˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

Aşadar, pe rolul Judecătoriei Zărneşti se află un număr total de 528 dosare mai vechi de 1 an în sistemul judiciar, din care 307 au o vechime cuprinsă între 1 şi 3 ani, 160 dosare între 3 şi 5 ani, 60 dosare între 5 şi 10 ani şi 1 dosar cu o vechime mai mare de 10 ani.

Din analiza datelor statistice prezentate, referitoare la dosarele a căror durată a procedurii se situează între 5-10 ani, se observă că acestea sunt cauze civile şi se regăsesc pe toate completele, cu excepţia completului prezidat de doamna judecător I E.

Ulterior efectuării controlului şi până la momentul întocmirii raportului de control s-a comunicat de către conducerea instanţei faptul că din cele 60 de cauze cu o vechime mai mare de 5 ani au mai fost soluţionate 11, iar pentru încă două dosare a fost amânată pronunţarea.

Se observă că, pe rolul judecătoriei, nu se înregistrează dosare penale mai vechi de 5 ani, conform situaţiei prezentate existând doar 3 dosare cu o vechime între 3 şi 5 ani, din care 2 au fost soluţionate în timpul controlului.

Din punctul de vedere al volumului de activitate, Judecătoria Zărneşti a înregistrat, în ultimi ani, un volum constant de aproximativ 5000 de cauze anual, astfel: în anul 2009- 5166 cauze, din care 1725 stoc şi 3441 cauze nou intrate; în anul 2010- 5675 cauze, din care 2088 stoc şi 3587 cauze nou intrate; în primul semestru al anului 2011 – 4112 cauze, din care 1886 stoc şi 2226 cauze nou intrate.

Datele prezentate relevă faptul că stocul de dosare a avut o creştere la sfârşitul anului 2009, pentru ca la sfârşitul anului 2010 să înregistreze o scădere a dosarelor rămase de soluţionat, fapt reflectat şi în indicele de operativitate la nivelul instanţei care a fost de: 59,58% în anul 2009 şi 66,7% în anul 2010.

Distinct, pe judecători, volumul de activitate se prezintă după cum urmează:

Încărcătura/ judecător în anul 2010

Nume judecător	Număr şedinţe	Număr dosare rulate	Nr. dosare soluţionate	Nr. dosare redactate
D B	37	1873	689	689
C. G	72	3217	1154	1154
A C	65	2481	697	697
E I	24	371	229	229
D N	29	1130	606	606
M V	38	1310	407	407
C L	3	21	7	7

Încărcătura/ judecător în semestrul I 2011

Nume judecător	Număr şedinţe	Număr dosare rulate	Nr.dosare soluţionate	Nr. dosare redactate
D B	9	352	128	128
C. G	16	802	318	318
A C	23	710	258	258
E I	28	905	431	431
M V	26	1391	469	469
D O	25	971	347	347
M S	26	740	298	298
N D	5	57	37	37

Din punctul de vedere al încărcăturii de dosare pe judecător, respectiv pe schemă, Judecătoria Zărneşti înregistrează la sfârşitul semestrului I al anului 2011 un număr de 588 cauze de soluţionat pe judecător, sub media naţională care este de 632 cauze şi acelaşi număr de dosare de soluţionat pe schemă, peste media naţională care este de 579 cauze.

Situaţiile statistice prezentate cu privire la încărcătura fiecărui complet civil ce înregistrează cauze mai vechi relevă că, pe rolul acestor complete figurează în proporţie mare dosare care au ca obiect dreptul de proprietate asupra imobilelor şi care sunt de regulă cauze complexe, cu mai multe părţi, astfel că şi timpul necesar studiului este considerabil mai mare decât în cauzele cu alt obiect de competenţa judecătoriei.

La data verificărilor directe s-a constatat că, potrivit celor hotărâte de Colegiul de conducere al instanţei, fiecare judecător aflat efectiv în activitate a condus câte 3 şedinţe de judecată lunar, 1 săptămână fiind alocată redactării hotărârilor judecătoreşti, cu excepţia domnului judecător M S care a condus 4 şedinţe lunar, iar doamna judecător B D, preşedintele instanţei, doar două şedinţe de judecată lunar. Ulterior controlului s-a decis ca toţi judecătorii instanţei să intre săptămânal în câte o şedinţă de judecată, în vederea îmbunătăţirii managementului de caz, acordării unor termen mai scurte şi reducerii stocului de dosare.

În ceea ce priveşte dosarele suspendate, din evidenţele prezentate de conducerea instanţei şi în urma verificărilor efectuate a reieşit faptul că, la data efectuării controlului, Judecătoria Zărneşti figura cu 273 de dosare suspendate, din care 71 în temeiul dispoziţiilor art. 155 Cod procedură civilă, 128 potrivit dispoziţiilor art. 242 pct. 2 Cod procedură civilă, 52 potrivit dispoziţiilor art. 244 Cod procedură civilă şi 22 din alte cauze. Verificările efectuate prin sondaj au relevat că se procedează periodic la verificarea subzistenţei motivelor de suspendare.

Ulterior controlului efectuat au fost repuse pe rol în vederea discutării incidentului procedural al perimării 43 de dosare.

Ca urmare a verificării dosarelor mai vechi de 5 ani, aflate pe rolul Judecătoriei Zărneşti la data controlului, s-a putut constata că temporizarea procedurii a fost determinată atât de cauze obiective cât şi de unele cauze subiective.

Se reţine că temporizarea procedurii a fost determinată în principal de cauze obiective printre care menţionăm: efectuarea cu întârziere a rapoartelor de expertiză, în mod deosebit în specialitatea topografie; efectuarea necorespunzătoare a expertizelor tehnice, fapt ce determină formularea de obiecţiuni de către părţi, necesitatea completării raportului de expertiză, sau chiar constatarea nulităţii raportului de expertiză; suspendarea judecării cauzelor; atitudinea procesuală a justiţiabililor, avocaţilor şi altor participanţi la procedura judiciară; lipsa de procedură cu părţile în dosare cu elemente de extraneitate; suspendarea cauzelor în vederea soluţionării excepţiilor de neconstituţionalitate invocate de părţi; extinderea cadrului procesual, transmiterea calităţii procesuale; parcurgerea mai multor stadii procesuale ca urmare a casării cu trimitere spre rejudecare.

De asemenea au existat şi cauze subiective cum ar fi: nestabilirea clară a obiectivelor expertizei tehnice; încuviinţarea fără o cenzură riguroasă a obiecţiunilor formulate de părţi şi indicarea motivelor pentru care se dispune completarea expertizei; acordarea unor termene nejustificat de lungi pentru ca părţile să ia cunoştinţă de conţinutul raportului de expertiză sau de răspunsul expertului la obiecţiunile formulate; discutarea şi administrarea probatoriului în etape, studierea insuficientă a dosarelor; repunerea pe rol a dosarelor, ca urmare a constatării că nu s-au administrat toate probele necesare aflării adevărului; neaplicarea dispoziţiilor procedurale de sancţionare a persoanelor vinovate de tergiversarea soluţionării cauzelor.

Înainte de prezentarea cauzelor obiective şi subiective care au condus la temporizarea procedurii se impune a fi menţionate două situaţii specifice acestei instanţe, constatate cu ocazia controlului efectuat, a căror analiză este necesar să fie făcută mai detaliat având în vedere că acestea reprezintă principalele motive ce au determinat acumularea numărului mare de dosare vechi pe rolul instanţei.

Prima situaţie o constituie fluctuaţia de personal şi vechimea redusă în funcţie a judecătorilor din cadrul Judecătoriei Zărneşti.

Astfel, din punctul de vedere al personalului care îşi desfăşoară activitatea în cadrul instanţei dar şi al volumului de activitate, Judecătoria Zărneşti este una dintre instanţele mici arondate Tribunalului Braşov, funcţionând cu o schemă de 7 posturi de judecător, din care 1 post de conducere( preşedinte), şi 12 posturi de grefier, 2 posturi de aprod şi 1 post de personal contractual.

La data efectuării verificărilor directe, schema de personal în ceea ce priveşte judecătorii era completă, cu menţiunea că 2 posturi de judecător erau temporar vacante, ca urmare a efectuării concediului prenatal de către doamna judecător B D, preşedintele instanţei, precum şi ca urmare a delegării la Judecătoria Braşov, până la data de 1.11.2011, a domnului judecător G C.

La data întocmirii prezentului raport se constată că, schema de personal a judecătoriei va suferi modificări începând cu data de 1.01.2012, în sensul că un post de judecător va deveni vacant, ca urmare a transferului domnului judecător G C la Judecătoria Braşov, iar un alt post de judecător va rămâne în continuare temporar vacant ca urmare a efectuării de către preşedintele instanţei a concediului pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani.

În acest sens, nu este lipsit de importanţă faptul că preşedintele instanţei, judecătorul cu cea mai mare vechime din cadrul instanţei, respectiv doamna judecător B D, pe parcursul anului 2011, s-a aflat în concediu medical în perioada 9-18 mai 2011, în concediu de risc maternal în perioada 20 mai - 20 iulie 2011, concediu de odihnă în perioada 21 iulie - 7 septembrie 2011, iar în prezent se află în concediu prenatal începând cu data de 8 septembrie.

În privinţa celorlalţi 5 judecători care îşi desfăşoară activitatea la Judecătoria Zărneşti se constată că aceştia au o vechime redusă în funcţia de judecător, cu excepţia doamnei judecător I E care are o vechime de 7 ani şi care îndeplineşte atribuţiile funcţiei de conducere în lipsa preşedintelui.

De menţionat este faptul că în perioada februarie 2009-septembrie 2010 şi doamna judecător I E a efectuat concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, iar la reîntoarcerea din concediu i-a fost repartizat un complet civil nou înfiinţat, motiv pentru care nu înregistrează dosare mai vechi de 1 an în sistemul judiciar.

În ceea ce îi priveşte pe ceilalţi judecători se constată că, doamna judecător D O şi domnul judecător M S funcţionează la Judecătoria Zărneşti din luna februarie 2011, după promovarea examenului de capacitate, iar doamnele judecător C A şi M M din luna februarie 2010 şi respectiv iulie 2010.

Se constată, aşadar, că judecătorii ce funcţionează în cadrul judecătoriei, cu excepţia preşedintelui instanţei, doamna judecător B D, care are o vechime de 13 ani în funcţia de judecător, au o experienţă redusă în această funcţie.

Tot din punctul de vedere al schemei de judecători, din datele statistice puse la dispoziţie de conducerea instanţei, se constată că pe parcursul ultimilor ani aceasta a fost incompletă, existând perioade de timp când activitatea judiciară a instanţei a fost asigurată cu 2 judecători definitivi şi pentru o scurtă perioadă de timp chiar de către 1 singur judecător.

Astfel, de pildă, în anul 2008 în perioada 8-26 septembrie a funcţionat efectiv 1 singur judecător, iar în anul 2009, judecătoria a funcţionat cu un număr de 3 judecători definitivi şi 3 judecători stagiari (unul începând cu data de 1.07.2009).

Se reţine că, în permanenţă, a existat o fluctuaţie a judecătorilor numiţi la Judecătoria Zărneşti, care au funcţionat de regulă o perioadă scurtă de timp la această judecătorie, majoritatea lor solicitând transferul la alte instanţe. Cu alte cuvinte, Judecătoria Zărneşti poate fi considerată o instanţă de tranzit, aproape toţi judecătorii solicitând transferul la alte instanţe, în special la Judecătoria Braşov, sau optând pentru alte instanţe după promovarea examenului de capacitate.

Această situaţie a fost sesizată în mai multe rânduri de conducerea instanţei care a subliniat importanţa ocupării schemei de personal.

Fluctuaţia de personal, schema incompletă de judecători în anumite perioade, precum şi experienţa redusă în funcţia de judecător a celor care funcţionează în prezent în cadrul instanţei au influenţat negativ, într-o anumită măsură, soluţionarea cu celeritate a cauzelor, ajungându-se la un stoc mare de dosare mai vechi de 1 an în sistemul judiciar.

Această permanentă fluctuaţie de judecători ce a determinat şi o lipsă de judecători cu o practică judiciară consistentă, existenţa unui specific al zonei reflectat în cazuistică (marea majoritate a cauzelor necesitând efectuarea de expertize topografice), faptul că judecătorii nou veniţi în instanţă se găsesc în situaţia de a avea pe complet un număr mare de dosare vechi, care necesită o atenţie sporită şi un timp de studiu ce nu este suficient de fiecare dată pentru cunoaşterea acestora, constituie factori ce trebuie avuţi în vedere la analiza cauzelor ce pot influenţa soluţionarea cu întârziere a cauzelor.

De asemenea, fluctuaţia de personal existentă în timp la Judecătoria Zărneşti a determinat imposibilitatea stabilirii unor judecători, care prin măsurile dispuse, au determinat tergiversarea soluţionării cauzei, în dosarele analizate constatându-se o permanentă schimbare a titularului de complet.

În acest sens s-a constatat că judecătorii prezenţi în instanţă la momentul controlului au intrat doar de câteva ori în aceste dosare, măsurile luate de aceştia, chiar dacă uneori nu au fost cele mai potrivite (vor fi analizate în cele ce urmează) nu au putut fi apreciate ca fiind de natură a întârzia soluţionarea acestor cauze.

În acest context nu s-a putut stabili existenţa faptelor disciplinare prevăzute de dispoziţiile art. 99 lit. e) din Legea nr. 303/ 2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, respectiv nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor.

În consecinţă, considerăm că este necesar să existe o stabilitate a judecătorilor în cadrul Judecătoriei Zărneşti prin evitarea transferurilor, delegărilor, detaşărilor precum şi prin adoptarea unor soluţii legislative cum ar fi de pildă modificarea dispoziţiilor legale referitoare la vechimea necesară promovării la tribunal.

De asemenea, se impune o implicare directă a conducerii Curţii de Apel Braşov şi a Tribunalului Braşov (fără desemnarea altor judecători) în vederea sprijinirii judecătorilor din cadrul Judecătoriei Zărneşti prin întâlniri periodice în care să fie discutate atât problemele administrative cu care se confruntă instanţa, cât şi problemele de practică judiciară.

Sub acest din urmă aspect apreciem că ar fi deosebit de utile pentru judecătorii de la Judecătoria Zărneşti, organizarea unor întâlniri cu judecătorii de la instanţele superioare a căror expertiză ar constitui un ajutor pentru judecătorii nou veniţi în sistem.

A doua situaţie ce trebuie analizată pe larg şi care constituie şi principala cauză care a dus la nesoluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil o reprezintă administrarea probei cu expertiză tehnică, în special topografică.

În urma analizării dosarelor vechi s-a putut constata că în aproape toate cauzele (un singur dosar analizat are ca motiv al întârzierii în soluţionare altă cauză, respectiv procedura cu străinătatea) a fost încuviinţată proba cu expertiză tehnică, lipsa efectuării acesteia, sau efectuarea defectuoasă a acesteia reprezentând motivele de acordare a numeroase termene de judecată cu consecinţa tergiversării soluţionării cauzelor.

În toate aceste dosare (cu excepţia unui singur dosar) s-a putut constatat că acestea au ca obiect uzucapiuni, revendicări, grăniţuiri, succesiuni, rectificări carte funciară, servitute de trecere, etc., care necesită administrarea probei cu expertiza tehnică în specialitatea topografie şi în care s-a solicitat şi încuviinţat această probă de către instanţă, Inspecţia judiciară neputând face verificări sau aprecieri sub aspectul utilităţii în concret a acestor probe faţă de limitele impuse de dispoziţiile legale.

În aceste dosare, judecătorii au luat măsura sancţionării experţilor desemnaţi pentru neîndeplinirea obligaţiei de a depune lucrarea în termenul fixat, aplicând în acest sens amenzi judiciare în temeiul art. 108¹ A. 2 lit. c Cod procedură civilă, iar sancţiunile au depăşit în multe situaţii cuantumul onorariului perceput, existând şi o situaţie când s-a înfiinţat sechestru pe imobilul aparţinând unui expert ca urmare a aplicării acestor sancţiuni.

Principalele motive invocate de experţi cu ocazia formulării cererilor de reexaminare, ca fiind determinante la depunerea rapoartelor de expertiză după perioade însemnate de timp sunt: numărul extrem de redus de experţi tehnici în specialitatea topografie; numărul mare de numiri care fac imposibilă efectuarea rapoartelor de expertiză în termenul stabilit de instanţă; neplata onorariilor de expert; fixarea unor avansuri ale onorariilor derizorii în raport cu cheltuielile; imposibilitatea practică de efectuare a măsurătorilor în perioada anotimpului rece, având în vedere zona de munte în care, de regulă, sunt situate terenurile supuse expertizării; accesul dificil la sursele originale de informare (documente, planuri, hărţi).

Cererile de reexaminare au fost, de regulă, iniţial admise, iar ulterior respinse de către instanţă, în condiţiile în care, deşi s-au acordat noi termene, experţii nu au înţeles să efectueze expertizele.

Existenţa unui număr mic de experţi raportat la numărul mare de cauze în care se dispune efectuarea expertizei face ca fiecare dintre experţi să aibă în lucru, în permanenţă, un număr foarte mare de lucrări, fapt care s-a repercutat asupra duratei de efectuare a acestor lucrări, asupra calităţii acestora, fiind frecvente situaţiile în care instanţa de judecată a considerat că expertiza efectuată nu este lămuritoare, este incompletă ori chiar lovită de nulitate şi chiar situaţii când au fost încuviinţate mai multe rânduri de obiecţiuni formulate la raportul de expertiză din cauza comunicării de către experţi a unor răspunsuri la obiecţiuni incomplete sau neclare.

De asemenea, durata foarte mare de timp necesară efectuării expertizei şi schimbarea cadrului procesual pe parcursul procesului fără ca expertul să mai studieze dosarul cu ocazia efectuării convocărilor sau/şi fără comunicarea către expert a modificărilor intervenite pot determina anularea raportului de expertiză.

Din datele statistice prezentate de conducerea Tribunalului Braşov, emise de Biroul local de expertize judiciare tehnice şi contabile cu privire la numărul şi activitatea experţilor s-a putut constata că începând cu anul 2005 şi-au desfăşurat activitatea în cadrul acestui Birou în medie 7 experţi topografi, aceştia fiind numiţi să efectueze 2603 lucrări, din acestea fiind finalizate 1884.

Începând cu luna martie 2011 au mai fost autorizaţi de către Ministerul Justiţiei 16 experţi topografi, acest fapt fiind de natură a rezolva pe viitor situaţia menţionată. Efectele acestor numiri au constat în faptul că în perioada 1 noiembrie 2011- 7 decembrie 2011 din cele 60 de dosare mai vechi de 5 ani au fost soluţionate 13 (două rămase în pronunţare).

Potrivit celor declarate de conducerea Tribunalului Braşov, în scopul eficientizării activităţii Biroului local de expertize, în ultima perioadă, la nivelul Tribunalului Braşov şi Judecătoriei Zărneşti au fost organizate întâlniri cu experţii judiciari, ocazie cu care au fost analizate şi discutate problemele pe care le-au sesizat atât experţii cât şi instanţele de judecată.

În consecinţă, s-a constatat că măsura sancţionării experţilor s-a dovedit a fi ineficientă, neavând ca rezultat reducerea duratei în care se efectuau aceste lucrări. De altfel, nici măsura înlocuirii experţilor nu s-a dovedit a fi mai eficientă, înlocuirea realizându-se cu experţi care aveau acelaşi grad de încărcare şi acelaşi mod de a-şi exercita atribuţiile.

Această situaţie existentă este importantă şi din perspectiva celorlalte măsuri luate de judecători, cum ar fi administrarea în etape a probatoriului, neînlocuirea uneori a expertului, etc. toate aceste măsuri neducând ele însele la amânarea cauzelor, de cele mai multe ori amânarea cauzei fiind oricum obligatorie faţă de lipsa raportului de expertiză, neputându-se constata o culpă a judecătorilor de natură a determina sesizarea din oficiu a Inspecţiei judiciare.

De asemenea, din punctul de vedere a efectuării verificărilor şi al formulării unor sesizări de către Inspecţia Judiciară cu ocazia prezentului control s-a avut în vedere faptul că prealabil unei analize de fond a existenţei elementelor constitutive ale unei abateri disciplinare este necesară verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege care ar permite cercetarea fondului, dacă s-a împlinit sau nu termenul de prescripţie a răspunderii disciplinare, respectiv aplicarea în timp a textelor legale privind răspunderea disciplinară a magistraţilor astfel cum era reglementată de dispoziţiile Legii nr.92/1992, republicată, şi ulterior de dispoziţiile Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Totodată este de reţinut faptul că în urma discuţiilor purtate cu judecătorii instanţei s-a înţeles importanţa soluţionării cu celeritate a cauzelor şi încercarea de a se găsi soluţiile potrivite în vederea soluţionării cauzelor vechi. Judecătorii şi-au exprimat disponibilitatea de a face eforturile necesare în vederea rezolvării acestei situaţii, arătând totodată importanţa desfăşurării activităţii cu o schemă completă şi în condiţii de continuitate.