Anna karenina
Yüklə 3,26 Mb.
|
| lalvare. ;
XXIII
Contesa Lidia Ivanovna, entuziastă din fire, se măr tase de foarte tinără cu un om bogat şi de vază, cu inir bună, vesel, dar desfrinat din cale-afară. După o lună citeva zile,Se căsnicie, bărbatul său o părăsise. La ent ziastele sale manifestări de dragoste, soţul răspund* numai cu ironii, ba chiar cu duşmănie — ceea ce nu putea inţelege oamenii care cunoşteau inima bună a contelui nu găseau nici un defect in caracterul entuziast al Lidi< De atunci, deşi nu divorţaseră, soţii locuiau despărţiţi. Tcind bărbatul işi intilnea nevasta, o intimpina intotdea: cu aceeaşi ironie amară, pe care nu şi-o putea exp; nimeni.
Contesa Lidia Ivanovna incetase de mult de a mai fi drăgostită de soţul său, dar nu incetase nici o clipă atunci să fie indrăgostită de cite cineva, uneori de r multe persoane deodată — bărbaţi şi femei — in gen: aproape de toţi oamenii care se deosebeau prin ceva ceilalţi muritori. De pildă, se indrăgostea de toate prin sele şi de toţi prinţii care făceau alianţe noi cu familia ' rului. indrăgise un mitropolit, un vicar şi un preot, aj ziarist, trei slavi din Balcani, pe Komisarov, un mii un doctor, un misionar englez şi pe Karenin. Toate iubiri, cind mai slabe, cind mai puternice, n-o i m i .să aibă cele mai intinse şi mai complicate relaţii la; ca şi in societate. Dar după nenorocirea care il lovf Alexei Alexandrovici, de cind il luase sub deosebita !.,tecţie şi incepuse să vadă de gospodăria lui şi să-i ţtaem jplEtetul, Lidia Ivanovna işi dădu seama că toate ce-filatelie„f$KŞg*x;te fuseseră iluzorii şi că-1 iubea sincer nur i|≫e j￡*rt≪|*B, ca sentimentul pe care-1 nutrea pentru d mai puternic decit toate sentimentele sale de AfwHizmdu-şi sentimentul şi comparindu-1 cu inainte, ea işi dădu bine seama că nu s-ar fi H ţ j g s t i de Komisarov dacă acesta n-ar fi salvat jarului ; că nu s-ar fi indrăgostit de Ristici-Kudjiţki
Serbiei in perioada războiului turco-sirt≫ din 1≪W. i-ar fi ≪riatei problema slaitk. •.HrvKar≪cla insă il iubea ntru parniun a lui, pentru '0WHA 'lui superior şi neinţe-i, pentm timbrul subţirel apţ0am&ai cu intonaţii prelun-Jte, atit #e drag ei, pentru f/mi im -: obosită, pentru ca-≪cterul şi pentru miinile lui albe, ≪noi. cu vinele umflate. u număr că se bucura cind ii vocea, dar căuta pe faţa lui mele impresiei pe care o făcea ea asupră-i. Dorea să-i , mi numai prin vorbă, ci prin intreaga ei fiinţă. Ca -i placă lui, ea se ingrijea acum de toalete mai mult v.U oricind in trecut. Se surprindea visind ce s-ar fi in-plat dacă ea n-ar fi fost căsătorită ; iar el ar fi fost r. Se imbujora de emoţie cind intra Karenin in odaie. i putea stăpini un zimbet de inrintare cind ii spunea a plăcutt. Devdfaşva zile, contesa Lidia ivanovna era foarte tulbută. Aflaae că Anna şi Vronski se găseau la Petersburg. robuia să-1 ferească pe Alexei Alexandrovici de o intilnire eu dinsa. Se cuvenea să-1 apere chiar de chinuitoarea veste Că această femeie ingrozitoare se află in acelaşi oraş cu dirtsul şi că el ar putea s-o intilnească in orice clipă. Lidia ivanovna culegea informaţii, prin cunoscuţi, despri? intenţiile acestor oameni dezgustători, cum ii numea J≫e Anna p ^e Vronski, şi incerca in acelaşi timp să conţjiică in aşa fel paşii prietenului său, ineit acesta să nu-i in- Ulnuască. .ţin tinăr adjutant, prieten cu Vronski, de la care contesa primea ştiri şi care nădăjduia să capete cu ajutorul fi o concesiune, ii spuse că Anna şi Vronski işi isprăviseră treburile şi erau hotăriţi să plece a doua zi. Lidia ivanovna incepuse să se liniştească, dar a doua zi dimineaţă i se ≪duse un'bilet. Recunoscu, ingrozită, scrisul : era al Armei Kureninav Plicul lunguieţ, galben, de hirtie groasă ca o i*tj≪jă de tei purta un monogram mare. Scrisoarea mirosea frumos. —Cine a adus-o ? , —Un ≪coniisionar de la hotel. Mult tanp, contesa lidia ivanovna nu se putu aşeza ,ţ| clhiască scrisoarea. Din pricina emoţiei ea avu un acces de. ≪Mimă, de care suferea ; după ce se linişti, citi următoarea icrisoare in fi ≪Madame Za comtesse, sentimentele creştineşti care v.1 'umplu inima imi dau neiertata indrăzneală de a vă scr.'u. „Sint nenorocită din pricina despărţirii de fiul meu. Vă im -.pior să-mi ingăduiţi să-4 văd o singură dată inainte de placare. Iertaţi-mă că vă reamintesc de mine. Mă adresez dom -sniei voastre şi nu lui Alexei Alexandrovici, numai fiindi 4iu vreau să-1 fac pe acest om mărinimos să sufere, aducii *iu-i aminte de mine. Cunoscind prietenia domniei-voasti pentru el, mă veţi inţelege. D veţi trimite pe Serioja ia Imine, ori am să vin eu acolo la o anumită oră fixată de dumneavoastră, ori mă veţi inştiinţa cind şi unde l-aş putea vedea in afara casei ? Nu mă gindese la un refuz, deoa cunosc generozitatea aceluia de care depinde acest li ■Nici nu vă puteţi inchipui cit de arzătoare este dorinţa f de
nemăsurată este recunoştinţa pe care v-o port pentru ♦arul domniei-voastre ce veţi binevoi a-mi da.
Yüklə 3,26 Mb. Dostları ilə paylaş:
|