Aspecte problematice ale transculturalităţii în procesul de traducere din limba română în limba germană

Paul Celan a tradus mai puţin din română, cu precădere din rusă, engleză, franceză, ebraică, italiană. Bănăţeanul stabilit la Frankfurt pe Main, Gerhardt Csejka, probabil cel mai preţuit şi productiv traducător al literaturii române contemporane, traduce ocazional (în parte recurgând la traducerile interlineare) şi poezii din maghiară, sârbo-croată şi rusă.

În lectura efectuată cu o atenţie aparte traducătorul de formaţie transculturală, prevenit probabil de ştiinţa culturii, trebuie să ţină cont de fenomene specifice ale textului şi contextului cum ar fi: intertextualitatea, amestecul de genuri literare, metafora şi analogia ca mijloace de cunoaştere şi reprezentare, mituri şi demitizări implicite şi explicite,

ritualuri, fetişul, mentalităţi, raporturi de putere, reprezentaţii, diferenţe, încrengături sociale concrete sau simbolice, fenomene de limbă, formule de adresare, relaţii de rudenie, oralitatea, forme de comunicare nonverbale, gestică şi mimică, reprezentaţii ale sărbătorilor, simultaneitatea nesimultanului, eterogenitate, localizare şi delocalizare, alteritatea, munca, autoritatea, genuri sociale, autenticitatea, călătoria, circulaţia, dichotomii, stereotipizări, exotism, înstrăinare, mijlocitori între culturi (turişti, comercianţi, traducători) multilingvism, netraductibilitate.

• ritualuri, fetişul, mentalităţi, raporturi de putere, reprezentaţii, diferenţe, încrengături sociale concrete sau simbolice, fenomene de limbă, formule de adresare, relaţii de rudenie, oralitatea, forme de comunicare nonverbale, gestică şi mimică, reprezentaţii ale sărbătorilor, simultaneitatea nesimultanului, eterogenitate, localizare şi delocalizare, alteritatea, munca, autoritatea, genuri sociale, autenticitatea, călătoria, circulaţia, dichotomii, stereotipizări, exotism, înstrăinare, mijlocitori între culturi (turişti, comercianţi, traducători) multilingvism, netraductibilitate.

Pentru practica traducerii traducătorul va selecta din acest catalog ceea ce corespunde în mod particular modelulul din limbă. Acest catalog releva însă că teoria traducerii este o interdisciplină, un model de îmbinare şi de suprapunere de discipline literare, lingvistice, ale ştiinţei comunicării etc. Într-un manual de traduceri şi translaţie (Snell-Hornby, 1999, pag. 47-137) sunt enumerate următoarele subdiscipline (tributare lingvisticii) de care traducătorul şi teoreticianul ştiinţei traducerii trebuie să ţină cont: fonologia, semantica, sintaxa, pragmatica, lingvistica de text, psiholingvistica, lingvistica contrastivă, stilistica, ştiinţa terminologiei, istoria traducerilor, teoria scopurilor, deconstructia, comunicarea interculturală, hermeneutica, semiotica, psihologia, ştiinţa cunoaşterii, postcolonialismul.

• Pentru practica traducerii traducătorul va selecta din acest catalog ceea ce corespunde în mod particular modelulul din limbă. Acest catalog releva însă că teoria traducerii este o interdisciplină, un model de îmbinare şi de suprapunere de discipline literare, lingvistice, ale ştiinţei comunicării etc. Într-un manual de traduceri şi translaţie (Snell-Hornby, 1999, pag. 47-137) sunt enumerate următoarele subdiscipline (tributare lingvisticii) de care traducătorul şi teoreticianul ştiinţei traducerii trebuie să ţină cont: fonologia, semantica, sintaxa, pragmatica, lingvistica de text, psiholingvistica, lingvistica contrastivă, stilistica, ştiinţa terminologiei, istoria traducerilor, teoria scopurilor, deconstructia, comunicarea interculturală, hermeneutica, semiotica, psihologia, ştiinţa cunoaşterii, postcolonialismul.

Prin intermediul unor metode ale etnografiei comparate, respectiv ale antropologiei culturale, ştiinţele culturii şi-au însuşit termenul de traducere, folosindu-l ca metaforă, cu o semnificaţie mai largă decât cea de traducere lingvistică. Deja translatologia îmbogăţise în anii 1980 sensul acestui termen cu conotaţii din domeniul ştiinţelor culturii. Studiile din seria Göttinger Beiträge, realizate pe marginea traducerii literare şi a cercetării internaţionale în domeniul traducerilor au fost cele care au prezentat primele cu succes principiul transdisciplinarităţii şi transculturalităţii. Unul din punctele de răscruce în dezvoltarea ştiinţelor sociale şi ale culturii stă sub semnul categoriei traducerii şi se numeşte ”translational turn” (Bachmann-Medick, 2006).

• Prin intermediul unor metode ale etnografiei comparate, respectiv ale antropologiei culturale, ştiinţele culturii şi-au însuşit termenul de traducere, folosindu-l ca metaforă, cu o semnificaţie mai largă decât cea de traducere lingvistică. Deja translatologia îmbogăţise în anii 1980 sensul acestui termen cu conotaţii din domeniul ştiinţelor culturii. Studiile din seria Göttinger Beiträge, realizate pe marginea traducerii literare şi a cercetării internaţionale în domeniul traducerilor au fost cele care au prezentat primele cu succes principiul transdisciplinarităţii şi transculturalităţii. Unul din punctele de răscruce în dezvoltarea ştiinţelor sociale şi ale culturii stă sub semnul categoriei traducerii şi se numeşte ”translational turn” (Bachmann-Medick, 2006).

În acest sens lărgit este vorba despre ”trans-punerea” de culturi (respectiv de subdomenii şi detalii semnificative), despre modalităţi de a descrie relaţiile dintre culturi, despre stiluri de viaţă, moduri de gândire, concepţii despre lume, discursuri. O asemenea traducere culturală precum şi lingvistic-filologică nu presupune substituirea - fără pierderi - a originalului, ci explicare, interpretare, contextualizare, comparare.

• În acest sens lărgit este vorba despre ”trans-punerea” de culturi (respectiv de subdomenii şi detalii semnificative), despre modalităţi de a descrie relaţiile dintre culturi, despre stiluri de viaţă, moduri de gândire, concepţii despre lume, discursuri. O asemenea traducere culturală precum şi lingvistic-filologică nu presupune substituirea - fără pierderi - a originalului, ci explicare, interpretare, contextualizare, comparare.