„Lichtungen“ (2000) publică liste de texte româneşti în versiune germană, când Consiliul de cultură al oraşului Freiburg editează în Edition Isele, în 1994 un album amicorum cu titlul Herkunft Rumänien (Originea România), când Gregor Laschen publică în seria ‚poezia vecinilor’ şi un volum de ”Poezie din România” (Ich ist ein anderer ist bang. Bremerhaven, Edition die horen, 2000). De altfel, aici a publicat Peter Motzan un eseu despre Încercări de înnoire şi contraproiecte ale generaţiei ’80 în lirica românească. „Lichtungen“ (2000) publică liste de texte româneşti în versiune germană, când Consiliul de cultură al oraşului Freiburg editează în Edition Isele, în 1994 un album amicorum cu titlul Herkunft Rumänien (Originea România), când Gregor Laschen publică în seria ‚poezia vecinilor’ şi un volum de ”Poezie din România” (Ich ist ein anderer ist bang. Bremerhaven, Edition die horen, 2000). De altfel, aici a publicat Peter Motzan un eseu despre Încercări de înnoire şi contraproiecte ale generaţiei ’80 în lirica românească.
Şi prin burse de şedere la Berlin sau Stuttgart, oferite autorilor români, prin repetate conferinţe, seri de lectură sau manifestări orientate asupra diferitelor regiuni şi ţări– cum ar fi festivalul Regensburger donumenta (dedicat României în toamna anului 2007) - factorii de cultură ai spaţiului de expresie germană oferă alte şi alte posibilităţi de contact. Şi prin burse de şedere la Berlin sau Stuttgart, oferite autorilor români, prin repetate conferinţe, seri de lectură sau manifestări orientate asupra diferitelor regiuni şi ţări– cum ar fi festivalul Regensburger donumenta (dedicat României în toamna anului 2007) - factorii de cultură ai spaţiului de expresie germană oferă alte şi alte posibilităţi de contact.
Revelatoare pentru posibilităţile şi limitele transferului cultural dorit este participarea românească la târguri de carte internaţionale. Romanista şi traducătoarea Michèle Mattusch a prezentat un raport (accesibil în internet şi în traducere românească) despre Târgul de carte de la Leipzig din 1998, unde România a fost invitată de onoare. Ea scrie despre premise politice şi regionale ale procesului de intermediere culturală, prezintă imaginile despre România apărute în presa germană pe perioada desfăşurării târgului, insistând apoi asupra unor puncte de vedere româneşti cu privire la manifestarea în cauză şi înfăţişând în cele din urmă imaginile româneşti despre sine din massmedia. Revelatoare pentru posibilităţile şi limitele transferului cultural dorit este participarea românească la târguri de carte internaţionale. Romanista şi traducătoarea Michèle Mattusch a prezentat un raport (accesibil în internet şi în traducere românească) despre Târgul de carte de la Leipzig din 1998, unde România a fost invitată de onoare. Ea scrie despre premise politice şi regionale ale procesului de intermediere culturală, prezintă imaginile despre România apărute în presa germană pe perioada desfăşurării târgului, insistând apoi asupra unor puncte de vedere româneşti cu privire la manifestarea în cauză şi înfăţişând în cele din urmă imaginile româneşti despre sine din massmedia.
Pot oare nişte cărţi, cu atât mai mult cele câteva, puţine la număr, (Nostalgia de Mircea Cărtărescu, Vaterflucht de Carmen Francesca Banciu, Über Clowns de Norman Manea, antologia de poezie Gefährliche Serpentinen de Dieter Schlesak) expuse la acest târg de carte să schimbe ceva din imaginile negative stereotipe vehiculate în mediile occidentale? Nu va mai trebui să ne gândim la câini vagabonzi, copii ai străzii, Palatul poststalinist al Poporului, la Dracula şi la sărăcia locuitorilor ţării? Însă nu doar stilurile de viaţă aflate în transformare sunt descrise prin clişee. Stereotipe i s-au părut autoarei raportului amintit şi limitarea mediilor tipărite la scriitorii deja cunoscuţi Blandiana, Dinescu, Naum, evocarea pauşal pozitivă a trioului de emigranţi Cioran, Eliade, Ionesco. Pot oare nişte cărţi, cu atât mai mult cele câteva, puţine la număr, (Nostalgia de Mircea Cărtărescu, Vaterflucht de Carmen Francesca Banciu, Über Clowns de Norman Manea, antologia de poezie Gefährliche Serpentinen de Dieter Schlesak) expuse la acest târg de carte să schimbe ceva din imaginile negative stereotipe vehiculate în mediile occidentale? Nu va mai trebui să ne gândim la câini vagabonzi, copii ai străzii, Palatul poststalinist al Poporului, la Dracula şi la sărăcia locuitorilor ţării? Însă nu doar stilurile de viaţă aflate în transformare sunt descrise prin clişee. Stereotipe i s-au părut autoarei raportului amintit şi limitarea mediilor tipărite la scriitorii deja cunoscuţi Blandiana, Dinescu, Naum, evocarea pauşal pozitivă a trioului de emigranţi Cioran, Eliade, Ionesco.
Nu mai puţin stereotipe i-au apărut lui M. Mattusch aşteptările cititorilor germani, exprimate în presă, care sperau ca întâlnirea cu literatura română să le prilejuiască în principal experienţa străinului, exoticului, senzaţionalului şi surprinzătorului. În opinia sa, informaţiile actuale despre formarea de canoane noi, despre tinere talente, detabuizări, realismul atins sau absent, mituri vechi şi noi, complexe de inferioritate vechi şi noi trebuie furnizate de publiciştii şi literaţii literaturii-sursă, şi nu de cei ai literaturii-ţintă. O iniţiativă lăudabilă în acest sens a constituit-o numărul dedicat României al revistei bucureştene ”Neue Literatur” (1, 1998), ediţia specială, în limba germană, a revistei ”22”, prezentată la Târg sau eseul lui Mircea Cărtărescu Das Selbstbewusstsein eines ...escu din ”Frankfurter Rundschau”. |
