Cod-f-pc-4 revista presei 28 martie 2014 cuprins

Teme ABA

Amendă de 300 de milioane de lei pentru exploatările ilegale de prundiș de la Slobozia-Grănicești

/Obiectiv de Suceava

Teme similare

S-a plantat un „zid forestier" în jurul satului Vadu Roşca

Pompierii vrânceni, alături de silvicultori, au făcut ieri împăduriri la Vadu Roşca, zona respectivă fiind supusă riscului de inundaţii la orice căderi însemnate de precipitaţii sau viituri

Pompierii şi silvicultorii au ales să împădurească ieri malul Siretului în satul Vadu Roşca, o localitate acoperită de ape în timpul inundaţiilor devastatoare din vara anului 2005. 70 de angajaţi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Vrancea au ieşit pe teren pentru această acţiune deosebită. Mulţi dintre ei au venit în timpul liber şi au făcut cu plăcere muncă de voluntariat. Nu a fost pentru prima dată şi, cu siguranţă, nici pentru ultima oară. Satul Vadu Roşca a fost înghiţit de apele Siretului şi Putnei în vara anului 2005. Vatra satului se află într-o zonă inundabilă iar o perdea forestieră le-ar putea asigura localnicilor o mai mare protecţie. „Aici au fost nişte fenomene care sunt cunoscute în toată ţara, cele din 2005 şi 2006, acele catastrofale inundaţii. Vedeţi dumneavoastră, această pădure în zona de luncă are o deosebit de mare importanţă. Dacă ne gandim numai în Vrancea, în această zonă de campie pădurile ocupă doar 6%. O medie normală la nivel de ţară ar fi de 12 %, deci ne aflăm la jumătate. Aceste păduri sunt foarte importante atat pentru malul Siretului, dar şi pentru crearea unui microclimat natural, normal pentru această zonă. Noi plantăm în această zonă plopul că este specia care rezistă cel mai bine şi de ce nu, şi datorită calităţii lemnului, care are o creştere foarte rapidă şi rezolvă şi necesitatea de lemn a locuitorilor”, a spus Gică Duţă, şeful Ocolului Silvic Focşani.

Puieţi de plop pe două hectare

Acţiunea de împădurire face parte din seria de evenimente organizate în perioada 15 martie-15 aprilie de către Direcţia Silvică Vrancea sub genericul „Luna Pădurii”. “Suprafaţa împădurită aici, la Vadu Roşca, este de două hectare . Este o zonă care trebuia împădurită conform amenajamentelor şi lucrărilor cuprinse în amenajamentele silvice”, a declarat şi Lucian Zamfir, directorul Direcţiei Silvice Vrancea. Pompierii au pus umărul şi au ajutat la această iniţiativă cu rol de protecţie pentru locuitorii din Vadu Roşca.” Împreună cu colegii de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ne-am deplasat astăzi cu 70 de colegi, colaborand cu Direcţia Silvică Focşani pentru a planta puieţi de plop în această zonă recomandată de specialiştii în silvicultură”,  a completat lt.col. Flaviu Chiscop, inspectorul şef ISU Vrancea. Circa 3.500 de plopi au fost plantaţi pe malul Siretului. Direcţia Silvică Vrancea şi-a propus să împădurească, în acest an, 275 de ha cu specii diverse de foioase şi răşinoase, cu puieţi din pepinierele proprii. /Ziarul de Vrancea, http://www.ziaruldevrancea.ro/actualitatea/1588802002-video!!!-s-a-plantat-un-zid-forestier%22-in-jurul-satului-vadu-rosca.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ

Teme ABA

Complicităţi periculoase."Băieţii deştepţi" din energie pun barajul Cinciş "pe sec". Şeful barajului ia leafă de la stat şi de la energeticianul privat

Apele lacului Cinciş au scăzut la cote alarmante. Turismul şi pescuitul sportiv vor fi compromise şi anul acesta. Ca şi în ultimii trei ani, după ce în 2011 a fost construită microhidrocentrala din aval de baraj.

O afacere bănoasă la care este branşat şi şeful barajului, plătit de Serviciul de Gospodărire a Apelor (SGA) Hunedoara, dar angajat şi pe statul de plată al energeticienilor privaţi. Prefectul Sorin Vasilescu spune că va sesiza corpul de control al ministrului MediuluiLacul Cinciş este o zonă de agrement cum puţine sunt în Transilvania, cu 200 de hectare de luciu de apă. Raiul pescarilor şi al orăşenilor dornici de plajă, de linişte şi de scăldătoare este golit peste măsură de mult în fiecare an, de trei ani încoace. Manevra turbionează venituri pentru microhidrocentrala construită pe Cerna, la nici o sută de metri în aval de vana de golire a barajului.

Pescuitul se duce pe copcă

„Anul trecut au invocat că trebuie să schimbe ceva la o vană de golire. Am făcut sesizări la Ministerul Mediului, la Apele Române, la Ministerul Turismului şi la Prefectură fără nici un rezultat. Au golit barajul exact în perioada de prohibiţie la pescuit şi toate icrele s-au împuţit pe mal. Acum se întâmplă la fel. Suntem aproximativ 10.000 de pescari şi totuşi vocea noastră nu a fost auzită. Acum se întâmplă exact la fel şi nu ştim ce scuză vor mai invoca”, spune Iosif Benko, preşedintele Asociaţiei Pescarilor Sportivi Hunedoara. Pescarii vor să pornească iar cu jalba-n proţap. E an electoral şi poate vor avea mai mult noroc.

Turismul de la malul apei rămâne pe uscat

Pensiunile de pe lac sunt cu lacătu-n poartă. Sezonul începe în luna mai dacă o să rămână destulă apă în baraj. Cât să nu pută iar a hoit şi a icre împuţite. De jur-împrejurul barajului, pe o fâşie lată de trei-patru metri, malul e ca o buză crăpată de sete. De sub pontoane apa s-a evaporat şi fundul lacului stă la soare ca un mozaic aranjat cu bascula. „Avem câteva luni de sezon turistic pe an. Nu am cerut decât să ne lase şi pe noi să trăim. Pot da apă la hidrocentrală din septembrie până în februarie. Dar să lase barajul la nivel pe timp de vară. Vin turişti din tot Ardealul şi pleacă a doua zi din cauza lacului gol”, ne spune Leandru Dragotă, patronul unui camping îngrijit dar pustiu. Spre izvoarele Cernei, biserica izolată de apele lacului poate fi vizitată cu pasul, acolo unde în urmă cu trei ani se ajungea numai cu barca. Pe fundul lacului o limbă de apă se scurge domol prin albia lată dintre dealuri.

Cum se ia legal o şpagă

La paza barajului e apă destulă. Un angajat de la SGA Hunedoara îşi spală cu furtunul maşina. Şeful barajului este Sergiu Ovidiu Costea. El e cel care închide şi deschide vana de scurgere, plătit pentru asta de Apele Române. Dar, începând cu data de 31 august 2011, Costea e angajat şi la Uzinsider General Contractor SA, plătit ca inginer să producă curent cu apa furnizată de acelaşi Costea salariat la stat, la SGA Hunedoara. Ar părea că se află în conflict de interese şi că băieţii deştepţi din energie au găsit un truc să legalizeze şpaga. Sergiu Costea nu a vrut să comenteze subiectul. Ar prefera să răspundă la toate întrebările doar de faţă cu şefii săi de la Deva, dacă ei i-o vor cere.

Deocamdată n-o să i-o ceară. „Deoarece o parte din informaţiile cerute nu sunt de competenţa SGA Hunedoara, cererea a fost trimisă la ABA Mureş în vederea analizării ei şi formulării unui răspuns”, ne anunţă în scris conducerea Serviciului de Gospodărire a Apelor Hunedoara.

Se cere un control de la Ministerul Mediului

Prefectul judeţului Hunedoara, Sorin Vasilescu spune că va sesiza corpul de control al ministrului Mediului. „Noi solicităm corpului de control să verifice situaţia de la Cinciş. Cel puţin din punctul nostru de vedere credem că este vorba de un conflict de interese în legătură cu şeful barajului care este angajat şi la microhidrocentrală. Apoi, mi se pare aberant să ţină nivelul apei atât de scăzut. Chiar dacă destinaţia iniţială a barajului era aceea de a asigura necesarul de apă la combinatul siderurgic din Hunedoara, vremurile s-au schimbat şi Serviciul de Gospodărire a Apelor nu poate ignora că lacul a devenit o zonă de agrement. Sunt zeci de locuri de muncă acolo, mii de turişti şi de pescari sportivi care nu pot fi daţi la o parte pentru că acum 50 de ani barajul nu era prioritar o destinaţie turistică”, a declarat prefectul Sorin Vasilescu. Corpul de control de la Ministerul Mediului va fi sesizat cel mai probabil luni, 31 martie 2013, pentru că Instituţia Prefectului are de adunat câteva detalii de la instituţii judeţene.

Uzinsider General Contractor face parte dintr-un grup de firme controlat de Emanuel Babici. Despre Babici ştim că a fost secretar de stat la Industrii în guvernul Petru Roman, începând cu ianuarie 1990 şi că a fost şcolit în SUA prin anii 70. Despre Babici a apărut în presă că şi-ar fi pierdut slujba în 89 după incendiul reactorului 1 de la Centrala Nucleară Cernavodă şi că a fost implicat în scandalul de privatizare de la Siderca SA Călăraşi (Siderca SA figurează ca acţionar persoană juridică în SC Uzinsider SA, aceasta din urmă firmă fiind acţionar la MHC-ul de pe Cerna – Cinciş, patronată de Uzinsider General Contractor SA) /Cotidianul.ro , http://www.cotidianul.ro/baietii-destepti-din-energie-pun-barajul-cincis-pe-sec-seful-barajului-ia-leafa-de-la-stat-si-de-la-energeticianul-privat-234781/