Anna karenina
Yüklə 3,26 Mb.
|
| Nu ştiu. Cte'ih
3ft mitei, Scioja ffcet 9c gindaard. Gipdurile sale civu foatto ompikaBfce .şi felurite. Işi ■ 'tach^Mtia "Că Partal să.i va primi dinft&≪9*￡brtă şi ≪Vladimir≫,j ■ţi "Aawire ■ .. şi că d ' n p icina asia va fi mult mai ingăduitor IA %-vfa de
d(vnici;n!(.\ ^1 pe cele ce se vor mai născoci 'Hrov Ek'QBu r ■ : • ckt'd -A'idi-oi≫. De cum au să fie născocit ik' 1 i .UT să le ■:•[ primească. Se vor isca ordine di: •mari. iar el va fi pe loc vrednic de ele. Timpul trecu in astfel de meditaţii. Oind sosi profesc rul, nu invăţase incă lecţia despre complementele circum-t stanţiaie ae iS≫ip, de loc şi de mod. Profesorul rămase mi numai nemulţumit, dar şi amărit. Această amărăciune il )şa pe Serioja. Nu se simţea insă vinovat că nu invă-fia : cu toate că se străduise din răsputeri, nu deloc. Atunci cind profesorul ii explica, Serioja că inţelege şi parcă şi inţelegea ; de indată insă ce •a singur, nu-şi mai putea aminti şi nici nu mai pricepe in ruptul capului cum cuvintul ≪subit≫, atit ■ 4BI≪
pi lui Serioja ii părea răii că-şi necăjise profesorul* Ar fi vrut să-1 rningiie. Aiesse o clipă cind profesorul privea tăcut intr-o carte. —ltihail Ivanici, cind e ziua dumitale ? il intrebi Serioja deGdată. ,, •— Mai bine ie-ai gindi la lecţiile dumitale. Ziua oncn masfcieă n-are nici o insemnătate pentru o fiinţă raţională^ ￡ o zi ca toate celelalte, in care trebuie să munceşti. i Seringa se uită cu luare-aminte la profesor, la bărbuţa lui cani, la ochelarii care se lăsaseră sub semnul făcut de ei pe nas şi căzu iarăşi pe ginduri, aşa că nu mai auzi ni≫ic*ikt ceea ce ii explică profesorul, Băiatul işi dădea seama că profesorul nu se gindea Ia cete ≪Dar de ce s-au inţeles cu toţii să vorbească in acelaşi fol aceleaşi lucruri plictisitoare şi fără folos ? De ce se
poartă poasfesoraul aşa cu mine ? De ce nu mă iubeşte ?≫ se iisfeneriaf tm *eisteţe băiatul şi nu putu găsi răspuns.
XXVII
r.i p,-o Tenorului urmă aceea a tatălui său. Pină la sosfesa lui Karenin, Serioja se aşeză la masă şi, jucin->
du-se cu un cuţitaş, se cufundă din nou in ginduri. Printre indeletnicirile sale preferate era şi aceea de a"
căuta §*e.--maică-sa in timpul plimbărilor. Nu credea in. moa-Pte, iadeobşte, şi mai cu seamă in moartea mamei sale,
deşi i-o naiunţase Lidia Ivanovna, iar Aiexei Aiexandrovici o cotaiieetfmse. De aceea, chiar şi după ce-i vorbiră de moartea
ei, Serioja nu inceta să o caute ori <:.U: ciie ori se ducea la plimbare. De cite ori vedea o femeie mai implinită, graţioasă
şi ￡u păru] nogru, inima i se umplea de duioşie imtr-siii, Stocii simţea că se inăbuşă, ochii i se umpleau de
lacrinai $￡ se aştepta din clipă in clipă ca femeia aceea să ticuită 4*4*^ fa e i-ar yimbi, l-ar săruta ; i-ai" simţi parfumul şi mingj&urfa mi;nii delicate şi ar jptt≫|Jft''de fericire ca
intr-o seară, o dată, ciad s^-a tăvăiii i≫ pieioacele m, iimdcu cfe H gtdtta ; iar el ridea in hohote şi ii muşca uşor mina albă, plină de inele.
,.' Mai tirziu, cind Serioja află din intimplare, de la dădaca lui, că maică-sa nu murise ; iar tatăl său şi
Lidia Ivanovna ii explicaseră că trebuie să fie moartă pentru el fiindcă se făcuse rea (copilul crezu
şi mai puţin aceasta, căci o iubea), el nu conteni s-o caute şi s-o aştepte. in ziua aceea, in Grădina de
vară, copilul văzu o doamnă cu voal violet. O urmări cu inima zvicnind pe cind se apropia de
dinsul pe alee, crezind că era ea ; dar doamna nu ajunse pină la dinşii: dispăru.
Serioja simţea in ziua aceea, mai puternic decit ori-cind, un val de iubire pentru ea, şi acum, intr-o
desăvirsită uitart de sine, asteptindu-şi tatăl, băiatul cresta cu cuţitaşul colţul mesei şi se uita inainte cu
ochii strălucitori, cu gin- a≫Ha dinsa. #■■•. *— Vine tata '. ii atrase luarea-aminte Vasili
Lukici. ≪V JSerioja sări de pe locul lui, se duse la tatăl său şi, după ee-i. sărută mina, se uită atent la
dinsul, căutind semne de bucurie pentru primirea ordinului ≪Alexandr Nevski≫.
—Ai făcut o plimbare frumoasă ? il intrebă Alexei
Alexandrovici; şi, după ce ste aşeză in fotoliu, dinsul Vechiul Testament şi4 deschise. Cu toate că Alexei Alexandrovici ii spusese de multe ori lui Serioja că fiecare creştin trebuie să cunoască temeinic Sfinta Scriptură, băiatul observase că tatăl sau consulta adesea Vechiul Testament. —Da, papa, am petrecut foarte bine, răspunse Serioja,
aşezindu-se pe marginea scaunului şi leganinduse — lucru
interzis. Am intilnit-o pe Nadenka (o nepoată pe care o creştea Lidia Ivanovna). Mi-a spus că ai primit o stea nouă. iţi pare bine, Vo-V0- ? —Mai intii, te rog să nu te legeni, il rugă Alexei Ale xandrovici. in al doilea rind, trebuie să ştii că plăcută nu-i răsplata, ci munca. Aş dori să inţelegi asta. Uite, tu de pildă, dacă ai să munceşti, dacă ai să inveţi numai ca să fii răsplătit, munca are să ţi se pară grea. Dacă ai să lucrezi insă din dragoste pentru muncă, ai "să-ţi" găseşti in ea răsplata. (Alexei Alexandrovici spunea acestea amintindu- şi cum il imbărbătase conştiinţa datoriei in dimineaţa 106
aceea la lucrul lui plictisitor, cate se mărginise la semnare* unui număr de o sută optsprezece hirtii.) Ochii lui Serioja care luceau de duioşie şi de bună dis poziţie se stinseră şi se plecară in jos sub privirea tatălui 6ău. Era acelaşi ton, cunoscut de mult, pe care Alexei Alexandrovici il folosea ori de cite ori ii vorbea lui Serioja', şi la care băiatul invăţase să răspundă fals, fără sinceri- ' tate. Tatăl său vorbea totdeauna cu el (i se părea copilului)'' ca şi cum ar fi vorbit unui băiat imaginar, scos parcă din cărţi, dar care nu semăna deloc cu Serioja. Iar acesta in cerca mereu să se prefacă in ochii tatălui său că e chiar1' băiatul din cărţi. \* —Cred că inţelegi ? il intrebă tatăl. '> —Da, papa, răspunse Serioja, făcindu-1 pe băiatul Inchipuit. Lecţia cuprindea invăţarea pe de rost a citorva versete din Evanghelie şi repetarea inceputului Vechiului Testament. Serioja ştia binişor versetele din Evanghelie ; da* tocmai in clipa cind incepu să le spună, văzu pe fruntea tatălui său un os care se incovoia atit de brusc spre timple, lncit se incurcă şi, avind două cuvinte la fel, legă sfirşitul unui verset de inceputul altuia. Karenin descoperi că băiatul nu inţelegea ceea ce spune şi se enervă. Se posomori şi incepu să explice ceea ce Serioja auzise de multe ori, insă nu fusese in stare să reţină, tocmai fiindcă inţelegea foarte bine, ca in cazul lui ≪subit≫ complementul circumstanţial de mod. Serioja se uita la tatăl său cu o privire speriată şi se gindea numai la un singur lucru : are lă-1 pună oare tatăl său să repete, ori nu, cele ce-i explica, aşa cum mai făcuse şi altă dată ? Gindul acesta il speria aşa de mult, incit nu mai inţelegea nimic. Dar tatăl său nu-1 puse să repete cele spuse de dinsul şi trecu la lecţia din Vechiul Testament. Serioja povesti frumos evenimentele ; dar cind trebui să răspundă la intrebarea ce anume insemnau unele din aceste evenimente, nu ştiu nimic, deşi mai fusese pedepsit pentru lecţia aceasta. Locul unde Serioja ie opri şi se incurcă fără să mai poată spune ceva, incepind •& taie masa şi să se legene pe scaun, era tocmai pasajul tn care trebuia să vorbească despre patriarhii de dinainte de potop. Dintre aceştia nu şi-1 mai amintea decit pe Enoh, oel luat de viu in cer. Le ştiuse numele mai inainte, dar 407
r^ir≪, mai cu seamă fiindea Enoh rr.'. din toi Vechiul Testament, in cor Li stirni in minte un intreg stăpinire pe el, in timp ce rămă-la lanţul cile la ceasornicul tatălui său şi pe jumătate al vestei lui. deloc in moarte, despre care i se i %&)& M& a≪≫. Nu credea că fiinţele iubite pot muri
eă "1 Insuşi va muri. Era ceva absolut imgj . Dar i se spunea că toţi oamenii vc ţ≫uri ictareha≫R cliiar ps unii oameni, in care avea mere 4flere, şi aceştia spuseseră la fel. in acelaşi chip ii vorbea $ădaca lui, deşi in silă. Dar Enoh nu murise. Prin urmar
Oricine ina&tf>n lui Dumnezeu ca să fie luat de viu la. cer Oamenii răi, adică aceia pe care naveau decit să moară. insă. toţi aaitr.ei fie ca Enoh. cunoşti ? luMeţ≫ ≪ee≫ te e mal fiafinsitor dtecit oii zise. teail*,, raate&HSarse, atunci poate atrag*- ? Slnt ruiB&ui$≪ttil dfe Mxm. Şi Piotr Ignati (profesorul principal)}, fe ≪≪şwJţumit... Trebuie să pedepsesc. Şi tatăl, şi profesorul erau nemulţumiţi de Serii care ir≫>#ă|n intr-adevăr foarte prost. Nu se. putea sp insă
Yüklə 3,26 Mb. Dostları ilə paylaş:
|