Domeniul de analiza 3 „Identificarea si evaluarea pericolelor si incidentelor“
3.1 Desfasurarea analizei pericolelor
Ce metode sistematice se aplica, ex:
liste de verificare
metoda-PAAG/HAZOP
metoda matricei (ex. Metoda Zürich)
metoda indecsilor (z.B. Dow)?
Exista criterii pentru determinarea aplicabilitatii unei metode, ex:
in functie de metode
in functie de potentialul de periculozitate (ex: se depaseste o anumita cantitate de substanta)?
Cum se stabileste aria de analiza?
In ce mod se permite operarea, in conformitate cu reglementarile sau operarea neconforma cu reglementarile?
Cum se asigura caracterul de actualitate a metodei ce urmeaza a fi aplicata?
Cine este responsabil cu alegerea persoanelor ce urmeaza a fi implicate?
Dupa ce criterii sunt selectate persoanele ce urmeaza a fi implicate, ex: dupa cunostiinte referitoare la:
instalatie (tehnologia instalatiei)
procedeu
substante
metoda ce urmeaza a fi aplicata
masuri de protectie speciale (ex: tehnica conducerii procesului, protectia impotriva incendiilor si exploziilor, controlul poluarii apelor)
In ce conditii (temporale) de aplicare are loc identificarea si evaluarea potentialelor pericole? Ex: in cazul
dezvoltarii procedeelor
reproiectarii
modificarii instalatiei (ce modificari)
perturbatii in operare (ce), incidente
activitati de intretinere
situatii de operare iesite din comun
Cine este responsabil, ca identificarea si evaluarea potentialelor pericole sa aiba loc la perioada stabilita?
Are loc o verificare (periodica – ex: odata la 2 ani) cu privire la perioadele stabilite pentru efectuarea identificarii si evaluarii potentialelor pericole, in sensul cuprinderii in aceste perioade a tuturor momentelor relevante?
Cine este responsabil pentru acesta problema?
Ce si cum face obiectul documentarii in ceea ce priveste identificarea si evaluarea potentialelor pericole?
persoanle implicate in activitatea de identificare si evaluare a potentialelor pericole,
rezultate,
masuri concluzionate,
implementarea masurilor,
verificare daca masurile au fost implementate.
Pe ce durata de timp se pastreaza documentatia?
Cine este responsabil pentru documentatie?
3.2 Modul de abordare al rezultatelor
Care este procedura pentru masurile derivate din activitatea de identificare si evaluare a potentialelor pericole?
Cine ia decizia cu privire la implemetarea masurilor? In cat timp?
Cine este raspunzator pentru aplicarea masurilor?
Cine verifica daca masurile au fost aplicate conform reglementarilor?
In cazul relevantei rezultatelor, sunt facute acestea publice (in afara instaltiei sau a unitatii)? Ex: angajati ai unitatii, alti operatori, autoritati, publicul de specialitate, publicitatii.
Cine decide in ce medii va avea loc aducera la cunostinta?
Cine este responsabil cu publicarea?
Domeniul de activitate 4 „Supravegherea operarii“
4.1 Instructiuni de munca si operare
Ce instructiuni de operare sunt valabile si cine este raspunzator pentru stabilirea si modificarea acestora? Exista reglementari referitoare la stabilirea/modificarea instructiunilor de operare, a ghidului de utilizare a cazanului etc? Sunt luate in considerare, la stabilirea instructiunilor, aspecte referitoare la protectia mediului inconjurator, protectia muncii si siguranta instalatiilor?
Este clar definit cine trebuie sa fie consultat pentru alcatuirea instructiunilor de operare? Are loc o verificare ulterioara a instructiunilor de operare, inainte ca acestea sa fie puse in practica?
Sunt stabiliti responsabili cu desfasurarea adaptarii instructiunilor de operare la conditiile unitatii?
Exista criterii referitoare la perioadele de efectuare a adaptarii (ex: o data la jumatate de an, in cazul modificarilor importante (regulament, incidente) – cine stabileste importanta?
Cum se realizeaza transmiterea catre cei implicati a informatiilor referitoare la modificarile efectuate?
Exista verificari in ceea ce priveste efectuarea modificarilor, si ce mentioneaza regulamentul in acest sens (perioada, responsabili)?
Instructiunile de operare trebuie sa fie formulate simplu si inteligibil si sa fie disponibile intr-un numar suficient de mare. Pentru o intelegere a instructiunilor de operare si din partea persoanelor implicate straine ajuta redactarea in mai multe limbi acestor instructiuni. Instructiunile de operarea trebuie sa fie in cel putin atatea limbi, cate persoane vorbitoare de limbi diferite sunt implicate in intreprindere.
Instructiunile de operare trebuie sa contina/reglementeze urmatoarele puncte: Domeniul de activitate/activitate,
denumirea substantei periculoase,
pericole pentru om si mediu incanjurator (indicatori de risc, clase de pericole pentru ape),
masuri de protectie, reguli de comportare, masuri de igiena (indicatori S),
comportament in caz de pericol,
primul ajutor,
eliminare adecvata a deseurilor in caz de accident, scurgere, sau cazuri asemanatoare.
Trebuie asigurata actualitatea instructiunilor de operare. Acest lucru se poate realiza, de exemplu, prin desemnarea clara a competentelor.
In cazul in care din partea personalului unitatii se primeste un feedback, neconcordantele pot fi eficent inlaturate.
Trebuie asigurat faptul ca instructiunile de operare sunt cunoscute.
Acest lucru poate fi realizat prin metoda unei elaborari clare si simple sau printr-o sondaj.
Ghidul de operare nu trebuie sa reglementeze doar conditiile normale de operare, ci sa contina informatii si despre situatii speciale (pornire/oprire, functionare de mentenanta, situatii de urgenta).
Trebuie sa se faca referire si la pericole posibile precum si la masurile de precautie ce trebuie luate.
Personalul operational trebuie, pentru preluarea activitatii legate de instalatie, sa fi absolvit un curs de pregatire care sa contina si instructaj referitor la procedeu.
Absolvirea cu succes a instructajului trebuie verificata, prin chestionare sau prin examinari scrise de scurta durata.
Instructajul si descrierea trebuie pus la dispozitia personalului intr-o forma simpla, astfel incat sa se poate recurge oricand la studierea acestora.
Scolarizarea trebuie sa fie documentata si documentatia trebuie inmanata intr-o forma clara si inteligibila celor implicati. Efectuarea instructajului privind siguranta si a documentatiei este vlabila conform punctului 4.2.
Ce reglementari privind schimbul de tura exista?
Schimbul de tura reprezinta un punct important in operarea sigura a unei instalatii. Daca, de exemplu, in timpul schimbului de tura nu sunt transmise informatii importante sau daca instalatia este lasata nesupravegheata, chiar si pentru cateva minute, acest lucru poate avea repercursiuni majore. Fluxul sigur de informatii poate fi realizat cu ajutorul unui proces verbal de predare, in care sa fie trecute toate datele importante si modificarile referitoare la instalatie.
O discutie sumara intre personalul responsabil cu instalatia al diferitelor ture, prezinta de asemenea un avantaj important si trebuie recomandat, ca si procesul verbal de predare, pentru o succesiune sigura a activitatilor de operare.
