare a expeditorilor și operatorilor.

Beneficiarii sunt expeditorii și operatorii de transport feroviar de marfă.

Numeroase bariere fizice pot împiedica pasagerii cu dizabilități sau persoanele în vârstă să utilizeze mijloacele de transport în comun, cum ar fi serviciile urbane de transport cu autobuzul sau cu tramvaiul, dar și trenurile sau avioanele.

În acest sens, în România, există acte normative în vigoare în acest domeniu, cum ar fi Hotărârea de Guvern nr. 74/2014 privind accesibilitatea la infrastructura feroviară și materialul rulant sau legislația care transpune Regulamentul UE nr. 1107/2006 pentru accesul persoanelor cu mobilitate redusă la aeroporturi și avioane. Prezenta reglementare prevede că persoanele cu mobilitate redusă sau cu dizabilități au dreptul să primească asistența necesară în aeroporturi și la bordul aeronavelor. MT trebuie să asigure implementarea acestor legi pentru modurile de transport.

Măsura vizează sprijinirea implementării depline a acestor obligații.

Această măsură va dezvolta și va asigura implementarea recomandărilor de completare a spațiilor publice cu scări rulante, lifturi, zone de așteptare speciale și locuri de odihnă pentru a avea acces la diferite moduri de transport și pentru a oferi timpi reduși de așteptare, informații vocale și asistență eficientă pentru persoanele cu dizabilități, dar și posibilitatea monitorizării rezultatelor. Măsura pune accent pe îmbunătățirea accesului la transportul public în orașele mari.

Recomandarea este permanent în vigoare și va fi implementată în mod continuu pe toată perioada PSI. Acțiunea va fi finanțată de la bugetul de stat (Ministerul Transporturilor), însă punerea sa în practică va fi sprijinită și de toate programele privind proiectarea și construcția de clădiri, drumuri, gări și stații de metrou.

[Unitate] / 0

20

25

30

35

Lucrări în curs de desfășurare pe drumurile Transregio

Drumurile Transregio fac legătura dintre centrele regionale și autostrăzile și rețelele de expres și includ rutele ocolitoare pentru a evita centrele urbane. Acestea asigură cât mai mult confort și siguranță pentru șoferi și urmăresc să minimizeze impactul traficului rutier asupra mediului înconjurător.

Acestea reprezintă un instrument important pentru dezvoltarea regională și vor spori calitatea generală a transportului rutier pentru mulți cetățeni.

Proiectele includ, printre altele:

- Reabilitarea DN6 Alexandria – Craiova

- Modernizarea DN 5 (București)

- Reabilitarea DN56 Craiova – Calafat

- Reabilitarea DN66 (Rovinari – Petroșani)

- Modernizarea DN73 Pitești – Brașov

- Reabilitarea DN76 (Deva – Oradea)

- Reabilitare rutieră și a podurilor DN (Giurgiu )

- Reabilitarea secțiunii Pitești – Rm. Vâlcea – Racovița

Pregătirea documentației tehnice pentru drumurile Transregio

in timpul PSI

[Km]/

Documentația tehnică pregătită

0

200

1

500

2

1000

3

1063

Măsura sprijină finalizarea rutelor ocolitoare în mai multe orașe importante cu scopul de a facilita fluxurile de trafic și de a proteja centrele orașelor de traficul în creștere.

Include rute ocolitoare pentru Brașov (2016-2018), Caracal (2016-2018), Săcuieni (2018-2020), Carei (2018), Tg Jiu (2016-2019), Tecuci (2016-2018) și Mihăilești (2016-2018). Fondurile FEDER/FC vor finanța proiectele. Beneficiarul este CNAIR.

[Km]/

Drumurile Eurotrans leagă rețelele de autostrăzi și drumuri expres de rețeaua rutieră a țărilor vecine. Acestea sunt sectoare ale drumurilor naționale cu două sau patru benzi, care facilitează circulația transfrontalieră. De asemenea, sunt legături necesare pentru a dezvolta activitățile transfrontaliere intensive în general la nivel local și pentru a traversa mai ușor frontierele în interiorul UE sau în țările vecine.

Se va promova spre implementare obiectivul „ET Banatica” Timișoara - Moravița (frontiera sârbă), iar finanțarea va fi asigurată din Fondul de Coeziune și de la bugetul de stat.

[%] / 0%

Infrastructura vamală are un rol important în accesibilitatea și asigurarea unui trafic eficient la punctele de trecere transnaționale. În prezent, timpul de așteptare obișnuit de 3 până la 4 ore poate fi cuantificat ca o distanță de 210-270 km care ar fi putut fi parcursă. În timpul perioadelor aglomerate, timpul poate crește până la 7 ore.

Măsura vizează modernizarea infrastructurii la punctele de frontieră Constanța, Halmeu și Siret pentru a elimina blocajele de trafic rezultate din timpul de așteptare excesiv. Măsura este compusă din următoarele acțiuni:

- Dezvoltarea, extinderea și modernizarea infrastructurii la punctele de trecere a frontierei, inclusiv a birourilor vamale și clădirilor aferente;

- achiziționarea de echipamente specifice pentru a sprijini ofițerii vamali în îmbunătățirea eficienței controalelor continue: de exemplu, echipamente de scanare mai bune;

- Sprijin pentru cercetarea cauzelor de întârziere la punctele de trecere a frontierei și punctele de ieșire pentru bunuri și sprijin pentru cercetare în vederea identificării de noi proiecte.

Beneficiarul este ANAF și Ministerul Transporturilor, măsura fiind finanțată prin POIM în cadrul obiectivelor specifice.

[Unitate]/

0

România este beneficiar al proiectului Sistem inteligent de avertizare timpurie în transportul rutier, finanțat de CEF-2015-RO-TM-0435-W și de la bugetul de stat.

Obiectivul general al acțiunii este de a îmbunătăți siguranța traficului și de a reduce congestionarea rețelei centrale rutiere din România prin crearea unui sistem de transport inteligent compatibil, accesibil și interoperabil (STI), care va furniza servicii de informare în timp real privind traficul și călătoriile în toate limbile europene prin web, mobil și prin intermediul unui punct de acces DATEX II. Aceasta va permite dezvoltarea unui centru național de control al traficului, operat de MT și de poliție, pentru colectarea și difuzarea informațiilor către utilizatorii rutieri și introducerea sistemului de panouri de semnalizare. Data de începere: octombrie 2016. Data finalizării: septembrie 2018. Beneficiarul este departamentul de comunicare specială. Ministerul Transporturilor sprijină proiectul.

[Da/Nu]

Compania O&M este beneficiarul proiectului „Configurarea și conectivitatea STI a zonelor de parcare sigure și securizate pentru camioanele din România 2015-RO-TM-0137-M”(2016-2018). În scopul furnizării de informații adecvate șoferilor europeni de camioane cu privire la disponibilitatea locurilor de parcare sigure și securizate, un program software STI specific și o aplicație mobilă vor fi livrate prin intermediul proiectului, care cuprinde modernizarea și construirea a patru spații de parcare. Ministerul Transporturilor susține proiectul.

Măsura urmărește să promoveze sistemul eCall. ECall (pe baza numărului european de urgență 112) este sistemul de apeluri de urgență care avertizează automat serviciile de salvare în cazul accidentelor rutiere. România este unul dintre beneficiarii proiectului finanțat prin CEF I_HeERO 2014-EU-TA-0582-S și de la bugetul de stat. Inițiativa este prezentă în 17 state membre.

Ministerul Transporturilor susține proiectul și se va alătura dezvoltării sale atunci când infrastructura de comunicare o va permite.

Măsura vizează implementarea ERTMS pe toate liniile renovate. Măsura este deja finanțată prin lucrările de renovare ale coridorului european (Programul 1.1), iar beneficiarul este CFR SA. Implementarea ERTMS va ține seama de calendarul de finalizare a fiecărui proiect.

[%]/ 0%

Ministerul Transporturilor este beneficiar al proiectului RIS COMEX (de implementat între 2016 și 2020), care este un proiect alcătuit din două acțiuni gemene: 2015-EU-TM-0036-W și 2015-EU-TM-0038-W. Pe baza rezultatelor și a conceptelor-cheie agreate la nivelul studiului TEN-T, „RIS enabled European IWT Corridor management” (2012-EU-70004-S), proiectul RIS COMEX se va alătura celor 13 țări partenere în vederea îmbunătățirii cooperării transfrontaliere cu scopul realizării unui serviciu pentru întregul coridor, cu o calitate similară a datelor, un nivel egal de servicii și un acces unic. Proiectul RIS COMEX are ca scop implementarea și funcționarea serviciilor de informații fluviale transfrontaliere bazate pe schimbul operațional de date RIS. Aceste servicii bazate pe coridorul RIS (informații) vor permite managementul traficului de către autorități și managementul transporturilor de către sectorul logistic.

[Da/Nu]

Inițiative dedicate îmbunătățirii managementului financiar al MT

Măsura sprijină următoarele inițiative:

- Pregătirea, cu sprijinul beneficiarilor, a unui program general de etapizare a pregătirii proiectului, în conformitate cu perioada PSI, spațiul fiscal și prioritățile GMP,

- Elaborarea și diseminarea programelor bugetare anuale și multianuale pentru utilizarea integrală a fondurilor interne și externe alocate,

- Revizuirea condițiilor de succes și de eșec ale proiectelor PPP planificate recent și reformularea unei politici îmbunătățite, care să fie implementată în perioada PSI,

- Îmbunătățirea capacităților de monitorizare a ritmului de implementare a proiectelor pentru a detecta și a reduce eventualele întârzieri,

- Creșterea fluxului de lucru în etapele de aplicare pentru fonduri UE, de stabilire și de facturare a proiectelor și atingerea obiectivului ratei ridicate de absorbție a fondurilor structurale.

Măsura trebuie să fie implementată pe toată perioada PSI. Este finanțată din bugetul Ministerului Transporturilor în beneficiul agenților săi. Se pot solicita oportunități de planificare a proiectelor de asistență tehnică.

Succesul și eșecul proiectelor PPP planificate recent - Revizuirea este pregătită (10%), se pregătește o nouă politică pentru aprobări ulterioare (100%) / 0%

20%

100%

100%

100%

Elaborarea și diseminarea programelor bugetare anuale și multianuale pentru utilizarea integrală a fondurilor interne și externe alocate.

20%

100%

100%

100%

Măsura adresează nevoia de personal specializat permanent, ce trebuie să fie selectat, angajat și păstrat în cadrul organizației, conform nevoilor actuale ale ministerului. Este esențial ca nevoile de specializare actuale ale personalului să fie satisfăcute, în special în ceea ce privește noile tehnologii sau managementul contractelor. Este totodată necesar ca dezvoltarea profesională a personalului să fie administrată în mod eficient și să se limiteze fluctuația de personal specializat.

Măsura sprijină următoarele inițiative:

- Managementul resurselor umane și adaptarea la nevoile organizației. Măsura vizează îmbunătățirea structurii de personal, dar și procese precum recrutarea personalului și angajarea, alocarea de sarcini personalului specializat, motivarea personalului specializat pentru a reduce fluctuația acestuia la nivelul MT.

- Formarea profesională, învățarea și expertiza personalului specializat al ministerului, conform nevoilor identificate și recomandărilor stabilite în procesul anual de evaluare și incluse în Planul Anual de Formare de la nivelul organizației, care va determina cerințele de formare prin intermediul cursurilor specializate.

Măsura trebuie să fie implementată de-a lungul perioadei PSI. Este finanțată de la bugetul Ministerului Transporturilor în beneficiul agenților săi. Pot fi căutate oportunități pentru planificarea proiectelor de asistență tehnică și înfrățire.

Organizarea sesiunilor de dezvoltare a capacității -

Implementarea programelor este planificată (20%), programele sunt puse în aplicare (100%)/
0%