F4045-01-03-Act1-Pagina curenta

EVOLUŢIA VALORII ÎN PIB-ul REGIONAL

3.1.3 Industria

Caracteristici generale

Complexă şi diversificată, industria regiunii acoperă toate domeniile componente bazându-se totodată pe bogăţia şi varietatea resurselor naturale existente.

Zonele industriale sunt localizate şi aparţin în general comunităţilor mari cum sunt municipiile şi oraşele, ele fiind concentrate în special în cele trei judeţe din nordul regiunii: Prahova, Dâmboviţa şi Argeş.
Parte din industria regiunii se află încă sub influenţa declinului din economia naţională determinată de: moştenirea unei structuri bazată pe industria grea; dependenţa unor ramuri de importul de materii prime; consumuri energetice relativ ridicate; eficienţă şi competitivitate redusă; măsuri de restructurare economică neperformante; lipsa unei politici coerente de stimulare a relaţiilor de cooperare între întreprinderi şi domeniul cercetării, în contextul existenţei în cadrul acestuia a unui potenţial uman specializat, promovarea insuficientă a industriilor locale şi a cooperării interne şi internaţionale a întreprinderilor din regiune; reducerea şi întreruperea activităţii unor capacităţi de producţie din diverse sectoare ale industriei, a făcut ca aceasta să devină principala ramură generatoare de şomaj, din cadrul economiei regiunii; dependenţa unor comunităţi de existenţa unei singure industrii şi localizarea investiţiilor străine preponderent în partea de nord a regiunii.


3.1.4 Structură şi potenţial de dezvoltare
Bazată în mare parte pe activităţi tradiţionale şi orientată spaţial în funcţie de localizarea resurselor naturale, industria Regiunii Muntenia Sud acoperă toate domeniile componente, având următoarea structură:

- extracţia şi prelucrarea petrolului şi gazelor naturale, cărbunelui, calcarului, argilei şi sării

- producerea energiei electrice şi termice

- fabricarea de utilaj petrolier şi chimic

- producerea şi prelucrarea oţelului

- fabricarea de maşini unelte şi echipamente electrice

- fabricarea de aparatură electrică şi electrocasnică

- fabricarea autoturismelor şi a maşinilor de teren

- prelucrarea lemnului

- prelucrarea produselor agro-alimentare

- confecţionarea produselor textile

- fabricarea cauciucului şi a maselor plastice

- producerea îngrăşămintelor chimice pentru agricultură

- fabricarea rulmenţilor

- fabricarea materialelor de construcţii.
Activităţile specifice celor mai sus prezentate se desfăşurau în anul 2004 la nivelul regiunii în cadrul a 9.056 întreprinderi, structura acestora în funcţie de principalele ramuri industriale, de clasele de mărime şi de numărul de salariaţi prezentându-se astfel:

Nr. crt.	Tip de activitate	Total nr. de întreprinderi	din care: pe clase de mărime după numărul de salariaţi
			0-9	10-49	50-249	250 şi peste
TOTAL 9.056 din care:			6.324	1.705	782	245
1.	Industria extractivă	128	63	30	18	17
2.	Industria prelucrătore	6.106	4.147	1.219	560	180
3.	Energie electrică, termică, gaze şi apă	92	20	19	24	29
4.	Construcţii	2.730	2.094	437	180	19

Imaginea furnizată de acesta imagine, conduce spre două concluzii relevante şi anume ponderea ridicată (67,42%) a întreprinderilor din industria prelucrătoare şi a celor cu mai puţin de 250 de salariaţi.

Industria reprezintă cea mai importantă ramură economică a regiunii tinând cont de faptul ca întreprinderile din sectorul industrial au realizat 47,55% din cifra de afaceri totală din regiune în anul 2004. În regiune există 11 parcuri industriale, ştiinţifice şi tehnologice (o treime din numărul total de parcuri existente în România), 5 dintre acestea fiind localizate în judeţul Prahova.
În regiune s-au realizat importante investiţii străine directe: Renault – Piteşti, Holcim – Câmpulung Muscel, Samsung COS – Târgovişte.
Imaginea generată de întreprinderile nou create este completată şi totodată susţinută de existenţa unor întreprinderi reprezentative atât pentru regiune cât şi pentru ţară şi care polarizează majoritatea activităţilor din zonele aferente.
Dintre acestea se pot menţiona:

- SC Petrobrazi SA; SC Petrotel-Lukoil SA; SC Rafinăria Astra Română SA; SC Upetrom SA; SC Uzuc SA; SC Neptun SA; SC Derolever SA – Judeţul Prahova

- SC Arpechim SA; SC Dacia-Renault SA; SC Aro-Câmpulung SA – Judeţul Argeş

- SC Artic SA; SC Steaua Electrică; SC Romlux SA; SC Victoria SA; Combinatul de Oţeluri Speciale Târgovişte – Judeţul Dâmboviţa

Industria reprezintă ramura de bază a economiei judeţului Prahova, deţinând ponderi însemnate din producţia la nivel naţional. În prezent sunt operaţionali aproximativ 26.000 de agenţi economici.
Ponderea cea mai mare în producţia industrială a judeţului Prahova o deţine prelucrarea petrolului, urmată de industria alimentară şi băuturi (inclusiv tutun), maşini şi echipamente, industria extractivă, chimică şi prelucrarea cauciucului, textile şi produse textile. Ramura de bază, prelucrarea petrolului (benzine, motorine, păcură, uleiuri minerale, etc) este o activitate de tradiţie, prima rafinărie de petrol din lume fiind pusă în funcţiune în anul 1856 la Ploieşti.
Producţia principalelor produse industriale specifice judeţului Prahova în anii 2005÷2006 este prezentatã în tabelul următor:

	U.M.	2005						2006
		iuli.	aug.	sept.	oct.	nov.	dec.	ian.	febr.	mar.	apr.	mai.	iun.	iul.
Titei extras	tone	37086	35454	34631	35128	33776	34179	33888	30246	32757	31456	32738	31326	32074
Titei prelucrat	tone	536542	524246	501507	438420	314886	546191	514187	495555	536164	471176	510283	508203	531694
Benzine	tone	169554	184344	177724	146313	100457	204388	182711	172845	188191	152215	190819	168132	157983
Petroluri	tone	20859	21572	16009	10507	4695	17829	18334	23924	31499	20422	23975	23155	26043
Motorine	tone	159780	162170	174685	138314	95651	171662	169935	147398	162126	136735	178004	175777	167188
Pacura	tone	50954	110698	37308	63235	21181	58093	46889	39401	39989	31520	42963	28271	46126
CLU	tone	6336	5440	4133	4743	5912	10931	7058	9209	6949	2590	1148	2565	1736
Otel brut	tone	1518	1612	1395	1568	1761	1557	1119	1480	1626	1191	1310	1521	1358

În această ramură funcţionează importante unităţi, cum sunt: S.C. PETROBRAZI S.A., unitate de producţie, componentă a S.N.P. PETROM care este cel mai mare producător-distribuitor din domeniu in România şi care s-a privatizat, acţionar majoritar devenind O.M.V., S.C. PETROTEL-LUKOIL S.A., rafinăriile ASTRA ROMÂNĂ S.A., ROMPETROL VEGA S.A. din Ploieşti şi STEAUA ROMÂNĂ S.A. din Cîmpina.

O altă ramură importantă a industriei judeţului Prahova – pe locul trei din punct de vedere al producţiei industriale - este cea de maşini şi echipamente (utilaj petrolier, minier şi chimic, rulmenţi grei, echipamente şi piese de schimb) reprezentată în ceea ce priveşte investiţiile străine de firme de marcă: TIMKEN Ploieşti, PCC STEROM, etc.
În prelucrarea cauciucului, Compania transnaţională MICHELLIN a preluat societatea de anvelope VICTORIA S.A. din Floreşti.
3.1.5 Agricultura
Sector important al economiei regionale, agricultura este prezentă în toate judeţele regiunii, ponderea cea mai mare fiind deţinută de cele 4 judeţe din sudul acesteia (Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu şi Teleorman).
Suprafaţa agricolă de 2.448.272 ha reprezentând 71,1% din suprafaţa totală a regiunii şi 16,6% din suprafaţa agricolă totală a ţării, determină pe de o parte caracterul agrar şi potenţialul agricol ridicat al acesteia iar pe de altă parte poziţionarea pe primul loc în cadrul celor 8 regiuni de dezvoltare.
Structura suprafeţei agricole care înseamnă 80,6% teren arabil, 16,1% păşuni şi fâneţe, 3,3% vii şi livezi şi condiţiile naturale favorabile, au determinat dezvoltarea în cadrul regiunii a tuturor ramurilor agriculturii.
În ceea ce priveşte agricultura, condiţiile naturale ale regiunii şi calitatea solului sunt favorabile dezvoltării tuturor ramurilor din domeniul acesta.
3.1.6 Sectorul privat
Factor vital pentru funcţionarea economiei de piaţă, sectorul privat din economia regională a evoluat relativ lent, fiind orientat preponderent spre unităţi mici din cadrul sectoarelor producătoare de bunuri de consum, atractive din punct de vedere al vitezei de rotaţie a capitalului şi al perspectivelor de acces pe piaţa internă şi externă.
Accelerarea procesului de privatizare din ultimii ani a avut un impact deosebit asupra evoluţiei întregii economii regionale, favorizând crearea unui mediu de afaceri sănătos, competitiv şi concurenţial.
Climatul instituţional favorabil din ultimii ani a permis o dezvoltare accentuată a sectorului privat, bazat în mare parte pe crearea de întreprinderi mici şi mijlocii.
Dinamica şi distribuţia teritorială a IMM-urilor este influenţată de o serie de factori precum: puterea economică a zonei, existenţa unui potenţial de forţă de muncă cu o bună pregătire profesională, posibilitatea accesului la capitalul disponibil, structura economică şi cererea corespunzătoare.
Structura IMM-urilor în funcţie de mărime, indică încă predominarea micilor întreprinderilor în contextul în care, în multe zone ale regiunii s-au creat şi dezvoltat IMM-uri reprezentative atât ca mărime cât şi importanţă.
Structura IMM-urilor pe domenii de activitate, pe clase de mărimi şi ponderea lor în totalul societăţilor care activează în sectorul privat în anul 2004, este prezentată în tabelul următor:

Nr. crt	Domeniu de activitate	Total nr. de întreprinderi	Total nr. de IMM-uri %din total întreprinderi	din care: pe clase de mărime după numărul de salariaţi
				0-9	10-49	50-249
		43.083	42.785 99,31	37.739	3.916	1.130
1.	Industria extractivă	128	111 86,72	63	30	18
2.	Industria prelucrătore	6.106	5.926 97,05	4.147	1.219	560
3.	Energie electrică, termică, gaze şi apă	92	63 68,48	20	19	24
4.	Construcţii	2.730	2.711 99,30	2.094	437	180
5.	Comerţ	24.237	24.223 99.42	22.505	1.565	153
6.	Hoteluri şi restaurante	1.703	1.703 100,00	1.516	167	20
7.	Transport, depozitare şi comunicaţii	2.496	2.469 98,92	2.197	196	76
8.	Tranzacţii imobiliare	4.137	4.125 99,71	3.840	212	73
9.	Învăţământ	91	91 100,00	84	7	-
10.	Sănătate şi asistenţă socială	586	586 100,00	567	18	1
11.	Alte activităţi de servicii	777	777 100,00	706	46	25

Potenţialul economic şi uman, cadrul geografic şi gradul sporit de urbanizare şi industrializare specific cu precădere zonei de nord a regiunii, au constituit condiţiile favorizante atragerii şi pătrunderii investiţiilor străine.

Totodată oportunităţile de afaceri oferite de regiune, au determinat orientarea şi decizia unor cunoscute firme străine de a investi în cadru acesteia.
3.1.7 Serviciile
Sectorul serviciilor a înregistrat în ultimii ani o evoluţie pozitivă în anumite domenii. Orientat iniţial cu precădere spre activitaţi comerciale, în prezent acesta acoperă o gamă largă de activităţi, fiind orientat spre domenii precum: financiar-bancar, asigurări, transport, tranzacţii imobiliare, poştă şi telecomunicaţii, turism, educaţie, sănătate şi asistenţă socială, consultanţă etc.
La nivelul regiunii activitatăţile în acest domeniu este asigurată de un număr de 34.027 instituţii, societăţi şi organizaţii, forţa de muncă ocupată fiind în număr de 172.143 angajaţi.
Tendinţa oscilantă în evoluţia sectorului de servicii la nivel regional şi dimensiunile relativ reduse ale acestuia constituie una din principalele deficienţe ale structurii economice din regiune, ceea ce reflectă o dezvoltare subdimensionată atât în raport cu nevoile populaţiei, cât şi în raport cu celelalte sectoare ale economiei regionale.
În ultimii ani o evoluţie pozitivă au avut-o activităţile din sectoarele financiar-bancar, de asigurări şi de comerţ.
3.1.8 Infrastructura
Transportul feroviar
Reţeaua de căi ferate a regiunii este bine dezvoltată, liniile aflate în exploatare însumând la sfârşitul anului 2004 o lungime de 1.703 km, regiunea situându-se din acest puct de vedere pe locul II în ţară.
În raport cu suprafaţa regiunii , liniile de cale ferată au o densitate de 49,4 Km /1000 Km² fiind superioară mediei pe ţară de 46,4 Km/1000 Km². Cea mai densă reţea de cale ferată există în judeţele Prahova (73,8 Km/1000 Km²) şi Ialomiţa (62,2 Km/1000 Km²), judeţul Giurgiu înregistrând din acest punct de vedere cea mai scăzută valoare (31,5 Km/1000 Km²).
Liniile de cale ferată electrificate din cadrul regiunii au o lungime de 623 km (locul II la nivelul ţării), ponderea acestora de 36,6% în totalul liniilor de cale ferată, fiind superioară mediei pe ţară.
Traversată de principalele magistrale feroviare ale ţării, regiunea are un real avantaj datorită facilitării de către acestea a legăturii cu importante zone şi centre urbane ale ţării şi asigurării unui transport rapid.
Magistrala cu lungimea cea mai mare care traversează regiunea este aceea care asigură legătura cu principala poartă maritimă a ţării Constanţa.
Judeţul Prahova dispune de o reţea de cale ferată în lungime de 348 km din care 163 km este electrificată. Densitatea de 73,8 km/1.000km²teritoriu situează judeţul pe locul 3 în ţară.
Demarat în anul 2002, Programul de modernizare a căii ferate Bucureşti – Ploieşti – Braşov, componentă a Culoarului IV Paneuropean de transport feroviar, reprezentând o investiţie de aproximativ 240 milioane USD din surse guvernamentale şi externe, a transformat acest sector în cale ferată de mare viteză. În cadrul aceluiaşi program a fost inclusă şi modernizarea Gării de Sud a municipiului Ploieşti, aceasta devenind Eurostaţie la standarde europene, ceea ce a implicat nu numai reabilitarea staţiei şi a spaţiului adiacent, dar şi modernizarea infrastructurii de comunicaţii CF pentru culoarul IX Paneuropean.
Transportul rutier
Lungimea drumurilor publice la sfârşitul anului 2004 era de 11.999 Km, situând regiunea pe locul II din ţară.
În structura reţelei de drumuri publice, drumurile naţionale a căror lungime este de 2.753 km (locul I) au o pondere de 22,9%, restul de 77,1% fiind drumuri judeţene şi comunale.
Densitatea drumurilor publice este de 34,8 Km/100 Km², valoarea cea mai mare a acesteia înregistrându-se în judeţele Prahova (46,6 km/100 km²) şi Dâmboviţa (43,2 km/100 km²), iar cea mai mică în judeţele Călăraşi (25,2 km/100 km²) şi Ialomita (25,7 km/100 km²).
Starea tehnică a reţelei de drumuri publice este în general nesatisfăcătoare, drumurile modernizate în lungime de 3.496 km reprezentând 29,1% din lungimea totală a acestora, iar cele cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere 28,5% (3.416 Km).
Drumurile naţionale din cadrul regiunii sunt modernizate în proporţie de 95,3%, iar cele judeţene şi comunale în proporţie de 9,4%.
Reţeaua de drumuri existentă şi poziţia geografică a regiunii asigură acesteia o bună deschiderea internă şi internaţională.
Legătura cu principala poartă maritimă a ţării Constanţa şi accesul spre aceasta peste Fluviul Dunărea, este asigurat de podul feroviar rutier Feteşti – Cernavodă şi de podul rutier Giurgeni – Vadu Oii.
Regiunea beneficiază de puncte de control şi trecere a frontierei cu Bulgaria pentru trafic auto şi feroviar, localizate în judeţele Teleorman, Giurgiu şi Călăraşi.
Dintre toate cel mai important este punctul de control trecere frontieră şi terminal vamal pentru mărfuri Giurgiu – Ruse, prin care, datorită podului rutier feroviar se asigură legătura între ţările din centrul şi nord – vestul Europei şi Orientul Apropiat.
Reţeaua drumurilor publice din judetul Prahova are o lungime totală de 2.197 km din care 293 km drumuri naţionale, iar densitatea reţelei de 46,6 km/100 km² teritoriu situează judeţul pe locul 2 în ţară.
Teritoriul judeţului va fi străbătut în următorii ani de autostrada Bucureşti-Ploieşti–Braşov care va îmbunătăţi în mod real infrastructura de acces rutier şi va oferi noi oportunităţi.
Autostrada Bucureşti – Braşov se încadrează în reţeaua generală de autostrăzi prevăzută a se realiza în ţara noastră şi reprezintă zona de mijloc a culoarului 4 de transport paneuropean care va străbate teritoriul României de la vest la est, între Arad (punctul de frontieră Nădlac) şi Constanţa.
Autostrada Bucureşti - Braşov face legătura între municipiul Bucureşti, respectiv partea de sud-est a ţării şi municipiul Braşov, facilitând accesul către centrul şi vestul ţării, asigurând un acces direct, comod şi rapid la staţiunile turistice de pe Valea Prahovei.
Autostrada Bucureşti - Ploieşti – Braşov, împărţită în patru sectoare (Bucureşti - Ploieşti, Ploieşti - Comarnic, Comarnic - Predeal, Predeal - Cristian) va avea o lungime de circa 140 de kilometri. Pe teritoriul judeţului Prahova traseul va însuma 110,3 kilometri (57,7 km în zona urbană şi 52,6 km în zona rurală) şi va străbate 22 de localităţi - 2 municipii, 6 oraşe, 14 comune.
Transportul naval
Reţeaua hidrografică a regiunii nu permite transportul naval, singura cale de navigaţie existentă în regiune fiind Fluviul Dunărea.
Principală arteră de navigaţie europeană, Dunărea asigură şi faciliteză prin intermediul porturilor fluviale Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi, Zimnicea şi Turnu Măgurele schimburile comerciale cu ţările europene riverane.
Infrastructura nesatisfăcătoare a porturilor fluviale şi reducerea treptată a activităţii acestora, sunt factori care au contribuit la scăderea gradului de utilizare a potenţialului existent.

Alimentarea cu apă

Majoritatea localităţilor regiunii sunt alimentate cu apă în sistem centralizat, sursele de alimentare fiind apele de suprafaţă şi subterane.

Din totalul de 557 localităţi (municipii, oraşe, comune) ale regiunii, 305 sunt echipate cu instalaţii centralizate de alimentare cu apă potabilă, ceea ce reprezintă 54,76 % la nivel de regiune şi 16,4 % la nivel de ţară.
Reţeaua regională de distribuţie a apei potabile are o lugime totală de 7.854 km, reprezentând 17,46 % din lungimea reţelelor existente la nivel naţional.
O caracteristică generală a reţelelor de alimentare cu apă potabilă în special a celor din mediul urban o constituie vechimea şi gradul avansat de uzură, cu implicaţii majore în ceea ce priveşte asigurarea necesarului de apă potabilă a populaţiei.
În ceea ce priveşte reţelele de canalizare publică lungimea totală a acestora este de 2.156 km, beneficiare fiind 92 de localităţi, din care 46 oraşe.
La nivelul regiunii, judeţele care înregistrează o situaţie mai bună din punct de vedere al lungimii reţelelor de canalizare şi a numărului de localităţi beneficiare sunt Prahova şi Argeş.

Pentru atragerea investitorilor s-a acordat o atenţie importantă asigurării utilităţilor de tipul: alimentare cu apă şi managementul acesteia, managementul deşeurilor, alimentare cu gaz şi energie termică.

Astfel, începând cu anul 2000 s-au desfăşurat proiecte importante de asigurare a utilităţilor de apă, gaze şi management al deşeurilor, astfel încât toate localităţile judeţului Prahova să aibă infrastructura minimă necesară. Instrumentul prin care s-a obţinut succesul în procesul de atragere a finanţărilor pentru aceste tipuri de infrastructură a fost acela al parteneriatului între localităţi şi consiliul judeţean, ca şi cel public-privat.