Codul civil al Republicii Moldova. Comentariu

Articolul 83. Înregistrarea dezmembrării

1. 
   Înregistrarea dezmembrării se face la organul care a efectuat înregistrarea de stat a persoanei juridice dezmembrate. Înregistrarea dezmembrării se face numai după înregistrarea noilor persoane juridice sau a modificării actului de constituire al persoanei juridice la care trece o parte din patrimoniu.
   
2. 
   Organul care urmează sa efectueze înregistrarea de stat a noii persoane juridice sau care a înregistrat persoana juridica ce primeşte o parte din patrimoniu informează organul unde este înregistrata persoana juridica dezmembrata despre înregistrarea noii persoane juridice sau despre modificarea actului de constituire al persoanei juridice care primeşte o parte din patrimoniu.
   
3. 
   Organul care a efectuat înregistrarea de stat a persoanei juridice dezmembrate înregistrează dezmembrarea si, după caz, radiază persoana juridica ce s-a divizat si informează despre aceasta organul unde este înregistrata noua persoana juridica sau organul unde este înregistrata persoana juridica ce primeşte o parte din patrimoniu. Acestea din urma înscriu data la care s-a produs dezmembrarea.
   
4. 
   Dezmembrarea produce efecte din momentul înregistrării ei de stat la organul unde este înregistrata persoana juridica dezmembrată.
   
5. 
   După înregistrarea efectuata conform alin.(1), persoana juridica divizata se considera dizolvata si se radiază din registrul de stat.
   

Înregistrarea dezmembrării se face similar înregistrării fuziunii şi în acest sens poate fi consultate şi comentariul la art.77. Totuşi, spre deosebire dispoziţiile art.77 alin.(1) dezmembrarea se consideră efectuată numai după ce a fost radiată persoana juridică care se dizolvă prin reorganizare sau a fost modificat actul constitutiv ale persoanei juridice care-şi continuă activitatea. Până la data radierii persoanei juridice dezmembrate sau modificarea actului constitutiv al acesteia, trebuie să fie înregistrată persoanele juridice care se constituie în rezultatul divizării sau separării. O situaţie diferită este atunci când prin separare nu se constituie o nouă persoană juridică, ci partea patrimoniului desprins trece de la o altă persoană juridică existentă. În acest caz, din dispoziţia alin.(1) se înţelege mai întâi că se înregistrează modificările la actele de constituire a persoanei juridice care primeşte patrimoniul desprins şi apoi se vor înregistra modificările la actele constitutive a persoanei juridice de la care acest patrimoniu s-a desprins.

Operaţiunea de dezmembrare se consideră efectuată la momentul ultimii înregistrări, adică la data înregistrării modificărilor în actele de constituire sau după caz a înscrierii actului de radiere a persoanei juridice dizolvate, iar de la această dată drepturile şi obligaţiile se consideră transferate la succesori.

Bilanţul de repartiţie a persoanei juridice trebuie să fie aprobat de organul executiv al persoanei juridice care se dezmembrează şi desigur de organele executive ale persoanelor juridice care se constituie sau care primesc patrimoniul. Acest bilanţ se anexează la actele tuturor persoanelor juridice care se dizolvă, modifică actele constitutive sau i-a fiinţă în rezultatul dezmembrării.

Articolul 84. Efectele dezmembrării

1. 
   De la data înregistrării dezmembrării, patrimoniul persoanei juridice dezmembrate sau o parte din el trece la persoanele juridice constituite sau existente.
   
2. 
   Noua persoana juridica sau cea existenta primeşte prin act de transmitere si include in bilanţul sau patrimoniul primit si, după caz, înregistrează bunurile supuse înregistrării.
   

Principalul efect al dezmembrării este trecerea prin succesiune cu titlul universal a drepturilor şi obligaţiilor de la persoana dezmembrată la cele care i-au fiinţă sau care primesc o parte din patrimoniu. Drepturile şi obligaţiile care trec de la persoana dezmembrată la altele potrivit bilanţului de repartiţie (vezi art.70 alin(3) şi (4) aprobat de către organul suprem, însă toate bunurile din activ se transmit şi se primesc conform actului de transmitere semnat reprezentanţii persoanei juridice care se dezmembrează şi celei noi înfiinţate. Dacă pentru dobândirea dreptului legea cere înregistrarea în registrele publice persoana juridică care primeşte trebuie să îndeplinească toate formalităţile legate de înregistrarea acestora.

Articolul 85. Transformarea persoanei juridice

1. 
   Transformarea persoanei juridice are ca efect schimbarea formei sale juridice de organizare prin modificarea actelor de constituire in condiţiile legii.
   
2. 
   Transformarea persoanei juridice trebuie sa întrunească si condiţiile prevăzute de lege pentru forma juridica de organizare in care se transformă.
   

O persoană juridică înregistrată poate să-şi continue existenţa sub o altă formă, cu condiţia că o asemenea hotărâre se adoptă de organul principal cu majoritatea indicată de lege şi îndeplineşte toate condiţiile legale prevăzute pentru forma de organizare juridică în care se transformă. Deşi, după cum rezultă din operaţiunea de transformare nu are loc o trecere a drepturilor şi obligaţiilor de la o persoană la altă, fiindcă persoana juridică nu dispare, ci continuă existenţa într-o altă haină juridică.

Chiar dacă în registru de stat se face înscrieri de radiere şi de înregistrare aceasta în opinia noastră trebuie calificată ca o reînregistrare şi nu ca o dizolvare a unei persoane juridice şi înfiinţarea alteia noi. Persoana juridică continuă cu aceleaşi drepturi şi obligaţii patrimoniale pe care le avea până la transformare. Nu ar fi necesar nici actul de transmitere, căci transformarea nu influenţează componenţa membrilor persoanei juridice şi administratorul poate să rămână acelaşi. Însă în rezultatul transformării pot suferi schimbări drepturile şi obligaţiile membrilor sau după caz a asociaţilor persoanei juridice.

În practica de aplicare a normelor legale s-a întâlnit frecvent reorganizarea prin transformare a întreprinderilor de stat, şi a întreprinderii de arendă în societăţi pe acţiuni. În procesul de privatizare a patrimoniului de stat au fost transformate mii de întreprinderi de stat. În acest sens Guvernul prin Hotărârea nr.1056 din 12.11.1997 a aprobat şi Regulamentul cu privire la reorganizarea în societăţi pe acţiuni a întreprinderilor supuse privatizării prin transformarea întreprinderilor în societăţi pe acţiuni. Potrivit prevederilor acestui regulament statul reprezentat de organul său Departamentul Privatizării apare ca fondator şi acţionar unic al societăţii pe acţiuni constituite prin reorganizarea (transformarea) întreprinderii de stat.

Au avut loc transformări frecvente a întreprinderilor agricole (a colhozurilor şi sovhozurilor) în cooperative şi în societăţi pe acţiuni, societăţi pe acţiuni în societăţi cu răspundere limitată şi invers. Nu urmează a fi calificată ca transformare reorganizarea unei societăţi pe acţiuni de tip închis în societate pe acţiuni de deschis, a unei întreprinderi naţionale în întreprindere mixtă sau cu capital străin, a fondului de investiţie pentru privatizare în fond de investiţie nemutual. Nu trebuie de considerat o transformare atunci când are loc o schimbare a denumirii de firmă, sau a genului principal de activitate.

Transformarea ca operaţiune juridică în unele cazuri prezintă pericol pentru creditori. Acesta se referă la societăţile în nume colectiv şi societăţile în comandită în cazul în care acestea se transformă în persoane juridice în care asociaţii duc o răspundere limitată. Pentru a nu admite reorganizarea abuzivă şi limitarea de drept a obligaţiilor asociaţilor, legiuitorul în art.135 a stabilit că asociaţii societăţii în nume colectiv şi comanditaţii răspund solidar şi nelimitat şi după transformarea societăţii dar numai pentru obligaţiile născute până la reorganizare. Răspunderea asociaţilor se limitează la termenul general de prescripţie adică la de trei ani de la data ajungerii obligaţiei la scadenţă. Această regulă se păstrează chiar şi în cazul în care după reorganizare asociatul înstrăinează partea socială care îi aparţine.

În cazul transformării unei societăţi pe acţiuni în altă formă de societate comercială sau în cooperativă, art.96 din Legea nr.1134/1997 stabileşte că mărimea cotei fiecărui asociat sau membru în capitalul propriu al persoanei juridice care se constituie nu poate fi mai mică faţă de valoarea nominală totală a acţiunilor deţinute de aceştia până la reorganizare.

Considerăm posibilă transformarea unei societăţi comerciale într-o organizaţie necomercială, însă cu condiţia că votează pentru aceasta toţi asociaţii. Ceia ce înseamnă că o asemenea transformare cu o majoritate de voturi nu poate fi efectuată, deoarece potrivit art.55 alin.(3) asociaţii societăţilor comerciale au drepturi patrimoniale asupra averii acesteia, iar membrii organizaţiei necomerciale nu au asemenea drepturi şi ca consecinţă a acestei transformări persoanele care nu au participat la adunare sau au votat împotriva reorganizării ar putea fi lipsiţi de drepturile patrimoniale contrar voinţei lor, iar acesta este în contradicţie cu prevederile art.46 din Constituţie.

Nu este posibilă nici o transformare a organizaţiilor necomerciale în societăţi comerciale. Această afirmaţie îşi are fundamentul în acelaşi art.55 alin.(3) potrivit căruia dacă asociatul sau membrul unei organizaţii necomerciale nu are drepturi de creanţă asupra patrimoniului acesteia el nu poate să-l dobândească de la succesorul de drepturi al persoanei juridice drepturi patrimoniale, în acest caz reorganizarea ar putea fi utilizată ca o formă de dobândire abuzivă a drepturilor.