Figură retorică prin care se extinde semnificaţia unui cuvânt dincolo de sensul sau propriu. Apropiată de metaforă, catahreza este frecventă în vorbirea obişnuită
Figură retorică prin care se extinde semnificaţia unui cuvânt dincolo de sensul sau propriu. Apropiată de metaforă, catahreza este frecventă în vorbirea obişnuită.
Ex.:
„Înc-o sărutare / Şi pieri sub geana unui nor.”
(Şt. O. Iosif)
Chiasm
Înrudit cu antiteza, cu antimetateza, chiasmul este o figură de stil constând în opunerea a doi termeni, al doilea fiind inversul celui dintâi (AB-BA), sau în repetare inversă a două funcţii gramaticale.
Ex.:
„Femeie între stele şi stea între femei.”
(M. Eminescu)
„Când prin această lume să trecem ne e scris / ca visul unei umbre şi umbra unui vis.”
(M. Eminescu)
Circumlocuţiune
Vezi: perifraza
Climax
Figură se stil constând într-o gradaţie ascendentă, într-o enumerare in crescendo a unor termeni. Sinonim gradaţie.
Ex.:
„ Am sfărâmat arfa - a mea cântare s-a înăsprit, s-a adâncit şi s-a stins.”
(M. Eminescu)
Comparaţie
Figură de stil cu ajutorul căreia se exprimă un raport de asemănare între două obiecte, dintre care unul serveşte să evoce pe celălalt.
Figură de stil care constă în definirea obiectului cu ajutorul unor imagini poetice; în primul rând: omeoza sau comparaţia.
Ex.:
„Sănătatea e ca o iapă albă, trece dealul, n-o mai vezi .” (Folclor)
„Ideea, ca şi lupta şi pâinea,-i tot femeie.”
( . Arghezi)
Deprecaţie
Figură de stil care, la origine, constă într-o implorare adresată zeilor pentru înlăturarea unei pedepse.
Ex.:
„Rugăciune” de M. Eminescu
Derivaţie
Vezi : poliptotă
Descripţie
Figură de stil compoziţională şi plastici - zantă, care constă în a înfăţişa, printr-o acumulare de epitete, metafore, un lucru, o fiinţă, un tablou într-un chip sugestiv şi plastic. D. Se reflectă şi-ntr-o simplă frază.