Cuprins preambul capitolul I respectarea drepturilor omului în Republica Moldova

§4. Starea legalităţii şi disciplinei militare în Forţele Armate
Consideraţii generale

Avocatul parlamentar, în calitate de preşedinte al Mecanismului Naţional de Prevenire a Torturii a intensificat esenţial verificarea condiţiilor de trai şi respectării legalităţii în Forţele Armate ale Republicii Moldova.

Pe parcursul anului 2011 au fost efectuate 9 vizite de monitorizare în cadrul Forţelor Armate, dintre care 3 vizite în unităţile militare ale Departamentului Trupelor de Carabinieri, 4 vizite în unităţile militare ale Armatei Naţionale şi 2 vizite în Serviciul Grăniceri.

	Armata Naţională	Departamentul Trupelor de Carabinieri	Serviciul Grăniceri	Total Forţele Armate
Vizite	4	3	2	9

Astfel, toate vizitele de monitorizare încep cu o discuţie cu comandantul unităţii militare despre scopul vizitei şi componenţa grupului de lucru, împuternicirile membrilor Consiliului Consultativ, sarcinile Mecanismului Naţional de Prevenire a Torturii precum şi problemele cu care se confruntă.

În timpul acestor discuţii comandanţii unităţilor au comunicat despre deficienţele procesului de încorporare a militarilor: după încorporarea militarilor şi după trecerea comisiei medico-militare, pe parcursul satisfacerii serviciului militar, la mulţi dintre militarii în termen sînt depistate boli psihice sau alte boli grave, care nu permit satisfacerea serviciului militar; sînt depistaţi militari în termen cu antecedente penale, militari care nu pot scrie şi citi. Aceşti militari prezintă un pericol în activitatea serviciului militar şi pentru evitarea incidentelor se interzice înmînarea armei de luptă, implicarea lor în serviciul de gardă şi în garnizoană. Această carenţă se datorează inactivităţii sau activităţii insuficiente a comisiilor medico-militare şi de recrutare-încorporare a cetăţenilor Republicii Moldova, fapt ce conduce la creşterea infracţionalităţii din partea militarilor.

Din discuţiile şi datele prezentate de către psihologii unităţilor militare s-a constatat că problemele esenţiale ale militarilor sînt stabilite prin teste psihologice şi anchete sociale. Militarii cu dereglări psihice şi stare psiho-emoţională instabilă sînt transportaţi la Spitalul Clinic Militar Central, unde comisia medico-militară adoptă decizia de demisionare a acestora.

Conform testelor psihologice ale militarilor din unitatea militară „Moldova” or. Bălţi, din numărul total al militarilor testaţi, 22.5% au tulburări neuro-psihice puţin probabile. Acces la armă au doar 28.6% dintre militari, acces relativ – 49.7% dintre militari şi nu au acces la armă 21.6% de militari. Aceste cifre demonstrează iresponsabilitatea comisiilor de încorporare a militarilor.

La fel, pe parcursul vizitelor de monitorizare au fost purtate discuţii individuale cu militarii în termen, implicaţi în serviciul de zi, serviciul în cantină, militarii bolnavi aflaţi în punctul medical, care au comunicat că comportamentul comandanţilor direcţi, ofiţerilor şi sergenţilor este adecvat, asupra lor nu a fost aplicată tortura, sînt hrăniţi de trei ori pe zi. La intrare în serviciu sînt anunţaţi din timp, li se acordă timp liber pentru odihnă şi pregătire pentru serviciu. Înainte de a intra în serviciu trec controlul medical şi se fac însemnări în registru.

Din discuţiile cu militarii bolnavi aflaţi în ambulatoriu în punctul medical s-a stabilit că ei sînt hrăniţi de 3 ori pe zi în odaia special amenajată din punctul medical. Militarii care necesită alimentare dietetică beneficiază de aceasta la indicaţia medicului. Le este adus la cunoştinţă diagnosticul şi medicamentele administrate. Totodată ei au comunicat că nu au fost torturaţi şi comportamentul medicilor este adecvat.

Conform datelor prezentate de Procuratura Generală, în anul 2011 au fost luate la evidenţă 179 de infracţiuni, cu 44 mai mult decît în anul 2010. Din numărul total de infracţiuni luate la evidenţă, 123 au fost săvîrşite de militarii Armatei Naţionale, 31 - de militarii Trupelor de Carabinieri şi 25 - ai Serviciului Grăniceri.

	Armata Naţională	Departamentul Trupelor de Carabinieri	Serviciul Grăniceri	Total Forţele Armate
Infracţiuni	123	31	25	179

La săvîrşirea infracţiunilor au participat:

Ofiţeri - 27 (Armata Naţională (AN) -18; Trupele Carabinieri (TC) - 3; Serviciul Grăniceri (SG) - 6;

Plutonieri - 36, din care AN-15, TC-5, SG-16;

Sergenţi - 11, din care AN-0, TC-11, SG-0;

Soldaţi - 93, din care AN-81, TC-12, SG-0;

Forţele Armate	Armata Naţională	Departamentul Trupelor de Carabinieri	Serviciul Grăniceri	Total
Ofiţeri	18	3	6	27
Plutonieri	15	5	16	36
Sergenţi	0	11	0	11
Soldaţi	81	12	0	93

În temeiul art.368 din Codul penal (Acte de violenţă săvîrşite asupra militarului), judecătoria militară a examinat 10 cauze penale în privinţa a 11 persoane (militari prin contract şi în termen ai Armatei Naţionale şi Departamentului Trupelor de Carabinieri). Respectiv, 4 militari au fost condamnaţi la pedeapsa închisorii, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei conform prevederilor art. 90 Cod Penal, iar alţi 4 militari au fost condamnaţi la pedeapsa cu amendă. Din numărul militarilor condamnaţi, în privinţa unei singure persoane a fost dispusă aplicarea pedepsei complementare de privare de dreptul de a ocupa anumite funcţii. În privinţa a 2 militari, judecătoria militară a pronunţat 2 sentinţe de încetare a proceselor penale, iar în privinţa unui militar a dispus adoptarea unei sentinţe de achitare.
Condiţiile de cazare a militarilor în termen

1. 
   Garnizoana Comandamentului militar din municipiul Chişinău din cadrul Forţelor Armate
   

Unul dintre locurile, unde militarii sînt privaţi de libertate este Garnizoana Comandamentului militar din municipiul Chişinău din cadrul Forţelor Armate ale Republicii Moldova. Aici sînt deţinuţi militarii cu abateri disciplinare grave şi militarii care se află în faza urmăririi penale.

În perioada 10-22 iunie 2001, Garnizoana Comandamentului militar a fost monitorizată de către Comitetului European pentru prevenirea torturii şi pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante (CPT). În cadrul monitorizării delegaţia CPT nu a primit nici o plîngere de maltratare fizică a persoanelor deţinute. În cadrul vizitei s-a constatat o stare igienico-sanitară adecvată a celulelor şi a iluminării artificiale a acestora. Celulele nu erau însă asigurate cu lumină naturală. În acest sens, autorităţilor li s-a recomandat asigurarea unui acces adecvat la lumina naturală, lipsa ferestrelor fiind una din carenţele cele mai esenţiale depistate de către experţii internaţionali la momentul monitorizării.

Drept urmare a acestei vizite, pe data de 09.11.2001 Guvernul Republicii Moldova a dat răspuns cu privire la observaţiile concludente ale delegaţiei²⁸⁰.

În acest context, în cadrul activităţii Mecanismului naţional de prevenire a torturii, pe data de 17.09.2010, un grup de lucru format din funcţionarii Centrului pentru Drepturile Omului din Moldova, a efectuat pentru prima dată o vizită la Garnizoana Comandamentului militar municipiul Chişinău din cadrul Forţelor Armate ale Republicii Moldova.

Scopul vizitei a constat în monitorizarea condiţiilor de detenţie din această instituţie şi reacţia autorităţilor naţionale vizavi de recomandările forurilor internaţionale.

Celulele erau curate, aerisite şi iluminate artificial corespunzător. Din declaraţiile conducerii garnizoanei, iluminarea artificială este asigurată şi în timpul nopţii. Celulele care sînt preconizate pentru deţinerea mai multor persoane sînt echipate doar cu platformă de lemn (celulele nr. 10, 11, 12), pe cînd cele preconizate pentru deţinerea solitară dispun de masă şi taburet. În ambele tipuri de celule nu au fost observate aşternuturi. Din spusele comandantului unităţii acestea sînt eliberate doar pe parcursul nopţii (saltele şi pături).

Veceurile din garnizoană nu asigură gradul cerut de intimitate. Unul din subiectele activ abordate de delegaţia CPT în cadrul vizitei din 2001 a fost lipsa iluminaţiei naturale şi a geamurilor în celule, carenţă constatată şi la momentul vizitei MNPT.

Cu referire la neînlăturarea carenţelor depistate de către delegaţia CPT, avocatul parlamentar a înaintat recomandări Ministrului Apărării în vederea eliminării acestora.

Întru verificarea îndeplinirii recomandărilor înaintate de avocatul parlamentar, pe data de 30.03.2011 a fost efectuată o vizită de monitorizare repetată în Garnizoana Comandamentului Militar mun. Chişinău. Au fost constatate aceleaşi nereguli stabilite în timpul vizitei preventive din 17.09.2010 efectuate de către funcţionarii Centrului pentru Drepturile Omului.

Astfel, în lipsa unei reacţii prompte şi a unor criterii speciale de înlăturare a neajunsurilor indicate în recomandările CPT şi a avocatului parlamentar, pe acest caz s-a reacţionat în repetate ori cu sesizarea conducerii Ministerului Apărării, Procuraturii militare şi a Guvernului.

În luna octombrie 2011, în temeiul avizului întocmit în baza art. 27 din Legea cu privire la avocaţii parlamentari, pentru îmbunătăţirea condiţiilor în Garnizoana Comandamentului Militar municipiul Chişinău, procurorii militari au recurs la măsuri categorice şi prin ordonanţă au eliberat militarii din arest pe motiv de încălcare a drepturilor fundamentale. Autoritatea centrală - Ministerul Apărării a sistat activitatea arestului disciplinar pentru adaptarea la standardele impuse de exigenţele naţionale şi internaţionale.

Avocatul parlamentar, luînd în consideraţie dificultăţile stabilite în Garnizoana Comandamentului Militar precum şi numărul mare de infracţiuni grave comise de către militarii pe contract şi militarii în termen, a considerat necesară efectuarea unor vizite de monitorizare a condiţiilor de trai în unităţile militare din cadrul Armatei Naţionale, Departamentului Trupelor de Carabinieri şi a pichetelor de grăniceri.

Pe data de 13.04.2011, colaboratorii reprezentanţei Cahul a Centrului pentru Drepturile Omului, la indicaţia avocatului parlamentar, în cadrul activităţii Mecanismului naţional de prevenire a torturii, au efectuat o vizită preventivă în Brigada de infanterie motorizată nr.3 „Dacia” a Ministerului Apărării. În timpul vizitei nu au fost stabilite carenţe, în afară de condiţionarea necesităţii coordonării prealabile cu conducerea Ministerului. O situaţie similară a fost constatată şi în cazul organizării vizitelor la pichetele de grăniceri din raioanele Cahul şi Vulcăneşti.

Cazurile indicate oferă suficiente temeiuri pentru a conchide asupra perceperii neconforme a prevederilor art.23¹, art.24 din Legea cu privire la avocaţii parlamentari nr.1349 din 17.10.1997, art.2, art.20 din OPCAT.

Avocatul parlamentar a încurajat permanent conducătorii organelor de forţă să asigure securitatea subdiviziunilor pe care le conduc, dar neînştiinţarea prealabilă a acestora despre efectuarea vizitei nici într-un caz nu trebuie să servească temei pentru restricţionarea şi împiedicarea vizitei²⁸¹.

Unii conducători ai autorităţilor centrale şi angajaţi ai structurilor teritoriale întîrzie să se conformeze cerinţelor pe care Republica Moldova s-a angajat plenar să le respecte în segmentul drepturilor omului, motiv din care s-a intervenit cu o solicitarea în adresa Guvernului în vederea remedierii situaţiei existente.

2. 
   Spaţiile locative în Unităţile Militare
   

În majoritatea unităţilor militare monitorizate spaţiile locative sînt curate, suficient aerisite, geamurile sînt îndeajuns de mari pentru a le permite militarilor să aerisească corect încăperile, să citească sau să lucreze de la lumina naturală fără a-şi afecta vederea. Dormitoarele sînt amenajate cu paturi separate, asigurate cu lenjerie de pat, pături, perne în volum suficient. Fiecare persoană dispune de cîte două ştergare - unul pentru faţă şi unul pentru picioare, cîte o pereche de ciupici pentru baie. Lîngă fiecare pat este amplasat cîte un taburet pentru fiecare militar şi cîte o noptieră pentru păstrarea lucrurilor personale.

Totodată, s-a constatat existenţa mucegaiului de pe pod şi de pe pereţi şi umiditatea sporită a aerului în dormitoarele de la nivelul 2 al blocului 1 din unitatea militară “Moldova” din municipiul Bălţi, ceea ce poate pune în pericol sănătatea militarilor.

Instalaţiile sanitare sînt adecvate şi le permit militarilor să-şi satisfacă necesităţile vitale într-un mod decent, fără a înjosi demnitatea umană a militarului sau de a provoca sentimente de inferioritate, capabile să-l umilească. Veceurile şi lavoarele militarilor sînt situate în încăpere separată de dormitor, se menţin în curăţenie.

Ceea ce ţine de accesul la informaţie a militarilor, s-a observat că în fiecare unitate militară este plasat cîte unul sau mai multe televizoare, unde militarii pot privi diferite emisiuni sociale şi informative conform programului zilei pe unitate. Zilnic, conform orarului, comandanţii plutoanelor şi comandanţii de companie petrec lecţii la pregătirea socio-statală şi pregătirea juridică cu militarii în termen. Sistematic sunt organizate acţiuni educative individuale şi în grup cu militarii în termen pentru stabilirea problemelor cu care se confruntă aceştia.

La acest capitol mari dificultăţi nu au fost stabilite. Spaţiile locative din unităţile militare monitorizate din cadrul Armatei Naţionale şi a Trupelor de Carabinieri corespund normelor şi standardelor naţionale şi internaţionale.

3. 
   Baia
   

Conform prevederilor art.26 lit. j) din Legea cu privire la statutul militarilor nr.162-XVI din 22.07.2005, militarii trebuie să aibă grijă de sănătatea lor, să respecte regulile igienei personale şi sociale şi să nu dezvolte deprinderi dăunătoare.

Mai multe nereguli au fost depistate în băile din unitatea militara „Dacia” din oraşul Cahul şi unitatea militară 1045 a Trupelor de Carabinieri.

Baia din unitatea militara „Dacia” este într-o stare nesatisfăcătoare: apa este livrată prin 17 branşamente într-o încăpere de duş, astfel încît militarii sînt nevoiţi să facă baie toţi împreună, fără a fi asigurate spaţiile de îmbăiere. Nu s-a observat termometre pentru măsurarea temperaturii aerului şi grafice de evidenţă a temperaturii, care, potrivit pct.16 al Instrucţiunii cu privire la asistenţa baie-spălătorie, acestea trebuie să fie instalate în sala de duş. În urma faptelor constatate se poate de presupus că responsabilul pe baie nu respectă tot timpul regimul de temperaturi indicat în pct. 21 aln.1 al instrucţiunii nominalizate din cauza lipsei termometrului, ceea ce poate pune în pericol sănătatea militarilor²⁸².

În baia din această unitate predomină un miros neplăcut din cauza lipsei ventilaţiei, ceea ce contribuie la o aerisire inadecvată a încăperii.

Conform pct. 45 din Instrucţiunea cu privire la asistenţa baie-spălătorie a efectivului Armatei Naţionale, aprobate prin ordinul Ministrului Apărării nr.370 din 13 decembrie 2010, ventilarea băii urmează să fie suficientă pentru aerisirea întregului volum de aer al încăperilor băii. Astfel, condiţiile stabilite constituie o derogare de la instrucţiunea menţionată.

În urma monitorizării unei încăperi auxiliare a băii în care se păstrează stocurile de lenjerie de pat şi ştergare curate, au fost depistate lenjerie şi ştergare murdare, acoperite cu mucegai, fapt ce denotă neglijenţa faţa de igiena militarilor şi abaterea de la prevederile pct.37 din Instrucţiunea cu privire la asistenţa baie-spălătorie, în care este indicat că nu se permite păstrarea lenjeriei curate şi murdare în aceiaşi încăpere. Din faptele constatate s-a stabilit că şeful depozitului echipament nu a verificat calitatea spălării lingeriei de pat şi a ştergarelor la primirea lenjeriei curate de la spălătoria Combinatului de deservire socială a Ministerului Apărării, ceea ce denotă neglijenţă faţă de activitatea sa. Persoana responsabilă pentru lenjerie, la primirea acesteia verifică calitatea spălării, starea calitativă şi pronunţarea poansonului aplicat²⁸³.

Avocatul parlamentar apreciază drept inadmisibilă starea de lucruri constatată, în situaţia în care militarii sînt impuşi să-şi menţină igiena personală în condiţii şi cu lenjerie ce nu corespund normelor sanitare.

Baia unităţii militare 1045 a Trupelor de Carabinieri este în stare deplorabilă, în pofida faptului că în anul 2010 a fost schimbat sistemul de încălzire şi este livrată apă caldă. Camera de duş necesită o reparaţie capitală şi remodelare. În odaia destinată pentru duş sînt amplasate 8 lavoare şi 3 ambranşamente, care se află în stare deplorabilă.

În camera de duş temperatura este foarte joasă şi este evident că nu se respectă regimul de temperaturi.

La acest capitol este de menţionat unitatea militară „Moldova” din or. Bălţi. Baia este curată, bine aerisită şi amenajată, apa este livrată prin 7 branşamente.

În cadrul monitorizării băilor din unităţile militare s-a stabilit că reglarea temperaturii şi a fluxului de apă se efectuează centralizat de către responsabilul pe baie, care este militar prin contract. Necesitatea respectării regimului de temperatură a apei, stabilit în instrucţiunea sus-menţionat şi imposibilitatea militarului de a decide de sine stătător asupra temperaturii apei şi a timpului de îmbăiere (în limitele timpului potrivit regulamentului)²⁸⁴, în opinia avocatului parlamentar, sînt în stare să creeze sentimentul de inferioritate şi umilinţă.

Astfel, în unele unităţi militare a fost constatată o situaţie nesatisfăcătoare a băilor destinate militarilor. Nepăsătoare se arată atitudinea faţă de militari în condiţiile în care “apărarea patriei este un drept şi o datorie sfîntă a fiecărui cetăţean”²⁸⁵.

4. 
   Blocul alimentar (cantina)
   

Probleme cu diferit caracter au fost depistate în mai multe blocuri alimentare ale unităţilor militare, care sînt într-o stare sanitară necorespunzătoare. Conform Regulamentul privind asigurarea alimentară a Armatei Naţionale pe timp de pace, fiecare cantină a unităţii militare trebuie să dispună de toate încăperile necesare de producere, gospodărie şi tehnică, sală pentru primirea hranei, utilaj tehnologic, frigorifer şi alt inventar, care asigură condiţiile normale pentru pregătirea hranei şi primirea ei de către efectiv²⁸⁶.

Astfel, cantina unităţilor militare dispune de următoarele secţii: secţia de prelucrare a legumelor, secţia de prelucrare a peştelui, sala de pregătire a bucatelor, sala pentru prelucrarea cărnii, secţia de spălare şi păstrare a veselei.

În toate unităţile monitorizate, în blocul alimentar (cantina, secţia de preparare a hranei, secţia de spălare a veselei) pe pereţi şi pe pod s-a atestat mucegai, umeditate înaltă şi un miros neplăcut din cauza ventilaţiei ineficiente.

În cadrul monitorizării blocului alimentar al unităţii militare “Dacia” din or. Cahul s-a stabilit că în secţia de spălare a veselei este instalată o fîntînă de canalizare, care, din afirmaţiile comandantului, are acces la sistemul de canalizare municipal din or.Cahul. Această fîntînă constitue un focar de infecţie periculos pentru sănătatea militarilor şi poate pune în pericol calitatea preparării bucatelor. În timpul monitorizării, membrii grupului de lucru care au vizitat cantina, au observat şi un sobolan, care poate fi sursa răspîndirii unor boli infecţioase.

Aceste aspecte negative prezintă pericol pentru sănătatea militarilor. Avocatul parlamentar reiterează necesitatea întreprinderii urgente a unor acţiuni hotărîte pentru a lichida, în măsura posibilităţilor, carenţele stabilite.

5. 
   Asistenţa medicală
   

Militarii beneficiază de dreptul la asistenţă medicală şi la tratament (ambulatoriu şi staţionar) gratuit, acordate din contul statului în subunităţile, unităţile şi instituţiile medico-militare ²⁸⁷. Medicii din unitate sînt responsabili de acordarea asistenţei medicale militarilor ori de cîte ori este necesar, sînt responsabili pentru calitatea alimentării acestora²⁸⁸.

În cadrul monitorizării blocurilor medicale ale unităţilor militare s-a stabilit că toate încăperile sînt aerisite corect şi sînt menţinute îtr-o stare igienică adecvată.

În unitatea militară ”Dacia” din or. Cahul în toate saloanele s-au observat pe tavane pete de urme umede şi mucegai. Din discuţia cu şeful serviciului medical s-a stabilit că din cauza acoperişului deteriorat, pe timp de ploaie apa se scurge în interiorul încăperilor serviciului medical.

Utilajul tehnic medical este uzată, dar medicii au dat asigurări că acesta este funcţional.

Militarii care necesită intervenţii chirurgicale grave sînt transportaţi la Spitalul Clinic Militar Central, cu autovehiculul de serviciu al spitalului militar.

Conform datelor prezentate de serviciile medicale, pe parcursul anului 2011 au fost înregistrate, după caz, între 150 şi 1400 de adresări.

Luînd în consideraţie numărul mare de adresări în serviciul medical şi condiţiile de tratament atestate în staţionar, avocatul parlamentar reiterează că statul trebuie să asigure militarilor condiţii compatibile cu respectarea demnităţii umane, modul şi metoda de executare a serviciului militar să nu cauzeze militarilor sentimente de îngrijorare şi inferioritate, sănătatea şi integritatea persoanei să fie în mod adecvat asigurată prin acordarea asistenţei medicale necesare şi în condiţii bune.

În această ordine de idei trebuie de menţionat faptul că situaţia economică precară este un argument invocat frecvent drept justificare a încălcării drepturilor omului în ţările în curs de dezvoltare. Însă Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu a acordat importanţă acestui aspect. În faţa Curţii, Guvernul Republicii Moldova a menţionat că lipsa de mijloace financiare ar putea fi un motiv al încălcării art. 3 al CEDO. Guvernul a argumentat că din cauza finanţării insuficiente nu este întotdeauna posibil să se ofere condiţii adecvate. Totuşi, Curtea nu acceptă astfel de argumente pentru justificarea condiţiilor proaste, stabilind în mai multe hotărîri că lipsa resurselor în principiu nu poate justifica condiţiile care sînt atît de proaste, încît nu întrunesc cerinţele necesare pentru a corespunde articolului 3 al Convenţiei.

Luînd în consideraţie că multe din încălcările drepturilor omului s-au produs fără intenţia de a cauza daune, este important de reamintit că procesul de monitorizare a drepturilor omului nu ţine de demonizarea prestatorilor de servicii, dar de măsurarea obiectivă şi precisă a realităţii faţă de standardele în domeniul drepturilor omului.

În acest context, avocatul parlamentar reiterează că omul ca fiinţă socială trăieşte într-o colectivitate în care se formează în funcţie de anumite situaţii complexe diferite. Normele de conduită la început au fost mai simple, rudimentare, dar care încă din vechime s-au manifestat uneori ca adevărate monumente legislative cum ar fi Legile lui Manu în India, Codul lui Hammurabi în Mesopotamia, Legea celor 12 table la romani ş.a. Apoi în societate modernă şi, mai ales, în cea contemporană legislaţia acestea au căpătat o extindere foarte amplă, cerută de viaţa socială, de transformările care au loc, nevoile dezvoltării vieţii sociale ca în prim plan să fie omul apoi celelalte valori şi principii tranşante, fiindcă numai astfel va putea da o imagine armonioasă închegată şi bine conturată asupra situaţiei stabilite în unităţile militare, şi o apreciere înaltă din partea comisiilor internaţionale în apărarea drepturilor omului.

Recomandările avocaţilor parlamentari

Organizarea cursurilor de pregătire profesională şi cursurilor de instruire cu referire la îndatoririle generale şi speciale ale angajaţilor unităţii militare, în aspectul cultivării spiritului de intoleranţă vis-a-vis de relele tratamente;
Întreprinderea de măsuri organizatorice în toate unităţile militare ale Armatei Naţionale şi Trupele de Carabinieri pentru identificarea carenţelor la capitolul condiţii în blocul alimentar, baia şi blocul medical în vederea diminuării lor, pentru asigurarea unor condiţii decente militarilor în timpul satisfacerii serviciului militar;
Realizarea recomandărilor avocatului parlamentar şi a recomandărilor delegaţiei CPT din 2001 privind asigurarea fiecărui militar supus să petreacă noapte în detenţie cu saltele şi cuverturi curate, asigurarea accesului adecvat la lumina naturală în celule şi echiparea acestora cu masă şi taburete;
Întreprinderea măsurilor organizatorice în vederea asigurării comisiilor medicale de încorporare a cetăţenilor în cadrul Forţelor Armate ale Republicii Moldova cu specialişti de profilul necesar pentru a garanta funcţionalitatea comisiei.