Codul civil al Republicii Moldova. Comentariu

Articolul 91. Informarea creditorilor

După înregistrarea desemnării sale, lichidatorul publica in "Monitorul Oficial al Republicii Moldova", in doua ediţii consecutive, un aviz despre lichidarea persoanei juridice si, in termen de 15 zile, îl informează pe fiecare creditor cunoscut despre lichidare si despre termenul de înaintare a creanţelor.
Persoana juridică care a întrat în procedura de lichidare are obligaţia de a informa personal fiecare creditor al său despre adoptarea hotărârii de lichidare. Desigur că această obligaţie persistă numai faţă de creditorii a căror calitate rezultă din actele contabile ale debitorului, precum şi celor care au înaintat acţiuni în judecată şi încă nu au fost soluţionate.

Însă există şi creditori despre creanţa cărora persoana juridică care se lichidează nu ştie şi desigur acesta nu poate să-l cunoască. Ca exemplu poate fi cumpărătorul unui bun pentru care persoana juridică în lichidare răspunde pentru vicii sau pentru evicţiune. Anume pentru prevenirea acestei categorii de creditori legiuitorul prevede obligaţia persoanei juridice în lichidare să facă cel puţin două publicaţii consecutive în Monitorul Oficial pentru ai informa. Aceasta este o formalitate legală, căci chiar dacă aceşti creditori nu au luat cunoştinţă de avizul publicat ei se vor considera informaţi.

Nerespectarea termenului de 15 zile de informare personală a creditorilor nu este un termen de decădere din drepturi. Informarea poate fi efectuată şi mai târziu. Însă în cazul în care informarea creditorului s-a făcut mult mai târziu decât termenul stabilit acesta, în special creditorii din alte ţări ar putea cere prelungirea termenului de înaintarea a pretenţiilor stabilit de art.92. Pentru societăţile pe acţiuni care au decis dizolvarea art.97 alin.(5) din Legea nr.1134/1997 privind societăţile pe acţiuni stabileşte un termen de 10 de la data adoptării pentru publicarea în Monitorul Oficial. O altă excepţie stabilită de Legea nr.1134/1997 este cea din art.97 alin.(6) potrivit căreia dacă societatea pe acţiuni a fost înregistrată, însă nu a încheiat nici un contract, lichidarea poate fi făcută şi fără publicarea avizului în Monitorul Oficial. Deşi intenţia este nobilă, problema cum organul de înregistrare va putea verifica dacă societatea pe acţiuni a încheiat sau nu contracte civile şi comerciale.

Articolul 92. Termenul de înaintare a creanţelor

1. 
   Termenul de înaintare a creanţelor este de 6 luni de la data ultimei publicaţii a avizului in "Monitorul Oficial al Republicii Moldova". Prin hotărârea de lichidare se poate prevedea un termen mai lung.
   
2. 
   In cazul in care lichidatorul respinge creanţa, creditorul are dreptul, sub sancţiunea decăderii, ca, in termen de 30 de zile de la data când a fost informat despre respingerea creanţei, înainteze o acţiune in instanţa de judecata.
   

Termenul legal de înaintare a creanţelor este de 6 luni. Însă acest termen nu lipseşte pe creditorii cunoscuţi de dreptul lor, ci este un punct de reper pentru lichidator la întocmirea bilanţului de lichidare. Creanţele pot fi înaintate şi mai târziu, în limita termenului de prescripţie şi până la radierea persoanei juridice din registru (vezi art.99) iar dacă acestea sunt întemeiate ele trebuie să fie recunoscute şi satisfăcute. În susţinerea acestei opţiuni vine şi dispoziţiile art.95 potrivit căreia dacă creditorul cunoscut nu a înaintat pretenţii suma de bani ce i se cuvine se depune pe cont bancar. Mai mult, legislaţia stabileşte şi un mecanism de protecţie chiar şi pentru creditorii persoanei juridice lichidate dacă au existat active şi au fost transmise potrivit art.96 şi 97 (vezi art.100).

Legea stabileşte un termen de decădere din drepturi numai pentru persoana a cărei creanţă a fost respinsă de persoana juridică care se lichidează şi nu a înaintat o acţiune în judecată privind încasarea forţată.

Articolul 93. Proiectul bilanţului de lichidare

1. 
   In termen de 15 zile de la data expirării termenului de înaintare a creanţelor, lichidatorul este obligat sa întocmească un proiect al bilanţului de lichidare care sa reflecte valoarea de bilanţ si valoarea de piaţa a activelor, inclusiv creanţele, datoriile persoanei juridice recunoscute de lichidator si datoriile care se afla pe rol in instanţa judecătorească.
   
2. 
   Proiectul bilanţului de lichidare se prezintă spre aprobare organului sau instanţei care a desemnat lichidatorul.
   
3. 
   Dacă din proiectul bilanţului de lichidare rezulta un excedent al pasivelor fata de active, lichidatorul este obligat sa declare starea de insolvabilitate. Cu acordul tuturor creditorilor, lichidatorul poate continua procedura de lichidare fără a intenta acţiunea de insolvabilitate.
   

Lichidatorul îndeplinind anumite formalităţi a procesului de lichidare trebuie să determine mărimea activelor şi pasivelor persoanei juridice în lichidare reflectându-le în proiectul bilanţului de lichidare. Bilanţul de lichidare se consideră că are forţă obligatorie numai după ce este aprobat de organul care a desemnat lichidatorul. Dispoziţia alin.(1) stabileşte că bilanţul de lichidare trebuie să reflecte atât valoarea de bilanţ cât şi valoarea de piaţă a bunurilor. În circuitul civil sunt situaţii frecvente când valoarea de piaţă a bunului diferă de valoarea de bilanţ. Ca exemplu, poate servi bunurile imobile a căror valoare de piaţă, de regulă este mai mare decât cea de bilanţ. Potrivit regulilor stabilite prin Hotărârea Guvernului nr.1218/1997 cu privire la clasificarea mijloacelor fixe pe categorii de proprietate în scopul impozitării norma uzurii anuale pentru construcţii capitale este de 5%, ceia ce înseamnă că o clădire după 20 de ani, cu condiţia că în ea ulterior nu s-au făcut investiţii va valora 0 lei, însă ca obiect ea va exista şi desigur va avea o anumită valoare. Şi invers, progresul tehnico-ştiinţific din ultimii ani arată că uzura morală a tehnicii de calcul este foarte rapidă şi deci valoarea de bilanţ poate fi mai mare decât valoarea de piaţă. De fapt această valoare de piaţă nu poate fi exactă, şi trebuie de admis cu o anumită probabilitate, căci valoarea exactă va fi determinată la momentul vânzării. Bilanţul de lichidare trebuie să fie aprobat până la începutul satisfacerii creanţelor care nu au ajuns la scadenţă.

Dispoziţia alin.(3) obligă lichidatorul să depună o cerere prin care să ceară instanţei intentarea procesului de insolvabilitate dacă din proiectul bilanţului rezultă un excedent al pasivului faţă de active. Cererea trebuie depusă în termen de cel mult o lună de la data când a fost stabilit starea de insolvabilitate. În caz contrar art.26 alin.(4) din Legea nr.632/2001 prevede că lichidatorul va răspunde subsidiar în faţa creditorilor pentru obligaţiile apărute după depăşirea termenului de o lună. Până la expirarea termenului de o lună lichidatorul ar trebui să aducă la cunoştinţa organului care l-a desemnat despre survenirea insolvabilităţii şi să obţină de la creditori acordul că aceştia sunt de acceptă satisfacerea cerinţelor în proporţii reduse şi nu doresc intentarea insolvabilităţii. Luând în consideraţie că procedura de insolvabilitate este una costisitoare şi, de regulă de durată creditorilor le-ar fi mai convenabil o executare voluntară şi rapidă decât procesul de insolvabilitate.