˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

B. Cauze de amânare imputabile instanţei.

Urmare a verificării dosarelor mai vechi de un an aflate pe rolul completelor civile constituite la nivelul Judecătoriei Oradea au rezultat următoarele cauze subiective care au condus la tergiversarea judecăţii:

- neaplicarea regulilor care guvernează desfăşurarea procesului civil, referitoare la: termenele până la care părţile pot formula cereri, modalitatea de atragere a terţilor în proces şi momentul până la care se poate lărgi cadrul procesual, precum şi a dispoziţiilor procedurale referitoare la încheierea de admitere în principiu;

În dosar nr. …./271/2009 (Complet civil C1-judecător V M) obiectul dedus judecăţii vizează Legea nr.10/2010, respectiv obligarea la plata de despăgubiri ca urmare a imposibilităţii restituirii imobilului în natură. Au fost acordate 14 termene de judecată cele mai multe, mai lungi de 30 de zile, cum a fost amânarea cauzei de la data de 12.03.2010 la 21.05.2010 pentru comunicarea de date cu privire la imobil de către autorităţile abilitate. La primul termen de judecată instanţa a admis proba cu expertiză specialitatea construcţii având ca obiectiv stabilirii valorii de circulaţie a imobilului, fără a se numi şi expertul, ci s-a dispus emiterea unei adrese către Biroul Local de Expertize din cadrul Tribunalului Bihor în vederea comunicării unei liste cu experţi specialitatea cnstrucţii. Nu s-a pus în vedere reclamanţilor să indice valoarea fiecărui imobil din litigiu conform dispoziţiilor art.112 Cod procedură civilă. La al doilea termen de judecată din 12 martie 2010 s-a depus de către pârât întâmpinare şi a fost admisă cererea reclamantei care a solicitat termen pentru a lua cunoştinţă de conţinutul întâmpinării. Instanţa nu a pus în discuţie termenul la care a fost depusă întâmpinarea şi nici dacă pârâtul mai putea să propună probe şi să invoce excepţii de ordine privată. La termenul de judecată din 21 mai 2010 instanţa a pus în discuţie necesitatea ca expertiza să fie efectuată de experţi topografi care să aibă şi calitatea de experţi evaluatori bunuri imobile, în acest sens s-a revenit cu adresă către Biroul Local de Expertize petru comunicarea listei cu experţi topografi care deţin atestatul de evaluatori bunuri imobile. La termenul din data de 11 iunie 2010 instanţa numeşte expertul specialitatea construcţii constatând că din adresa comunicată de B.L.E.T.J.doar aceştia puteau efectua evaluarea imobilelor în litigiu. Chestiunea putea fi verificată încă de la primul termen de judecată şi astfel se împiedica amânarea nejustificată a cauzei pentru 2 termene de judecată. După numirea expertului la acelaşi termen instanţa pune în discuţie şi excepţia necompetenţei materiale de soluţionare a cauzei deşi instanţa avea obligaţia de a-şi verifica competenţa la primul termen de judecată şi înainte de administrarea probatoriului pentru a împiedica tergiversarea soluţionării cauzei în situaţia în care se declara necompetentă. Reclamanţii au înţeles să îşi întemeieze acţiunea pe dispoziţiile Legii nr.10/2001 şi pe art.1 din Protocolul nr.1 CEDO instanţa deşi reclamantele sunt asistate de avocat, fără a pune în discuţia părţilor prezente această chestiune, califică acţiunea ca fiind o acţiune de drept comun, în revendicare imobiliară şi în aceste condiţii nu pune în discuţia părţilor timbrajul şi nici nu motivează de ce acţiunea este scutită de plata taxei de timbru şi a timbrului judiciar. Instanţa constată că este competentă să soluţioneze cauza deşi nu a fost indicată de părţi valoarea imobilelor în litigiu. La acelaşi termen instanţa a pus în discuţia părţilor şi excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâtului pe care a respins-o. La termenul de judecată din data de 26 noiembrie se dispune conexarea dosarului cu nr.…./271/2009 la dosarul cu nr.…./271/2009 cu motivarea că deşi obiectul cauzelor este diferit privind alte imobile părţile sunt aceleaşi. Se suplimentează obiectivele din raportul de expertiză încuviinţat în fiecare dintre cele două dosare, fiecare dintre cei doi experţi urmând a răspunde la acelaşi obiectiv, respectiv de a stabili valoarea totală de circulaţie a imobilelor în litigiu defalcat pe fiecare imobil în parte. Doar la termenul din 14.01.2011 după depunerea raportului de expertiză de către expert M. N.T. instanţa pune în vedere reclamantelor să indice valoarea imobilelor la data introducerii acţiunii. Se revine cu adresă către cel de al doilea expert pentru finalizarea lucrării dispuse în cauză.

La termenul din 25.02.2011 se depune cerere de intervenţie în interes propriu, iar reprezentanta reclamantelor depune precizarea de acţiune şi obiecţiuni la raportul de expertiză. La acelaşi termen instanţa, fără ascultarea părţilor şi a celui care intervine, “Introduce în cauză în calitate de intervenienţi în interes propriu pe L.G. şi D. I., aceştia având termen în cunoştinţă prin reprezentant”. Potrivit dispoziţiilor art.52 c.pr.civ “ După ascultarea părţilor şi a celui care intervine, instanţa va hotărî asupra încuviinţării în principiu a intervenţei”. Din încheierea de şedinţă nu rezultă faptul că instanţa a încuviinţat în principiu cererea de intervenţie în interes propriu ci a dispus direct introducerea intervenienţilor în cauză. În încheierea de şedinţă din data de 08.04.2011 se precizează faptul că pârâtul de rang 1 a depus întâmpinare fără a se preciza dacă aceasta este depusă faţă de acţiunea principală sau faţă de cererea de intervenţie în interes propriu, fără a se cenzura termenul în care a fost depusă şi cerere de chemare în garanţie. Se contată depusă la dosar precizarea valorii imobilelor în litigiu. Se dispune introducerea în cauză a unor noi chemaţi în garanţie.

În dosar nr. …./271/2005* (Complet civil C6-judecător S. M.), având ca obiect succesiune, instanţa nu stabileşte masa succesorală rămasă de pe urma defunctei, moştenitorii cu vocaţie succesorală concretă la succesiune şi cotele cuvenite acestora, printr-o încheiere de admitere în principiu, potrivit art.673^5-6 Cod procedură civilă, ci încuviinţează la termenul de judecată din data de 6 decembrie 2006 proba cu expertiză în specialitatea construcţii, cu obiectivul: stabilirea valorii de circulaţie a imobilului şi în specialitatea topografie, cu obiectivele: evaluarea terenurilor şi constituirea a 4 loturi, cu evaluarea fiecărui lot pentru calcularea sultei şi stabilirea numerelor topografice noi pentru aceste loturi. După efectuarea şi depunerea la dosar a ambelor lucrări de specialitate, la termenul de judecată din data de 21 noiembrie 2007, instanţa admite cererea reclamanţilor de introducere în cauză, în calitate de pârâţi a altor 10 persoane care ar fi proprietare asupra aceluiaşi imobil (punând în vedere să fie precizate domiciliile în vederea citării), dispune citarea acestora precum şi comunicarea a câte unui exemplar de pe extinderea de acţiune şi dispune refacerea raportului de expertiză, în raport de menţiunile din CF nou depuse la dosar, pentru a se constitui loturi, cu evaluarea fiecărui lot în parte, pentru calcularea sultei şi stabilirea de noi numere topografice. La termenul de judecată din data de 28 mai 2008, instanţa admite cererea de introducere în cauză a altui pârât, după care, la termenul din data de 12 noiembrie 2008, dată fiind confuzia asupra persoanei pârâtului introdus la termenul susmenţionat, ia act de renunţarea la judecată cu privire la acesta, dispunând introducerea în cauză a altei persoane cu acelaşi nume, dar cu alt domiciliu şi comunicarea extinderii de acţiune. La termenul de judecată din data de 3 decembrie 2008, expertul topograf solicită instanţei să îi fie indicate cotele de proprietate ale părţilor în vederea efectuării lucrării, instanţa dispunând ataşarea, la adresa emisă, a cererii reclamanţilor cu privire la formarea loturilor în care sunt indicate cotele de proprietate ale părţilor. La termenul de judecată din data de 5 octombrie 2011 instanţa pune în vedere reclamanţilor să depună în termen de 5 zile o precizare de acţiune privind cadrul procesual faţă de pârâtul C..

În dosar nr. …./271/2007* (Complet civil C6-judecător S M.) având ca obiect succesiune, se procedează în mod similar, nu se pronunţă o încheiere de admitere în principiu, ci se încuviinţează la termenul de judecată din data de 27 iunie 2007 probele cu interogatoriul părţilor şi cu expertiză în specialitatea construcţii, cu obiectivele de a identifica terenul şi construcţia de pe acesta şi stabilirea valorii de circulaţie a imobilului ce reprezintă masa succesorală. La termenul de judecată din data de 14 noiembrie 2007, deci ulterior primei zile de înfăţişare, se depune cerere reconvenţională, solicitându-se includerea în masa succesorală a cotei părţi de ½ dintr-un alt imobil, cerere în raport de care instanţa suplimentează probatoriul.

În dosar nr.…./271/2008 (Complet civil C7-judecător C S) se formulează la 02.02.2010 cerere de introducere în cauză a unor noi pârâţi şi se indică succesorii unuia dintre pârâţii deja chemaţi în judecată, fără ca să se facă dovada decesului acestuia, prin depunerea la dosar a copiei certificatului de deces. La 11.02.2011 deşi pârâţii prin avocat se opun instanţa admite o nouă precizare a acţiunii.

În dosar nr.…./325/2000 (Complet civil C9 - judecător G L), având ca obiect şi partaj judiciar, strămutat de la Judecătoria Timişoara şi înregistrat pe rolul Judecătoriei Oradea la 24.12.2008 sunt admise precizări de acţiune multiple, pentru lămurirea cadrului procesual.

În dosar nr.…./271/2008 (Complet civil C9-judecător G L), la data de 23.03.2011 se formulează cereri reconvenţionale iar instanţa nu pune în discuţie termenul în care putea fi formulate faţă de dispoziţiile art.119 Cod procedură civilă, deşi faţă de depunerea acestor noi cereri se solicită efectuarea unei completări la raportul de expertiză la cererea avocatului pârâţilor care justifică „că este interesul tuturor ca problema să fie rezolvată”.

În dosar nr.…./271/2008* (Complet civil C12–judecător B M), primul termen de judecată este fixat la 13 iunie 2008, termen la care se depune o cerere reconvenţională, pentru ca, ulterior, la termenul din 31 octombrie 2008 să se depună o cerere de intervenţie în interes propriu, cerere care este încuviinţată în principiu la termenul din 21 noiembrie 2008. După ce cauza mai parcurge 4 termene de judecată, timp în care se administrează probele ce au fost deja încuviinţate, la termenul din 22 ianuarie 2010 se depune o completare a cererii introductive, iar, după ce cauza mai parcurge un termen de judecată, la termenul din 21 mai 2010, se depune o nouă precizare de acţiune, iar la termenul din 1 octombrie 2010 se depun noi precizări de către reclamantă. În acelaşi dosar, la termenul din 19 noiembrie 2010, instanţa arată că se va pronunţa prin încheiere interlocutorie asupra cotelor de moştenire cuvenite părţilor în proces şi citează părţile cu menţiunea de a depune concluzii asupra oportunităţii pronunţării unei încheieri interlocutorii. La termenul următor, 28 ianuarie 2011, din nou se pune în vedere părţilor să depună concluzii asupra oportunităţii pronunţării unei încheieri interlocutorii în condiţiile art.673^5-6 Cod procedură civilă. Încheierea de admitere în principiu se pronunţă la termenul din 4 martie 2011, instanţa stabilind prin încheiere masa succesorală, dar nu şi cotele moştenitorilor, pentru că părţile nu au învederat instanţei dacă solicită sau nu reducţiunea liberalităţilor. Ulterior se învederează de către reclamanţi instanţei, la termenul din 8 aprilie 2011, că prin completarea de acţiune au solicitat şi reducţiunea liberalităţilor excesive, însă instanţa nu se pronunţă nici la acest termen cu privire la cotele moştenitorilor, ignorând faptul că dispoziţiile art.673 ind.5 Cod procedură civilă prevăd imperativ că prin încheierea de admitere în principiu se stabilesc şi cotele şi că, pentru efectuarea lucrărilor de expertiză dispuse şi care se aflau în derulare, respectiv pentru formarea loturilor, stabilirea cotelor de moştenire era esenţială.

În dosar nr. …./271/2007 (Complet civil C14–judecător C O), având ca obiect partaj bunuri comune şi sistare indiviziune, la termenul din 6 octombrie 2008, la solicitarea pârâtului, i se pune în vedere reclamantei să depună o precizare de acţiune cu privire la îmbunătăţirile aduse imobilului şi valoarea acestuia. Reclamanta nu s-a conformat acestei obligaţii, nedepunând precizarea de acţiune succesiv, la termenele din 10 noiembrie 2008, 2 februarie 2009 şi 23 martie 2009. Precizarea de acţiune s-a depus abia la termenul din 18 mai 2009, deşi reclamanta era reprezentată de avocat ales şi, cu toate că pârâtul, la acest termen, a solicitat să se constate tardivitatea depunerii precizării de acţiune, conform art.132 Cod procedură civilă, instanţa nu s-a pronunţat asupra acestui aspect. Datorită depunerii cu întârziere a precizării de acţiune, ulterior a fost necesară dispunerea unui supliment la raportul de expertiză, prelungindu-se astfel nejustificat judecata. De asemenea, în dosar nu s-a dat o încheiere de admitere în principiu. De altfel, în nici unul dintre dosarele având ca obiect sistare indiviziune, succesiune sau partaj de pe rolul acestui complet, care au fost verificate, nu s-a dat o încheiere de admitere în principiu.

Dosarul nr. …./271/2007 (Completul civil C17 - judecător BF O) are ca obiect anulare act, sistare indiviziune, iar actualul titular de complet a preluat dosarul la data de 07.11.2010. La termenul din 09.01.2008 s-a depus din partea a doi terţi un înscris denumit întâmpinare, în care se susţine că la adresa unde a fost citat pârâtul nu locuieşte acesta, ci locuiesc ei, iar topograficele menţionate în acţiune sunt proprietatea lor. Instanţa nu pune în discuţie la acest termen calitatea procesuală a acestor persoane, nu solicită calificarea în drept a înscrisului denumit întâmpinare, dar acordă termen pentru ca reclamanţii să formuleze precizare de acţiune. La următorul termen avocatul terţilor care susţin că sunt proprietarii imobilului în litigiu arată că nu doreşte să formuleze cerere de intervenţie la acest termen. Reclamanţii declară că nu doresc să formuleze precizare de acţiune. Se propune proba cu expertiză specialitatea topografie care este admisă de către instanţă. În încheierea de şedinţă se menţionează în partea introductivă faptul că instanţa introduce în cauză în calitate de intervenienţi pe cei doi terţi, iar în partea dispozitivă se menţionează faptul că la următorul termen va pune în discuţie admisibilitatea în principiu a cererii. La următorul termen din 20.02.2008 reprezentanta reclamanţilor arată că aceştia înţeleg să îşi extindă acţiunea prin introducerea în cauză a terţilor, faţă de care reprezentantul acestora solicită ca instanţa să constate că înscrisul nu este cerere de intervenţie, ci doar întâmpinare. Deşi în preambulul încheierii se reţine faptul că procedura este legal îndeplinită, instanţa în dispozitiv constată că procedura nu este îndeplinită cu doi dintre pârâţi. Se pune din nou în vedere reclamanţilor să depună precizare scrisă a acţiunii. Aceleaşi dispoziţii se păstrează pentru aceleaşi motive şi pentru 19.03.2008, 16.04.2008. La data de 21.05.2008 faţă de neconformarea privind depunerea adresei de domiciliu a pârâţilor cu care procedura este viciată cauza este suspendată în baza art. 155¹ Cod procedură civilă.

La data de, 10.12.2008, faţă de precizarea de acţiune, instanţa constată că terţii au calitatea de pârâţi, ia act de renunţarea la judecată faţă de pârâţii cu care la termenele anterioare procedura nu a fost îndeplinită. Se pune în discuţie şi se rămâne în pronunţare asupra excepţiei prescripţiei dreptului la acţiune invocată de pârâţi. Se repune cauza pe rol şi se citează părţile. La 11.02.2009 se pune din nou în discuţie aceeaşi excepţie, pe care instanţa o respinge. La acelaşi termen se admite proba cu expertiză topografică din nou se stabilesc obiectivele, se desemnează expertul şi se stabileşte avansul de onorariu de expert. Lucrarea de expertiză se depune doar după 8 termene de judecată la data de 16.02.2011 după aproximativ 2 ani de zile timp în care instanţa nu a aplicat nici o sancţiune expertului pentru amânarea nejustificată a cauzei.

Situaţii similare au fost identificare în dosarele cu nr. …./271/2006*, nr.…./271/2007 preluat de la U O M aflat pe C3, nr.…./ 271/2007, nr.…./271/2008, aflate pe completul C5, nr.…./271/2006, nr.…./ 271/2007, nr.…./271/2007, nr.…./271/2008*, nr.…./271/2010, aflate pe rolul completului C7, nr.…./271/1992, nr.…./271/2007*, nr.….19/ 271/ 2007, nr.…./271/2008, aflate pe completul C9, nr.…./ 271/2001, nr.…./ 271/2007, aflate pe rolul completului C14, nr.…./271/2008, nr.…./ 271/ 2008, nr.…./271/2009, aflate pe completul C17, nr.…./ 271/2010, nr.…./271/2010, nr.…./2717/2010 aflat pe completul C21.

- administrarea probelor în etape şi neaplicarea dispoziţiilor procedurale referitoare la termenele de încuviinţare şi administrare a probatoriilor şi la sancţiunile ce pot interveni pentru încălcarea lor;

Dosarul nr. …./271/2009 s-a aflat pe completul civil C1, din compunerea căruia făcea parte judecător G L. În cauză au fost acordate până la data verificărilor 13 termene. Compunerea completului a fost modificată succesiv, în complet intrând: la 29.01.2010 C G, la 26.02.2010 R M C, la 30.04.2010 Sandu F iar din 11.06.2010 V M.

La termenul din 26.02.2010 se administrează proba cu interogatoriul reclamantei şi pârâtului 1, dar nu şi al pârâtului 2 care lipsea, întrucât nu i s-a pus în vedere să se prezinte sub sancţiunea prevăzută de art.225 Cod procedură civilă, deşi a fost prezent la termenul la care proba a fost admisă. Se încuviinţează proba testimonială fără a se indica ce teză probatorie se doreşte a se susţine cu fiecare martor. Nu se indică în încheiere numele martorilor încuviinţaţi în probaţiune şi se dispune administrarea probei în etape, în sensul că se citează martorul încuviinţat din oficiu şi câte un martor pentru reclamantă şi pârâţi, urmând ca restul martorilor să fie citaţi la termenul ulterior. La termenul următor nu se prezintă decât martorul reclamantei care este audiat şi se repune în discuţie proba testimonială cu unul dintre martori, instanţa constatând că preşedintele completului de la termenul din 26.02.2010 nu s-a pronunţat asupra acestui martor. Acest fapt a fost posibil tocmai datorită nemenţionării în încheierea de şedinţă a numelui martorilor propuşi în probaţiune şi încuviinţaţi pentru fiecare dintre părţi. Nu se decade din probă pârâtul căruia i s-a pus în vedere să prezinte martorul lipsă de la acest termen. Se dispune citarea a câte unui martor pentru reclamantă şi pârâţi, fără a se observa faptul că a mai fost admis în probaţiune încă un martor indicat în citativul încheierii din 26.02.2010. La termenul din 11 iunie 2010 se audiază doar martorul reclamantei faţă de lipsă martorilor propuşi de pârât. Se încuviinţează din nou proba testimonială cu martorul G.M.. Nu se decade pârâtul din proba testimonială ca urmare a neprezentării martorului ci se dispune citarea martorului B.N. şi se ia act că va fi prezentat martorul G.M.. La termenul din 17.09.2010 se audiază martorul citat G.M. şi din nou nu se decade pârâtul din proba testimonială, ca urmare a neprezentării martorului B.N. pe care s-a obligat să îl prezinte fără citaţie. La termenele din 22.10.2010, 26.11.2010 se constată lipsa martorului B.N şi din nou nu se aplică sancţiunea decăderii din probă deşi partea adversă solicită în mod expres aplicarea sancţiunii.

În dosar nr. …./271/2008 (Complet civil C6- judecător S M.) având ca obiect partaj de bunuri comune – la termenul de judecată din data de 10 decembrie 2008, în aplicarea art.156 Cod procedură civilă, instanţa amână judecata la data de 4 martie 2009.

La termenul din 4 martie 2009 instanţa încuviinţează proba cu interogatoriul părţilor, la termenul din 14 octombrie 2009 încuviinţează proba cu expertiză imobiliară solicitată de reclamant şi proba testimonială solicitată de pârât şi ia act de faptul că reclamantul va propune proba testimonială după administrarea probei cu supliment de interogatoriu pârâtului, abia la data de 27 ianuarie 2010 desemnând expert căruia îi emite adresă pentru efectuarea lucrării, cu obiective incomplet stabilite şi cu trimitere la o anexă a acţiunii principale.

La data de 24 martie 2010 instanţa încuviinţează în principiu cererea de intervenţie, iar abia după aceea pune în vedere intervenienţilor să-şi cuantifice pretenţiile, la acelaşi termen suplimentând din nou probatoriul pentru reclamant şi intervenienţi, dar prorogând audierea martorilor pârâtei pentru alt termen, fără a-l stabili şi fără a motiva luarea acestei măsuri. La termenul din 5 mai 2010, instanţa, admite din nou în principiu aceeaşi cerere de intervenţie, demonstrând necunoaşterea actelor şi lucrărilor dosarului, iar audierea unei părţi din martorii încuviinţaţi este amânată la un termen ulterior, măsură care se repetă la 23 iunie 2010, la 29 septembrie 2010, iar la 3 noiembrie 2010 se încuviinţează din nou proba testimonială solicitată de părţi, administrarea acestei probe având loc pe parcursul a încă 2 termene de judecată. La 13 aprilie 2011 instanţa amână pronunţarea la data de 20 aprilie 2011, după care repune cauza pe rol, iar la termenul din data de 8 iunie 2011 reia probatoriul încuviinţat în anul 2009, astfel: având în vedere că martorii R. F. şi B. O. B. au fost propuşi prin cererea existentă la fila 51 a dosarului, încuviinţaţi prin încheierea emisă la data de 14.10.2009, dar audierea lor nu s-a putut produce pentru că prin încheierea existentă la fila 77 a dosarului, pârâta a solicitat prorogarea momentului audierii lor, ulterior nemaireiterându-se necesitatea ascultării lor, pârâta obligându-se să îi prezinte, dispune citarea acestora de la domiciliile indicate.

În dosar nr. …./271/2005* (Complet civil C6-judecător S M) având ca obiect revendicare, instanţa încuviinţează proba cu expertiză topografică la data de 8 februarie 2006.

Efectuarea lucrării de specialitate, discutarea raportului de expertiză, formularea de obiecţiuni şi comunicarea lor direct expertului, fără a fi cenzurate de instanţă, extinderea cadrului procesual cu depăşirea termenelor prevăzute de lege(spre exemplu, extinderea de acţiune din data de 14 noiembrie 2007, cererea de intervenţie depusă la fila 61 din dosar şi calificată la data de 23 ianuarie 2008 ca fiind cerere reconvenţională), precum şi admiterea de obiecţiuni ale părţilor introduse în cauză după administrarea probei cu expertiză, determină numeroase amânări, până la data de 19 noiembrie 2008.

La acest termen instanţa ia act de introducerea unui nou pârât în proces şi, fără a motiva în fapt şi în drept măsura dispusă, încuviinţează proba cu contraexpertiză topografică. La termenul din 14 ianuarie 2009 instanţa ia act de chemarea în judecată a unui alt pârât (care până la acest moment a avut calitatea de martor) şi de depunerea unei cereri reconvenţionale faţă de precizarea de acţiune formulată de reclamant; la termenul din 11 februarie 2009 dispune administrarea probei testimoniale „în mod eşalonat”, iar la termenul din data de 18 martie 2009 admite proba cu expertiză grafoscopică în ceea ce priveşte semnătura aflată pe un contract de vânzare cumpărare provizorie încheiat in anul 1971. La termenul din 27 mai 2009, instanţa încuviinţează proba cu cercetare la faţa locului, iar la termenul din 11 noiembrie 2009 dispune comunicarea raportului de expertiză criminalistică părţilor, fixând termen pentru discutarea acestuia la data de 3 februarie 2010. La aceasta dată, fără a motiva în fapt şi în drept măsura dispusă, instanţa încuviinţează proba privind efectuarea unei contraexpertize grafoscopice solicitată de reclamant. Abia la data de 24 martie 2010, deşi încuviinţase o contraexpertiză topografică la termenul din 19 noiembrie 2008, instanţa desemnează experţii topografi, cu privire la doi dintre aceştia dispunând înlocuirea la data de 30 iunie 2010. După depunerea contraexpertizei topografice la dosar, la termenul din data de 12 octombrie 2011, instanţa comunică direct obiecţiunile formulate de reclamant direct comisiei de experţi, fără a le cenzura.

Dosar nr. …./271/2007* având ca obiect acţiune în constatare, a fost înregistrat iniţial pe rolul completului civil C17-titular judecător U O M. Prin