procesul de integrare a adus cu sine, de-a lungul evoluţiei sale, necesitatea unei coordonări şi înţelegeri mai bune în ceea ce priveşte problemele de politică externă.
Un prim acord în acest sens a fost încheiat în anul 1970 cadrul instituţional pentru aşa numita Cooperare Politică Europeană (CPE):
Factori determinanţi ai structurii instituţionale a PESC
care sunt factorii determinanţi principali ai procesului de integrare, mai precis, care sunt factorii determinanţi ai cooperării din politica externă?
Factori determinanţi ai structurii instituţionale a PESC
În prima jumătate a anilor 90 s-a făcut simţită, în continuare, puterea enormă a acelor factori care au însoţit şi influenţat încă de la început cooperarea din domeniul politicii externe, şi anume poziţiile fundamentale diferite faţă de suveranitatea naţională şi, implicit, forma de alcătuire a cooperării din politica externă, precum şi orientările speciale din acest domeniu.
Aceşti factori nu au putut împiedica manifestarea altor determinanţi precum schimbările din sfera internaţională şi, în strânsă legătură cu acestea, noile provocări, sau practicile, vechi de decenii, din politica externă.
Factori determinanţi ai structurii instituţionale a PESC
Dispoziţiile privind PESC din Tratatul de la Amsterdam, intrat în vigoare la 1 mai 1999.
Este introdus un "Înalt Reprezentant pentru PESC" (Javier Solana), care, în sfârşit, reuşeşte să contureze imaginea politicii externe europene, dotând-o cu o unitate de planificare strategică şi care, astfel, urma să schimbe caracterul reactiv al politicii externe europene.
Dezvoltarea PESA
În mod cu totul surprinzător, tocmai acest sector a reuşit să se dezvolte cu o rapiditate uluitoare între anii 1998-2001 - şi anume mai ales în afara marilor revizuiri aduse Tratatului de la Amsterdam şi Nisa -, ducând la apariţia Politicii Europene de Securitate şi Apărare (PESA), creând aşadar braţul militar al PESC.
Comitetul Politic şi de Securitate (CPS) se ocupă de toate aspectele PESC, urmând să funcţioneze totodată şi ca „motor“ al PESC şi PESA.
CPS ţine sub observaţie cursul evenimentelor internaţionale se asigură că politicile sunt implementate (controlul implementării) şi constituie punctul de legătură în ceea ce priveşte schimbul de informaţii dintre diversele instituţii şi actorii implicaţi în structurile PESC/PESA — inclusiv NATO (funcţie de legătură).
Comitetul Militar
Comitetul Militar
reprezintă cel mai înalt for al Consiliului şi conduce toate activităţile militare.
Faţă de CPS, el adoptă o funcţie de consultant pe probleme militare, oferind linii directoare Statului Major.
CMUE este alcătuit din şefii de state majore din statele membre.
Preşedinţia Comitetului este asigurată de un general sau amiral cu patru stele, numit de Consiliu pe termen de trei ani.Statul majorStatul Major (SMUE) îndeplineşte — la fel ca CPS — funcţii de analiză şi planificare în vederea îndeplinirii Misiunilor Petersberg.
Dezvoltarea JAI
Încă de la jumătatea anilor 70 au existat unele premise în vederea organizării unei cooperări - ce-i drept, doar interstatale - în domenii precum lupta împotriva terorismului sau infracţiunile capitale.
Odată cu dezvoltarea tot mai mare a CE a devenit clar că era inevitabilă crearea unei entităţi care să se ocupe în mod sistematic cu politica imigraţiei şi a azilului, a combaterii infracţionalităţii (transfrontaliere) sau cu dreptul civil şi penal.
Dezvoltarea JAI
existau două posibilităţi: fie trecerea competenţelor necesare asupra comunităţii, fie păstrarea şi, dacă era cazul, completarea şi modificarea cooperării interguvernamentale.
Structura JAI în Tratatul de la Maastricht Rezultatul negocierilor nu a fost o soluţie unitară, ci o formulă mai degrabă mixtă.
Domeniile JAI
Care sunt domeniile vizate de acesta.
Aceste informaţii sunt înscrise în Tratat (Capitolul VI al Tratatului UE), următoarele nouă domenii apărând ca fiind de interes comun.
Limitarea dreptului de (co)iniţiativă a Comisiei arată clar faptul că statele membre au opus o rezistenţă durabilă implicării CE în domenii centrale ce ţineau de suveranitatea naţională.
