Anexe din 11 iulie 2008

      Dacă valoarea Hb depăşeşte 14 g/dl tratamentul cu eritropoietina se opreste mai repede de 3 luni.
    CRITERII DE EXCLUDERE
      Se exclude tratamentul cu EPOETINUM în anemia cu Hb < 8 g/dl.
      Se exclude tratamentul cu EPOETINUM în anemia refractara la tratament - valori în scadere ale hemoglobinei după 3 luni consecutive de tratament
      Se exclude tratamentul cu EPOETINUM la pacienti fără răspuns hematologic "cresterea Hb cu cel puţin 1 g/dl" la 4 saptamani de la dublarea dozei de iniţiere
    (900 UI/Kg/săptămâna)
      Se exclude tratamentul cu EPOETINUM la pacienti cu anemie, indiferent de valoarea Hb, în cazul pacientilor care au prezentat în antecedente sau prezinta hipersensibilitate la medicatie
      Se exclude tratamentul cu EPOETINUM la pacienti cu anemie, indiferent de valoarea Hb, în cazul pacientilor cu hipertensiune greu controlabila terapeutic
      Anemia feripriva care poate să insoteasca tumori maligne (solide) şi cancere hematologice, deci sideremie şi feritina în valori mici

*Font 8*
                              ┌─────────────────────────┐

                              │ Corectarea anemiei de │
                              │alta cauza decat cancerul│
                              └───────────┬─────────────┘
          ┌────────────────────────┬──────┴───────────────┬────────────────────┐
┌─────────┴─────────────┐ ┌────┴───────┐ ┌────────┴───────┐ ┌─────┴──────┐
│Valoare normala a Hb-ei│ │Hb 9-11 g/dl│ │ Hb ≤ 11.9 g/dl │ │Hb < 9 g/dl │
│ │ │simptomatic │ │ asimptomatic │ │ │
└───────┬───────────────┘ └─────┬──────┘ └───────┬────────┘ └────────┬───┘
┌───────┴─────────────┐ ┌──────────┴─────────┐ ┌───────┴────────────────┐ ┌────┴──────────────────┐
│ Nu se recomanda │ │ Iniţierea │ │Iniţierea FSE în functie│ │Evaluarea pt. necesarul│
│tratament profilactic│ │tratamentului cu FSE│ │de factorii individuali │ │ de transfuzie şi a │
└─────────────────────┘ └────────────┬───────┘ └───────────┬────────────┘ │începerii tratamentului│
                                      └───────────┬──────────┘ │ cu FSE în funcţie de │
                                 ┌────────────────┴──────────────┐ │ factorii individuali │
                                 │ Tratament până │ └───────────────────────┘
                                 │la valoarea ţintă a Hb: 12 g/dl│
                                 └────────────────┬──────────────┘
                                 ┌────────────────┴────────────────┐
                                 │Individualizarea tratamentului pt│
                                 │menţinerea valorii ţintă a Hb-ei │
                                 └─────────────────────────────────┘

    FSE = factor de stimulare a eritropoetinei

    DCI: ALEMTUZUMABUM
    I. Definiţia afecţiunii
    Leucemia limfatică cronică cu celule B este o boală primitivă a ţesutului limfatic caracterizată prin proliferarea malignă şi acumularea unei clone de limfocite mici, imunologic incompetente.
    II. Stadializarea afecţiunii
    Supravieţuirea medie din momentul diagnosticului variază între 2 şi > 10 ani în funcţie de stadiul iniţial al bolii. Sunt utilizate două sisteme de stadializare clinică, Binet şi Rai (tabel 1):

────────────────────────────────────────────────────────────────────-

Tabel 1. Stadializare şi prognostic LLC
────────────────────────────────────────────────────────────────────-
                                   Frecventa (%) Supravietuire medie
────────────────────────────────────────────────────────────────────-
Stadializare Binet:
         A 63 > 10 ani
         B 30 5 ani
         C 7 1,53 ani
Stadializare Rai:
        0 Scăzut 30 > 10 ani
        I Intermediar 60 7 ani
       II
       III Înalt 10 1,5 ani
       IV
─────────────────────────────────────────────────────────────────────

    III. Criterii de includere (vârsta, sex, parametrii clinico-paraclinici etc.)

    MabCampath este indicat pentru tratamentul pacienţilor cu leucemie limfocitară cronică cu celule B (LLC-B) pentru care nu este indicată chimioterapia de asociere cu fludarabină.
      Tratamentul de primă linie:
      > În monoterapie sau combinaţii la pacienţii cu LLC-B şi prognostic rezervat (del7p).
      > În combinaţii la pacienţii cu condiţie fizică bună, pentru obţinerea unor rate de remisie înalte şi de calitate superioară
      > La pacienţii cu vârsta > 70 de ani cu (del7p)*4).
      Tratamentul de a doua linie:
      > În combinaţii care conţin Fludarabină la pacienţii refractari sau care au recăzut după terapia iniţială cu Fludarabină.
      > La pacienţii refractari la chimioterapie
    IV. Tratament (doze, condiţiile de scădere a dozelor, perioada de tratament)
    Doza recomandată este de 30 mg de trei ori pe săptămână în zile alternative, timp de 12 săptămâni.
    În timpul primei săptămâni de tratament, MabCampath trebuie administrat în doze crescătoare: 3 mg în ziua 1,10 mg în ziua 2 şi 30 mg în ziua 3, în cazul în care fiecare doză este bine tolerată. Dacă apar reacţii adverse moderate până la severe, fie la doza de 3 mg, fie la cea de10 mg, atunci dozele respective trebuie repetate zilnic până când sunt bine tolerate, înainte de a se încerca o nouă mărire a dozei. La majoritatea pacienţilor, creşterea dozei până la 30 mg poate fi realizată în 3-7 zile. Ulterior, doza recomandată este de 30 mg zilnic, administrată de 3 ori pe săptămână în zile alternative, până la maximum 12 săptămâni.
    Administrarea în perfuzie intravenoasă se va face în decurs de aproximativ 2 ore.
    Administrarea subcutanată aduce beneficii în ceea ce priveşte scăderea riscului de apariţie a reacţiilor adverse şi permite tratamentul pacienţilor în condiţii de ambulator.
    Înainte de administrarea MabCampath pacienţilor trebuie să li se administreze premedicaţie cu un antihistaminic şi un analgezic, şi eventual corticosteroizi pe cale orală sau intravenoasă, cu 30-60 de minute înainte de fiecare administrare. La majoritatea pacienţilor premedicaţia este necesară numai în perioada de iniţiere a terapiei (1-3 săptămâni).
    Profilaxie anti-infecţioasă cu aciclovir şi trimetoprim/sulfametoxazol pe toată durata tratamentului şi se menţine două luni după ultima administrare de MabCampath.
    V. Monitorizarea tratamentului (parametrii clinico-paraclinici şi periodicitate)
      Nu necesită măsuri speciale faţă de tratamentele uzuale pentru hemopatiile maligne.
    VI. Criterii de excludere din tratament:
      Reacţii adverse:
      i. hipersensibilitate la alemtuzumab, la proteinele murine sau la oricare dintre excipienţi
      Co-morbiditati
      i. la pacienţi cu afecţiuni maligne secundare active
      Non-responder
      i. Progresia bolii
      îi. Lipsa răspunsului la 4-8 săptămâni
    VII. Reluare tratament (condiţii)
      Monoterapie sau asociere la pacienţii care au suferit recăderea bolii după tratamentul anterior.
    VIII. Prescriptori
    Medici specialişti:
      Hematologie
      Oncologie medicală
    DCI: CYPROTERONUM
    I. Definiţia afecţiunii
    - cancerul de prostata
    II. Stadializarea afecţiunii
    a. Cancer prostatic localizat
    b. Cancer prostatic local avansat
    c. Cancer prostatic metastazat
    III. Criterii de includere
    a. Cancer prostatic localizat
    Terapia hormonala se recomanda acestor pacienti dacă prezinta o recadere biochimica şi prezinta:
    - simptomatologie de progresie locala a bolii
    - metastaze confirmate
    - timp de dublare a PSA < 3 luni
    b. Cancer prostatic local avansat
    Terapie antiandrogenica adjuvantă pentru minim 2 ani pacientilor supuşi radioterapiei care au un scor Gleason ≥ 8.
    c. Cancer prostatic metastazat hormonodependent
    IV. Tratament (doze, condiţiile de scadere a dozelor, perioada de tratament)
    Doza uzuală recomandată este de 100 mg acetat de ciproteron (2 comprimate) de două ori pe zi. Pentru diminuarea creşterii iniţiale a hormonilor sexuali masculini în timpul tratamentului cu agonişti ai gonadotrofinei (LH-RH) doza iniţială recomandată este de 100 mg acetat de ciproteron (2 comprimate) de două ori pe zi, timp de 5 - 7 zile, apoi 100 mg acetat de ciproteron (2 comprimate) de 2 ori pe zi timp de 3 - 4 săptămâni în asociere cu un analog agonist al gonadotrofinei (LH-RH) în doza uzuală recomandată.
    V. Monitorizarea tratamentului (parametrii clinico-paraclinici)
    - teste pentru funcţiile hepatică şi adrenocorticală, precum şi determinarea numărului hematiilor din sânge.
    - teste ale funcţiei hepatice înaintea începerii tratamentului şi atunci când apar simptome sau semne care sugerează hepatotoxicitate.
    VI. Criterii de excludere din tratament:
    - Contraindicatii
    Sindrom Dubin-Johnson, sindrom Rotor, tumori hepatice în antecedente sau prezente (în carcinomul de prostată numai dacă acestea nu se datorează metastazelor), boli caşectizante (cu excepţia carcinomului de prostată inoperabil), depresii cronice severe, manifestări tromboembolice în antecedente sau prezente, diabet sever cu modificări vasculare, anemie falcipară, hipersensibilitate la oricare dintre excipienţii medicamentului.
    - Non-responder
    Cancer prostatic hormonorezistent
    - Non-compliant
    VII. Prescriptori
    Medici specialisti oncologie medicală
    TRASTUZUMABUMUM
    I. Definiţia afecţiunii: cancer mamar
    II. Stadializarea afecţiunii: stadiile I, II şi III (tratament adjuvant)
    III. Criterii de includere:
    - cancer mamar documentat histopatologic
    - test IHC 3+ sau FISH pozitiv sau CISH pozitiv pentru receptorii HER2
    - ganglioni limfatici negativi şi T > 2cm sau G 2-3.
    - ganglioni limfatici pozitivi
    - fractie de ejectie ventriculara > 50%
    IV. Tratament (doze, condiţiile de scadere a dozelor, perioada de tratament)
    - scheme terapeutice recomandate:
    (A)EC X 4 -> paclitaxel qw X 12 + TRASTUZUMABUM qw X 52
    (A)EC X 4 -> TRASTUZUMABUM q3w X 17
    Durata tratamentului este de 12 luni sau până la recurenta bolii
    TRASTUZUMABUM: 4 mg/kg doza de încărcare apoi 2 mg/kg/sapt., sau:
                   8 mg/kg doza de încărcare apoi 6 mg.kg la 21 de zile
    Paclitaxel: 80 mg/mý/săptămâna, timp de 12 saptamani
    V. Monitorizarea tratamentului (parametrii clinico-paraclinici şi periodicitate)
    - fractia de ejectie se va măsura la 3, 6, 9, 12 luni de la începerea tratamentului cu Herceptin.
    Dacă se constata scaderea cu peste 20% de la baseline sau cu 10-15% sub limita normala se intrerupe tratamentul. Se reevalueaza FEVS după 4 saptamani şi dacă valoarea nu se normalizeaza, se intrerupe definitiv tratamentul.
    VI. Criterii de excludere din tratament:
    - Insuficienta Cardica Congestiva confirmată
    - aritmii necontrolate cu risc crescut
    - angină pectorală care necesită tratament
    - tulburare valvulară semnificativă clinic
    - dovada unui infarct transmural pe ECG
    - hipertensiunea arterială slab controlată
    VII. Reluare tratament (condiţii) -: nu se aplică
    VIII. Prescriptori: medici specialisti oncologie medicală
    DCI: CYCLOPHOSPHAMIDUM
    Indicaţii
    Cyclophosphamidum este recomandat ca:
    1. terapie de linia I sau a II-a (după lipsă de răspuns, recăderi frecvente sau efecte adverse) în sindromul nefrotic primitiv (proteinurie > 3.5 g/24 ore; albumine serice < 3 g/dL), eRFG > 30 mL/min şi diagnostic anatomo-histologic precizat al leziunii renale [nefropatia glomerulară membranoasă (GM), nefropatia cu leziuni glomerulare minime (NLGM), glomerulocleroza focală şi segmentară (GSFS) sau glomerulonefrita membranoproliferativă (GNMP)].
    2. terapie medicamentoasă de linia I sau a II-a (după lipsă de răspuns, recăderi frecvente sau efecte adverse) în sindromul nefritic [hematurie (hematii dismorfe) superioară leucocituriei, cilindrurie (cilindri hematici, granuloşi) ± reducerea eRFG ± HTA ± edeme] din:
    a. Glomerulonefrite rapid progresive (GNRP) documentate clinic, paraclinic (sindrom nefritic + reducerea rapidă a eRFG ≥ 50% în trei luni) şi anatomopatologic (formare de semilune > 60% dintre glomeruli examinaţi) şi:
      i. Sindrom Goodpasture - anticorpi anti-membrană bazală glomerulară circulanţi (ELISA ≥ 2UI/mL) sau imunofluorescenţă indirectă;
      îi. Vasculite pauciimune - anticorpi circulanţi anti-mieloperoxidază (≥ 6 UI/mL) şi sau anti-proteinaza C (≥ 9 UI/mL).
      iii. Glomerulonefrite prin complexe imune: NIgA, nefropatie lupică; glomerulonefrită crioglobulinemică.
    b. Nefropatie cu depozite mezangiale de IgA (NgIgA) documentată histologic, cu:
      i. proteinurie > 1 g/24 ore şi eRFG > 60 mL/min, în ciuda terapiei antiproteinurice sau
      îi. degradare rapidă a funcţiei renale (reducerea eRFG > 15% pe an).
    c. Nefropatie glomerulară lupică [(cel puţin 4 dintre criteriile ARA) + (anticorpi antinucleari ≥ 1:80 şi/sau anti-dsDNA ≥ 30 UI/mL) + sindrom nefritic/nefrotic] clasele III, IV sau V [documentate histopatologic, conform clasificării ISN/RPS].
    d. Glomerulonefrită membrano-proliferativă (documentată histopatologic - tip I) crioglobulinemică (crioglobuline ±; factor reumatoid ≥ 30 UI/mL; C4 < 0.2 g/dL) asociată infecţiei cu virusul hepatitei C (titruri > 100 ARN VHC copii/mL) cu:
      i. degradare rapidă a funcţiei renale (reducerea eRFG > 15% pe an)
      sau
      îi. sindrom nefrotic.
    Tratament
    Ţinta tratamentului
    1. În funcţie de răspunsul la terapie al sindromului nefrotic, sunt definite: remisiunea completă (proteinuria scade la < 0.2 g/24 ore şi albumina serică creşte > 3.5 g/dL); remisiunea parţială (proteinuria rămâne între 0.2-3.4 gr/24 ore sau scade cu > 50% faţă de valoarea iniţială); recăderea (reapariţia proteinuriei după ce remisia completă a durat > 1 lună); recăderi frecvente (mai mult de 2 recăderi în 6 luni); corticorezistenţa (persistenţa proteinuriei după 4 luni administrarea de prednison, în doză de 1 mg/kg corp-zi) şi corticodependenţa (reapariţia proteinuriei nefrotice la scăderea sau oprirea tratamentului cortizonic).
    Ţinta tratamentului este remisiunea completă sau parţială.
    2. Remisia sindromului nefritic: reducerea hematuriei, proteinuriei şi stoparea reducerii/redresarea eRFG.
    Doze
    Nefropatia cu leziuni glomerulare minime
    Prednisonum 1 mg/kg corp zi (greutate "uscată"), po, în asociere cu cyclophosphamidum 2-3 mg/kg corp zi (greutate "uscată"), po, 3 luni (terapie de linia a II-a). Dacă se obţine remisiune, se opreşte. În caz de lipsă de răspuns (fără remisiune sau remisiune parţială), corticodependenţă sau recăderi frecvente sau contraindicaţii (sau reacţii adverse) pentru corticoizi sau cyclophosphamidum, se înlocuieşte cu ciclosporinum maximum 5 mg/kg corp zi (greutate "uscată"), po, 3 luni (terapie de linia a III-a).
    Nefropatia glomerulară membranoasă
    Prednisonum 0.5 mg/kg corp zi, po, 27 zile, în lunile 1,3 şi 5 asociat cu cyclophosphamidum 2-3 mg/kg corp zi, 30 zile, în lunile 2, 4, 6 (terapie de linia a II-a), indicată dacă proteinuria este 4-8 g/24 ore şi eRFG > 60 mL/min stabil la 6 şi 12 luni, în ciuda terapiei de linia I [inhibitori ai enzimei de conversie ± blocanţi ai receptorilor angiotensinei, diuretice (saluretice ± antialdosteronice), inhibitori ai HMGT, 6 luni)] sau proteinurie > 8 g/24 ore şi/sau scăderea eRFG, la 6 şi 12 luni. Dacă se obţine răspuns, se opreşte. În cazul lipsei de răspuns, de recăderi frecvente sau contraindicaţii (corticoizi sau cyclophosphamidum), se înlocuieşte cu ciclosporinum 3-4 mg/kg corp zi, po, 6 luni (terapie de linia a III-a).
    Glomeruloscleroză focală şi segmentară
    Prednisonum 1 mg/kg corp zi (greutate "uscată"), po, asociat cu cyclophosphamidum, 2-3 mg/kg corp zi, po, 3 luni (terapie de linia a II-a). Dacă se obţine răspuns, se continuă 6 luni.
    În caz de lipsă de răspuns, corticodependenţă sau intoleranţă (corticoizi, ciclofosfamidă), se înlocuieşte cu ciclosporinum maximum 5 mg/kg corp zi (greutate "uscată"), po, 3 luni (terapie de linia a III-a).
    Sindrom Goodpasture
    Prednisonum 1 mg/kg corp-zi (greutate "uscată"), durată totală 6 luni, asociat cu cyclophosphamidum 2-3 mg/kg corp-zi (greutate "uscată"), 3 luni.
    Vasculite pauciimune
    Terapie de linia I: (i) Atac: Prednisonum 1 mg/kg corp-zi (greutate "uscată"), cu scădere progresivă până la 10 mg/zi la 6 luni, în asociere cu cyclophosphamidum 2-3 mg/kg corp-zi (greutate "uscată"), 3 luni. (îi) Întreţinere: Prednisonum 10 mg/zi, 24 luni, în asociere cu azathioprinum 2-3 mg/kg corp-zi (greutate "uscată"), cu scăderea după 12 luni, 24 luni în total.
    Glomerulonefrite prin complexe imune cu evoluţie subacută
    Terapie de linia I: (i) Atac: Prednisonum 1 mg/kg corp-zi (greutate "uscată"), cu scădere progresivă până la 10 mg/zi la 6 luni, în asociere cu cyclophosphamidum 2-3 mg/kg corp-zi (greutate "uscată"), 3 luni. (îi) Întreţinere: Prednisonum 10 mg/zi, 24 luni, în asociere cu azathioprinum 2-3 mg/kg corp-zi (greutate "uscată"), cu scăderea după 12 luni, 24 luni în total.
    Nefropatie cu depozite mezangiale de IgA
    Terapia de linia a III-a (indicată dacă proteinuria nu scade sub 1 g/24 ore, după 6 luni de terapie de linia a II-a sau la scăderea eRFG): prednisonum 0.5 mg/kg corp-zi, în asociere cu cyclophosphamidum 2 mg/kg corp-zi, 3 luni, apoi azathioprinum, 2 mg/kg corp zi, 2 ani.
    Nefropatie lupică clasele III şi IV
    Terapie de linia I: prednisonum 1 mg/kg corp-zi, 3 luni, apoi scădere treptată până la 6 luni în asociere cu cyclophosphamidum 2-3 mg/kg corp-zi, 3 luni sau puls iv 500 mg la 2 săptămâni, 3 luni.
    Glomeruloferită crioglobulinemică secundară infecţiei cu virusul hepatitei C
    Terapie de linia I: prednisonum 0.5 mg/kg corp-zi (precedat de puls cu metilprednisolon), cu scădere treptată până la 3-6 luni, în asociere cu cyclophosphamidum 2-3 mg/kg corp-zi, 3-6 luni, urmat de tratament antiviral (vezi Tratamentul infecţiei cu virusul hepatitei C).
    Monitorizare
    La bolnavii aflaţi sub tratament vor fi monitorizate lunar:
    1. proteinuria (determinare cantitativă);
    2. sedimentul urinar (hematurie);
    3. eRFG (determinarea creatininei serice);
    4. albuminele serice;
    5. hemogramă;
    6. glicemie.
    Prescriptori
    Prescrierea şi monitorizarea tratamentului cu cyclophosphamidum va fi efectuată de către medicii nefrologi.
    DCI: CICLOSPORINUM
    Indicaţii
    Ciclosporinum este recomandat ca terapie de linia a III-a, în cazul lipsei de răspuns, recăderilor sau efectelor adverse ale corticoterapiei/citotoxicelor din terapia de linia I, în sindromul nefrotic primitiv (proteinurie > 3.5 g/24 ore; albumine serice < 3 g/dL), eRFG > 30 mL/min şi diagnostic anatomo-histologic precizat al leziunii renale [nefropatia glomerulară membranoasă, nefropatia cu leziuni glomerulare minime şi glomerulocleroza focală şi segmentară].
    Tratament
    Ţinta tratamentului
    În funcţie de răspunsul la terapie al sindromului nefrotic, sunt definite: remisiunea completă (proteinuria scade la < 0.2 g/24 ore şi albumina serică creşte > 3.5 g/dL); remisiunea parţială (proteinuria rămâne între 0.2-3.4 gr/24 ore sau scade cu > 50% faţă de valoarea iniţială); recăderea (reapariţia proteinuriei după ce remisia completă a durat > 1 lună); recăderi frecvente (mai mult de 2 recăderi în 6 luni); corticorezistenţa (persistenţa proteinuriei după 4 luni administrarea de prednison, în doză de 1 mg/kg corp-zi) şi corticodependenţa (reapariţia proteinuriei nefrotice la scăderea sau oprirea tratamentului cortizonic).
    Ţinta tratamentului este remisiunea completă sau parţială.
    Doze
    Nefropatia cu leziuni glomerulare minime
    Prednisonum 1 mg/kg corp zi (greutate "uscată"), po + ciclosporinum maximum 5 mg/kg corp zi (greutate "uscată"), po, 3 luni (terapie de linia a III-a). Dacă se obţine răspuns, scade doza de ciclosporinum după 3 luni şi continuă cu doza redusă 12-24 luni (poate fi necesară biopsie renală la 12 luni pentru excluderea nefrotoxicităţii ciclosporinei, dacă există creşteri ale creatininei serice > 30% faţă de valoarea de bază). Lipsa de răspuns la 6 luni impune întreruperea administrării (ciclosporinum şi predisonum).
    Nefropatia glomerulară membranoasă
    Prednisonum 0.5 mg/kg corp-zi, po + ciclosporinum 3-4 mg/kg corp zi, po, 6 luni (terapie de linia a III-a). Dacă nu există răspuns (reducerea proteinuriei cu mai puţin de 50%), se întrerupe ciclosporinum şi se administrează terapie de linia I. Dacă se obţine remisiune completă, se continuă ciclosporinum 3-4 luni, apoi se opreşte. Dacă se obţine remisiune parţială (reducerea proteinuriei cu > 50%) se continuă ciclosporinum 12-24 luni sau nedefinit, în funcţie de răspuns.
    Glomeruloscleroză focală şi segmentară
    Prednisonum 1 mg/kg corp zi (greutate "uscată"), po + ciclosporinum maximum 5 mg/kg corp zi (greutate "uscată"), po, 3 luni (terapie de linia a III-a). Dacă se obţine răspuns, se scade doza de ciclosporină după 3 luni şi continuă cu doza redusă 12-24 luni (poate fi necesară biopsie renală la 12 luni pentru excluderea nefrotoxicităţii ciclosporinei, dacă există creşteri ale creatininei serice > 30% faţă de valoarea de bază). Lipsa de răspuns la 6 luni impune întreruperea administrării.
    Monitorizare
    La bolnavii aflaţi sub tratament vor fi monitorizate lunar:
    1. proteinuria (determinare cantitativă);
    2. sedimentul urinar (hematurie);
    3. eRFG (determinarea creatininei serice);
    4. albuminele serice;
    5. hemogramă;
    6. glicemie;
    7. nivelele serice de ciclosporină.
    Prescriptori
    Prescrierea şi monitorizarea tratamentului cu ciclosporinum va fi efectuată de către medicii nefrologi, cu aprobarea comisiilor CAS.
    DCI: AZATHIOPRINUM
    Indicaţii
    Azathioprinum este recomandat ca:
    1. terapie de linia I sau a II-a (după lipsă de răspuns, recăderi frecvente sau efecte adverse) în sindromul nefrotic primitiv (proteinurie > 3.5 g/24 ore; albumine serice < 3 g/dL), eRFG > 30 mL/min şi diagnostic anatomo-histologic precizat al leziunii renale [nefropatia glomerulară membranoasă (GM), nefropatia cu leziuni glomerulare minime (NLGM), glomerulocleroza focală şi segmentară (GSFS) sau glomerulonefrita membranoproliferativă (GNMP)].
    2. terapie medicamentoasă de linia I sau a II-a (după lipsă de răspuns, recăderi frecvente sau efecte adverse) în sindromul nefritic [hematurie (hematii dismorfe) superioară leucocituriei, cilindrurie (cilindri hematici, granuloşi) ▒ reducerea eRFG ▒ HTA ▒ edeme] din:
    a. Glomerulonefrite rapid progresive (GNRP) documentate clinic, paraclinic (sindrom nefritic + reducerea rapidă a eRFG ≥ 50% în trei luni) şi anatomopatologic (formare de semilune > 60% dintre glomeruli examinaţi) şi:
      i. Sindrom Goodpasture - anticorpi anti-membrană bazală glomerulară circulanţi (ELISA ≥ 2UI/mL) sau imunofluorescenţă indirectă;
      îi. Vasculite pauciimune - anticorpi circulanţi anti-mieloperoxidază (≥ 6 UI/mL) şi sau anti-proteinaza C (≥ 9 UI/mL).
      iii. Glomerulonefrite prin complexe imune: NIgA, nefropatie lupică; glomerulonefrită crioglobulinemică.
    b. Nefropatie cu depozite mezangiale de IgA (NgIgA) documentată histologic, cu:
      i. proteinurie > 1 g/24 ore şi eRFG > 60 mL/min, în ciuda terapiei antiproteinurice
      sau
      îi. degradare rapidă a funcţiei renale (reducerea eRFG > 15% pe an).