Biografia lui henri-irenee marrou nu are nimic spectaculos


V. INDEX „RETRACTATIONIS"



Yüklə 3,11 Mb.
səhifə48/48
tarix30.01.2018
ölçüsü3,11 Mb.
#42058
1   ...   40   41   42   43   44   45   46   47   48

V. INDEX „RETRACTATIONIS"

Acad. pr., 507

Ahile, 507 Alaric, 520 Alexandru, 510 Alfaric, P., 470, 471,472 Altaner, B., 473, 474,476 Ambrozie (Sfîntul), 477, 487, 490,

484,518,519

Ammianus Marcellinus, 494, 499 Anacephalaeosis, AII Angus, E., 473 Antichităţile, 476 Apuleius, 476 Arătos, 506 Aristotel, 506, 520 Aron, R., 479, 482 August, 514 Aulus Gellius, 503 Ausonius, 488, 494, 496

Babut, 471

Bacon, Roger, 507

Balthasar, H. Urs von, 480

Bardy, G., 473, 474, 477

Barres, 488

Bayet, J.,516



Bibliotheca, 480

Bloch, Marc, 468, 487,493, 508

Boethius, 494, 518

Bourgey, L., 506

Boyance, P., 469, 492, 503

Braque, 496

Brehier, fimile, 470

Buridan, 507

Cadiou, R.,471 Caesarius din Arelas, 509 Caramella, S., 471

Catul, 502

Cavallera, F., 482,483

Cayre, F.,481,483

Cels(in)us, 476

Cetatea lui Dumnezeu, 469, 475, 482,

486, 489, 491, 497, 498, 499, 500,

501,504,510,516,521 Chalcidius, 476 Chatillon, F., 516 Chenu, M. D., 479 Chevalier, L, 473, 474, 477,479 Chrysippos, 506 Chrysostomos, Ioan, v. Ioan Chryso-

stomos Cicero, 482,489, 500, 503, 507, 510,

513,514 Claudel 484 Cochrane, C. N., 519 Collingwood, R. G., 516 Comeau, M., 475 Confesiuni, 482, 483, 497, 512 Congar, M. J., 479, 480, 481 Constantin, 495, 516 Constanţiu II, 515 Contra Academicos, 495 Contra Iulianum, AII Copernic, N., 507 Coppens, J., 484 Courcelle, P., 468, 471, 473, 474,

475, 476, 477 Couture, 496 Crearea omului, 511 Crestomaţia, 480 Creţia, Gabriela, 516 curiositas, 476

Danielou, J., 484 Dante, 485

558


SFÎNTUL AUGUSTIN ŞI SFÎRSITUL CULTURII ANTICE

Dardanus, 516

Davenson, Henri, 469, 502

De civitate Dei, Al 6

De diversis quaestionibus, 468

De doctrina christiana, 478, 501, 520

De haeresibus, AII

Delbriick, R., 515

Deman, Th., 479, 480

Democrit, 507



De musica, 469

Denzinger-Bannwart, 479



De ordine, 509

Descartes, 505, 517

Des Places, E. 480

De Trinitate, AIA, 478, 479, 481,497,

498,518


Devreesse, R., 484 Diadochos al Foticeului, 480 Diels, H., 507 Dilthey, 479

Diofant din Alexandria, 585 Dionysios Thrax, 486 dispositio, 496 divisio, 498 Dombart, B., 501 Donatus, 517 Dubarle, A. M, 484



Enarratio in Ps. 118, 474

Enarrationes, AIA, 491

Eneida, 487

Enneade, 475

Epicur, 506, 507

Epiphanes din Salamina, 477

Erasmus, 474

Euclid, 505

Eunomus, 497

Eusebiu, 474, 519

Eustathios al Tessalonicului, 517



excursus, 498

exercitatio, 492

Fabre, P., 518

Febvre, L., 493

Festugiere, A.-J., 468, 472, 506, 514,

519 Finaert, J., 472, 490, 492

Galilei, 507

Gallay, P., 488

Garvey, M. P., 471

Gercken, M., 471

Gibbon, 495, 496

Gilson, Etienne, 478, 485

Glotz, G., 503

Goldbacher, 473

Gorgias, 502

Gratianus, 488

Grigore al Nyssei, 509, 511

Grigore cel Mare, 509

Grigore din Nazianz, 487, 488

Guignebert, Ch., 469

Gynaecia, A16

Heidegger, M., 504 Heim, H., 483 Hendrikx, E., 483 Henry, P., 475, 483 Heraclit, 505

Hicetas din Syracusa, 507 Hilarius, 497 iGxopia, 506 Homer, 502, 505, 517 Huyben, 473

Ieronim, 494, 512



Imnuri, 490

Ingres, 494, 521

Ioan al Crucii, 483

Ioan Chrysostomos, 476, 487

Ioan (Sfintul), 475

Ioan Klimachos, 510

Iosephus, 476

Isocrate, 503, 504

Iulian din ^clanum, 492, 519

Iulianus Pomerus, 509

Kalb, A., 501

Klimachos, Ioan, v. Ioan Klimachos

Kunzelmann, 473

Labriolle, P. de, 473, 475, 478, 503 Lactanţiu, 476, 489 Lalande, A., 493 LandsbergP. L., 512

INDEX „RETRACTATIONIS"

559


Langlois, Ch. V., 471 Laplace, J., 511 Lebreton, 483 Leclerq, Jean, 490 Leschi, 490 Lietzmann, H., 515 Lot, F., 490 Lowe, E. A., 501 Loyen, A., 505 Lycomedes, 507 Lysias, 500

Magny, C. E., 505 Malebranche, 517 Mandouze, A., 483 Manlius Theodorus, 471 Mantegna, 497 Marcellus din Ancyra, 518 Marechal, J., 483 Maritain, J., 480 Marrou, H.-L, 467,469,470 Martin (Sfîntul), 471 Massignon, L., 482 Maxenţiu, 512 Meer, F. van der, 513 Minucius Felix, 489 mirabilia, 506 Misch, G., 512 Mohrmann, Chr., 489, 490 Mondor, H., 485 Moreas, 496 Moricca, U., 471 Muller, H. F., 490

Nebreda, 473 Neumeyer, A., 496 Nichita, Mihai, 516 Nielsen, J. M., 514 Nietzsche, F., 469

Oracolele Sibiline, 476 Origene, 474

7tca5ei.a, 516 Panarion, AII Panegiricul lui Bauton, 485 Paulhan, J., 504

Paulinus din Nola, 494, 518

Pavel (Sfintul), 486

Peguy, 471

Perrat, 490



Phaidon, 476

Photios, 480

Picasso, 496

Piganiol, A., 503, 508, 512,516

Pighi, I. B., 494

Pitagora, 482, 505

Platon 471, 503, 506, 508, 513, 520

n\r\Qoq, 471

Pliniu cel Tînăr, 510

Plinval, G. de, 491

Plotin, 475, 477, 518, 520

7c6A.it, 516

Pontet, M., 486, 490, 491

Porphyrios, 477, 498

Portalie, 473

Possidius, 474, 521

Predici, 490

Priscian, 486, 502



prolixus, 500

Pruche, B„ 474



quaestio, 498

Racine, 503 Reitzenstein, 514, 516 Renard, A., 478 Retractationes, 467, 476, 501 Reuter, 474 Richelieu, 503 Rimbaud, A., 485 Ritter, J., 471 Rodenwaldt, G., 515 Romulus, 487 Rougemont, D. de, 504



sapientia, 479, 481,482 Sartre, J.-P., 504 Saumagne, 490 Schanz, 473 scientia,Al%, 481 Seneca, 494, 503 Sermones, 491 Seznec, J., 496

560 SFÎNTUL AUGUSTIN SI SFÎRŞITUL CULTURII ANTICE

Simplicianus, 471

Solilocvii, 472, 482

Soranus, 476, 477

Spengler, 513

Staţi, Petre, 516

Stein,E.,519

Steinmann, J., 484



Studium sapientiae, 478

Suetoniu, 507



Summa theologiae, 485

Switalski, B., 471

Symmachus, 494, 510

Synesios din Cyrene, 471, 472, 509

519 Syrianus, 480

Tacit, 513

Tannery, P., 509

Teodosiu, 516

Teofrast, 507

Tereza din Âvila, 483 N

Tertullian, 475, 489, 518

Terzaghi, N., 509

Theodoros din Mopsuestia, 484, 487

Theognis, 502



Theopolis, 516, 517, 519

Tiberiu, 507

Timaios, 476, 504

Toma (Sfîntul), 479, 480,485

Tonnelat, E., 493

Tucidide, 513

Valentinianus, 488 Valerius (episcop), 474 Varro, 518

Vasile (Sfîntul), 476, 487, 518 Vauvenargues, 503 Vergiliu, 487, 489, 514, 517 Verheijen, M., 490, 497 Verlaine, P., 496 Victorinus, 475, 477, 518 Vitalis, 518 Voltaire, 500, 503 Volusianus, 502 Vooght, P. De, 487

Wilhart, A., 501 Wythes,J.,471

Zarb, S., 474

CUPRINS

INTRODUCERE ................................ 7



REFERINŢE.................................. 16

y PARTEA ÎNTÎI

VIR ELOQVENTISSIMVS AC DOCTISSIMVS

Capitolul I. —O cultură literară: gramatica.................. 19

I. Cultura oratorică, moştenire a unei îndelungate tradiţii romane şi greceşti (pp. 19-23). — II. Prima fază a educaţiei: ea cuprinde studiul gramaticii (pp. 23-30). — IU. Şi pe cel al literaturii (pp. 30-38).

Capitolul al II-lea. — Greaca.......................... 39

I. în conformitate cu tradiţia didactică romană, Sfîntul Augustin a învăţat limba greacă (pp. 39-40). — II. El cunoaşte ceva greacă (pp. 4l-42). — III. Dar nu mult (pp. 41 —47). — IV. Greaca începe să fie uitată în Occident (pp. 47-53).

Capitolul al III-lea. — Retorica......................... 54

I. Cea de a doua fază a educaţiei: retorica, învăţămînt teoretic (pp. 54-56). —

II. Şi practic; caracterul său dogmatic şi formal (pp. 56-59). — III. Vestigii ale acestei tehnici şcolare la Augustin, în invenţie (pp. 59-62). — IV. Şi mai ales în compoziţie: el compune „prost", adică altfel decît noi; trebuie văzut cum şi de ce (pp. 62-75). — V. în sfîrşit, în procedeele de stil: corectitudinea (bene latine loquî), ritmul, ornamentele (pp. 75—81).

Capitolul al IV-lea. — Un literat al decadenţei................. 82

I. Idealul omului cult rămîne vechiul ideal al oratorului (pp. 82-85). — II. Efectele decadenţei: cultura are un caracter scolastic (pp. 85-89). — III. Şi o înfăţişare mondenă (pp. 89-97).

Capitolul al V-lea. — Erudiţia: originile ei................... 98

I. Cel de-al doilea pol al culturii: erudiţia (pp. 98-l00). II. — Programul său este cel al culturii generale prescrise oratorului de tradiţia ciceroniană (pp. 100-l01). III. — Alterată din pricina aservirii faţă de elocinţă (pp. 10l-l07). IV. — Erudiţia devine totuşi un centru de interes autonom (pp. 108-l12).

Capitolul al Vl-lea. — Erudiţia la Sfîntul Augustin..............113

I. Erudiţia gramaticală (etimologii) (pp. 113-l15). II. — Exemplu împrumutate din mitologie (pp. 115-l17). III. — Şi din istorie: caracterul literar al acestei erudiţii (pp. 117-l20). IV. — Caracterul analog al geografiei (pp. 120-l21). V, VI, VII. — Cît priveşte istoria naturală, medicina, fizica, pe lîngă un număr de

noţiuni generale foarte simple, Sfîntul Augustin a reţinut mai ales o serie de mirabilia (pp. 12l-l29). VIII. — Originea literară şi livrescă a acestor cunoştinţe (pp. 129-l30). IX.—Locul acestei erudiţii în istoria ideilor (pp. 130-l37).

PARTEA A DOUA

STVDIVM SAPIENTIAE

Capitolul I. — Convertirea la filozofie.....................J4j

I. Din punct de vedere cultural, convertirea lui Augustin a fost o convertire la filozofie (pp. 14l-l47). II. Convertirea la filozofie în istoria culturii antice (pp. 147—150). — III. Problema centrală a filozofiei augustiniene este cea a înţelepciunii. Căutarea înţelepciunii prezintă trei aspecte: aspectul religios (pp. 150-l56). — IV. Aspectul moral (pp. 156-l58). — V. în sfîrşit, aspectul intelectual, care defineşte cultura: cercetarea metafizică şi meditaţia (pp. 158-l62).

Capitolul al II-lea — Ciclul ştiinţelor......................163

I. Cultura ştiinţifică necesară filozofului se defineşte prin ciclul artelor liberale (pp. 163-l67). — II. Natura acestor diverse ştiinţe (pp. 167-l70). — III. Şi îndeosebi a ştiinţei numite musica, ce nu e totuna cu arta noastră muzicală (pp. 170-l76). IV. Interesul istoric al acestei distincţii (pp. 177-l80).

Capitolul al HI-lea. — Cele şapte arte liberale, eyicuKXioţ 7tm5eio

şi enciclopedismul...............................................181

I. Acest program este cel pe care, sub numele de eyicuKXioţ rcoaSeia, îl prescria deja filozofia elenistică (pp. 18l-l87). — II. Originea şi natura artelor liberale: apărute după Aristotel, ele definesc cultura generală cerută oricărui om cult şi contează ca un fel de învăţămînt secundar (pp. 187-l94). — III. 'EyKTJicXioţ raxiSeia nu înseamnă „enciclopedie": nimic mai puţin enciclopedic decît cultura filozofică descrisă de Sfîntul Augustin (pp. 194-l99).

Capitolul al IV-lea. — Artele liberale la Sfîntul Augustin...........200

I. Ce a cunoscut de fapt din aceste ştiinţe ? îi cunoaştem competenţa în materie de retorică şi gramatică (pp. 200-202). — II. Ea este foarte mare şi în ce priveşte dialectica şi logica, deşi suferă de o lipsă de tehnicitate (pp. 202-209). —

III. Mari lacune matematice, mai cu seamă în astronomie (pp. 209-211). —

IV. Rămîne la suprafaţa aritmeticii (pp. 21l-218). — V. A aritmologiei (pp.218-220). VI. — Şi a geometriei (pp. 220-224). — VII. Din musica, nu cunoaşte decît ritmica, aşa cum a studiat-o ca gramatician (metrica) (pp. 224-228). — VIII. Valoarea reprezentativă a acestei culturi incomplete (pp. 228-230).

Capitolul al V-lea. — Reductio artium ad philosophiam.

I. Argumenta certissima ..........................231

I. Cultura ştiinţifică trebuie să se subordoneze strict utilizării sale de către filo­zofie (pp. 23l-234). — II. Această teză e un loc comun al filozofiei elenistice (pp. 234-236). — III. Primul aspect (aspectul perfectiv al culturii): filozofia împrumută din diferite ştiinţe exemple şi argumente (pp. 236-240). — IV. Mai mult, studiul lor este făcut în aşa fel încît să aducă filozofului o contribu­ţie pozitivă: exemple din gramatică (pp.240-242). — V. Şi din muzică (pp. 243-247).

Capitolul al Vl-lea. — Reductio artium ad philosophiam.

II. Exercitatio animi ............................248

I. Aspectul al doilea (cultura formală): la bază, disciplinele literare au o valoare de cultură generală elementară (pp. 248-250). — II. La un nivel mai profund, ştiinţele servesc la pregătirea minţii pentru mînuirea realităţilor inteligibile (pp. 250-254). — III. Acesta e rolul lungilor expuneri ştiinţifice din Dialoguri (pp. 254-256). — IV. Şi mai ales al exerciţiilor dialectice care împovărează compoziţia aceloraşi dialoguri (pp. 256-261). — V. Această metodă, ridicată pe o treaptă înaltă de perfecţiune, se regăseşte în De Trinitate (pp. 26l-270).

PARTEA A TREIA

DOCTRINA CHRISTIANA

Capitolul I. — Spre o cultură creştină .....................373

I. Evoluţia spirituală a Sfîntului Augustin la Hippona a avut o influenţă profundă asupra culturii sale (pp. 273-279). — II. El îşi cere sieşi, întocmai cum cere şi celorlalţi, o totală subordonare a culturii faţă de religie (pp. 279-284). III. Critică violentă a culturii literare (pp. 284-288). — IV. Şi a „curiozităţii" (pp. 288-289). — V. în ce anume constă valoarea acestui aspect negativ al augustinismului: prin el este conştientizată decadenţa (pp. 289-292).

Capitolul al II-lea. — Cadrul general al culturii creştine ...........293

I. Cultura creştină are două aspecte: unul, superior, nu-i altceva decît acea cultură filozofică pe care am studiat-o. Sfîntul Augustin o păstrează, cu unele nuanţări (pp. 293-302). — II. Dar admite acum un alt tip de cultură altul decît sapientia: ştiinţa creştină, exerciţiu al inteligenţei care aprofundează datele revelaţiei (pp. 302-309). — III. Programul ei se defineşte prin studiul Sfintei Scripturi, constînd din exegeză şi din anexele ei încă slab diferenţiate — teologie, controversă, apologetică (pp. 309-312). — IV. Este singura cultură legitimă; ea nu e rezervată clericilor, ci se potriveşte şi pentru laici (pp. 312-316).

Capitolul al III-lea. — Formarea intelectualului creştin............317

I. Influenţa culturii antice îi impune Sfîntului Augustin ideea unei culturi pregătitoare (pp. 317-319). — II. Şi programul acesteia: folosirea culturii profane este o idee deja veche în patristică (pp. 319-322). — III. Originali­tatea şi lacunele poziţiei lui Augustin (pp. 322-328). — IV. Programul studiilor (pp. 328-331). — V. El depinde strict de tehnica didactică de atunci (pp. 33l-336).

Capitolul al IV-lea. — Ştiinţa creştină la lucru.................337

I. Sfîntul Augustin şi-a extins erudiţia la noi domenii, îndeosebi la istorie şi patristică (pp. 337-342). — II. Exegeza literală ca aplicaţie a metodei folosite de grammaticus (pp. 342-348). — III. Caracterul singular al lui emendatio, în care se simte gramaticianul decadenţei: munca de traducere; recurs insuficient la ebraică şi la greacă (pp. 349-360). — IV. Rolul ştiinţelor în exegeza alegorică, în particular tehnica aritmologiei (pp. 360-367). — V. în teologie, controversă şi apologetică, intervin în chip fecund filozofia, fizica, logica, dialectica şi istoria (pp. 367-377).

Capitolul al V-lea. — Biblia şi literaţii decadenţei .............. 378

I. Influenţa decadenţei asupra studiului Bibliei: curiozitatea (pp. 378-381) —

II. Retorica în Scriptură (pp. 38l-384). — III. Obscuritatea Scripturii, de ce natură este (pp. 384-390). — IV. Ea atrage după sine mai ales exegeza alegorică

— activitate culturală, un fel de poezie (pp. 390-398). — V. Aceasta nu-i decît o aplicare la cazul Bibliei a unei stări de spirit ce se manifesta şi în modul de a înţelege poezia lui Homer şi a lui Vergiliu (pp. 398-400). — VI. De asemenea, influenţa Bibliei asupra stilului (pp. 400-404).

Capitolul al Vl-lea. Elocinţa creştină ....................405

I. Problema elocinţei, adică a exprimării literare (pp. 405-407). — II. Sfîntul Augustin admite legitimitatea elocinţei, dar dezaprobă excesele ei (pp. 407-411).

— HI. Retorica e utilă, dar (şi aceasta e o inovaţie remarcabilă) nu indispensabilă (pp. 411 -414). — IV. Regulile formulate de Augustin nu preiau din tradiţia ciceroniană decît cîteva principii generale (pp. 414-416). — V. Caracterul original al acestei elocinţe creştine (pp. 416-423). — VI, VII. Practica Sfîntului Augustin concordă, mai mult decît s-a crezut, cu teoriile sale (pp. 423-430).



ÎNCHEIERE.................................. 431

APENDICE................................... 435

Nota A. — Ideea de cultură şi vocabularul latinesc.............. 437

Nota B. —Scientia şi sapientia în limba folosită de Sfîntul Augustin..... 447

Nota C. —Ce ne rămîne din Disciplinarăm libri începute de Augustin? .... 454

Nota D. — Cele două ediţii ale cărţii a Vi-a din De musica.......... 463

RETRACTATIO"............................... 467



INDICI .................................... 523

I. Indice bibliografic.............................. 525

II. Indice augustinian.............................. 548

III. Indice lexicografic.............................. 552

IV. Notabilia varia................................ 554

V. Index „Retractationis"............................ 557

Redactor S. SKULTETY

Apărut 1997 BUCUREŞTI - ROMÂNIA

Tiparul executat la Regia Autonomă „Monitorul Oficial"

COLECŢIA

ISTORIA IDEILOR

COORDonATă DE H.-R.PATAPIEVICI

Ceva din nemăsura imaginaţiei noastre s-ar dizolva dacă am trăi într-o lume desăvîrşit sistematizabilă, dacă teritoriile cunoaşterii s-ar despărţi prin graniţe ferme, iar formalizarea ar echivala înţelegerea. Secolul fi­lozofiilor fără sistem ne-a obligat să privim istoria nu atît ca listă de evenimente ordonate în timp, ci, mai curînd, ca biografie a unor idei vaga-bondînd prin secole şi domenii, ignorînd incongruentele şi frontierele convenţionale, devorînd deopotrivă realul şi imaginarul. Incapabile să se fixeze în forme academice, ideile se înconjoară uneori de magia unei vieţi secrete, de cele mai multe ori surprind prin ineditul legăturilor ce le stabilesc şi ne conduc întotdeauna către codul genetic al înţelegerii noastre. Noi înşine, oamenii acestui sfîrşit de mileniu, sîntem istoria cîtorva idei încăpăţînate, pe care colecţia de faţă o propune pentru prima dată publicului românesc.

APARIŢII 1997

ARTHUR O. LOVEJOY

Marele Lanţ al Fiinţei. Istoria ideii de plenitudine de la Platon

la Schelling I The Great Chain ofBeing. A Study ofthe History

of an Idea (Harvard University Press, 1936 11964)

Traducere din engleză de DIANA DICU



Marele Lanţ al Fiinţei, originală cercetare de istorie a principiului pleni­tudinii — potrivit căruia tot ce este posibil capătă la un moment dat existenţă —,reia cu o serie de amplificări prelegerile „William James" susţinute de gînditorul american la Harvard.

Actuala ediţie are meritul de a fi prima traducere în româneşte a unei cărţi de Arthur O.Lovejoy.

HAJIME NAKAMURA

Orient şi Occident: o istorie comparată a ideilor /



A Comparative History ofldeas (1975; Kegan Paul International, 198611992)

Traducere din engleză de DINU LUCA

Demersul savantului japonez Hajime Nakamura — acela de a compara, de-a lungul întregii istorii, ideile religioase şi filozofice ale Orientului cu cele ale Occidentului, identificînd posibilele similitudini — nu are pre­cedent în istoria culturii. Cititorului i se propune, aşadar, o carte cu totul singulară, consultabilă deopotrivă ca sursă de informaţii de primă mînă şi ca istorie generală a filozofiei.

ALEXANDRE KOYRE

De la lumea închisă la universul infinit /

From the Closed World to the Infinite Universe

(The John Hopkins Press, 195711968)

Traducere după ediţia franceză şi cea engleză de VASILE TONOIU

în secolele XVI-XVII, spiritul european a suferit o revoluţie profundă, aflată la originea ştiinţei şi a filozofiei moderne. în răstimpul a 150 de ani, arată Alexandre Koyre, de-a lungul unei dezbateri ai cărei protagonişti au fost Kepler, Newton, Descartes şi Leibniz, s-a produs o drastică schim­bare de paradigmă: vechea lume închisă, ordonată şi finită — Cosmosul anticilor - a fost înlocuită cu un univers deschis, infinit în spaţiu şi timp.

Mi-am propus să analizez modul cum se pregăteşte Evul Mediu în sînul Antichi­tăţii aflate la asfinţit, să arăt că multe din elementele culturii medievale erau deja în germene în fazele ultime ale cul­turii antice şi că au rezultat din evoluţia firească a acesteia.

Pentru a face un asemenea studiu, n-aveam nevoie să merg prea departe. Dincolo de sterilul şi misteriosul veac al III-lea, urma să-mi concentrez intere­sul asupra secolelor al IV-lea şi al V-lea. N-am ezitat mult cînd a fost vorba să aleg o figură reprezentativă. Epoca e dominată de un nume - cel al Sfântului

, Augustin. Viaţa sa pare să rezume în chip sugestiv toate aspectele esenţiale ale evoluţiei civilizaţiei pe care mi-am pro-



; pus s-o studiez.
Yüklə 3,11 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   40   41   42   43   44   45   46   47   48




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin