Flora şi vegetaţia Flora protejată

BUCŞOIUL

Din Vârful Bucşoiul 2492 m, aflat la nord-est de Vârful Omul (2505 m), se ramifică Creasta Bucşoiului Marc către nord şi Creasta Bucşoiului Mic (Creasta Balaurului) către est. Între cele două creste este cuprinsă Valea Bucşoiului cu afluenţii ei, limitele exterioare fiind Valea Morarului la sud şi Valea Mălăieşti la nord-vest. Versantul estic al Bucşoiului Mare formează o faţă întinsă care coboară adânc în Valea Glăjăriei, în care confluează Valea Bucşoiului, Valea Rea şi Vâlcelul Prepeleacului. La limita pădurii, poteca Tache Ionescu duce de la Pichetul Roşu la Mălăieşti (marcaj triunghi roşu, traseul turistic 7). Din această potecă se desprinde La Prepeleac, poteca Friedrich Deubel care urcă pe Bucşoiul Mare la Omul (marcaj bandă roşie, traseul turistic 17).

192 Creasta Balaurului, 1 B, 4 ore

Accesul se face din Valea Morarului (184). Din Poiana cu Urzici, serpentinele unui hăţaş ciobănesc urcă în Şaua Ţimbalului şi în continuare la Brâna Mare a Bucşoiului (193). Pe brână se urcă la formaţiunea stâncoasă „Balaurul" aflată pe creastă. Ţinând linia crestei, evitând dificultăţile când pe dreapta când pe stânga, ajungem în creasta principală, în poteca Deubel (traseul turistic 17) pe care se continuă spre Omul.

193 Brâna Mare a Bucşoiului, 4 -5 ore

Încinge muntele pornind din Valea Morarului pe faţa sudică până în Creasta Balaurului, apoi pe faţa estică traversând o seric de vâlcele şi muchii cu unele discontinuităţi, care pun probleme de orientare. Astfel, se traversează Şiştoaca Răsărită, Vâlcelul Portiţelor, Vâlcelul Grohotişului şi Valea Bucşoiului la Turnul cu Jnepeni. Dincolo de Valea Bucşoiului urmează o serie de şiştoace, apoi Muchia de sub Vârf. precum şi Valea Rea dincolo de care brână se pierde.

194 Valea Bucşoiului, 1 B, 3 ore

Urcă din poteca Tache Ionescu (traseul turistic 7) din Poiana Bucşoiului, până în creasta principală a Bucşoiului Mare, în poteca Deubel (traseul turistic 17). Un fir secundar, vâlcelul de sub vârf, urcă chiar în Vârful Bucşoiului.

195 Vâlcelul Portiţelor, 1 B, 3 ore

Este primul vâlcel întâlnit în ascensiunea Văii Bucşoiului pe stânga (sud). Vâlcelul urcă în Strunga Portiţelor din Creasta Balaurului. Numele i se trage de la două portiţe, care se întâlnesc pe parcurs.

196 Vâlcelul Grohotişului, 1 B, 3 ore

Este un afluent al vâlcelului Portiţelor, aproape de confluenţa cu Valea Bucşoiului. Escalada se încheie în Strunga Grohotişului din Creasta Balaurului.
Turnul Mălăieşti (Bisericuţa din Mălăieşti)
Face parte tot din Muntele Bucşoiu. El se înalţă în Căldarea Mălăieşti mai sus de ramificaţia spre Brâna Caprelor. Accesul din Valea Mălăieşti pe traseul turistic 18. Coborârea din toate traseele se face în rapel pe vâlcelul sudic în Căldarea Mălăieşti.

197 Hornul Căţărătorului, 5B, 6 lc, 3-4 ore

În peretele nordic este o spintecătură largă şi continuă, care conduce la creastă peste numeroase obstacole foarte expuse şi greu accesibile, cu o escaladă la liber în opoziţie extenuantă. (Cristea).

198 Faţa cu Ferestre, 4A, 6 lc, 2-3 ore

În peretele nordic, traseul poate fi uşor identificat din canionul ce mărgineşte Turnul Mălăieşti la nord-est, fisura pe care o urmează (a doua de la dreapta la stânga) având o linie foarte bine definită. Escalada este preponderent liberă şi pe parcurs se trece prin mai multe ferestre naturale (Cristea).

199 Extrema Stângă, 5B, 10 lc, 4 ore

În peretele central, are în prima jumătate a traseului aspectul unei scări inverse, fiecare treaptă verticală fiind urmată de un tavan. Pe ultimele le se urmează o serie de brâne în zig zag care ne scot în vârful Turnului.

200 Tavanele, 5B, 10 lc, 4 ore

În peretele central, traseul are prima le comună cu Extrema Stângă (199). În continuare se urcă oblic dreapta către seria de tavane pe sub care se traversează la dreapta şi care dau numele traseului. În final, după ultimul tavan, linia traseului urcă drept în sus în vârful Turnului.

201 Traseul Oblic, 4B, 8 lc, 4 ore

Este primul traseu din Turnul Mălăieşti, deschis în 1946 de Ion Coman şi Pierrot Strat, în extrema dreaptă a Peretelui Central. Cheia traseului se află în treimea mijlocie, extrem de friabilă şi surplombantă, care ia sfârşit pe o brână ce încinge turnul sub treimea superioară. Ultimele le sunt mai uşoare.

Fig 56

ZONA HOROABA - TURNUL SECIULUI - PERETELE BĂTRÂNA

Valea Horoabei este afluentul dinspre vest al Ialomiţei, în apropierea Mănăstirii Peştera. Accesul se face de la Buşteni sau Sinaia pe traseele turistice l, 2, 6 şi 29 pe Valea Ialomiţei sau pe traseul auto 2. Pe dreapta, în nordul văii, se ridică Peretele Bătrâna, iar în faţa lui, despărţite de Culoarul Bătrâna, Turnul Seciului şi Turnuleţul, cu un număr de trasee, în care s-a desfăşurat prima alpiniadă din România în 1953.

202 Valea Horoabei, 1A, 2-3 ore

Din drumul dintre Padina şi Mănăstirea Peştera traversăm spre vest Poiana Horoabei. Trecem pe sub Turnul Seciului şi ne înscriem pe valea adâncită între Muntele Bătrâna şi Strungile Mari sub forma unui canion. Purtând amprenta eroziunii apelor în roca calcaroasă, valea prezintă un parcurs atractiv care ia sfârşit în Culmea Strunga, sub Vârful Ţapului, în poteca marcată cu bandă roşie (traseul turistic 22).

203 Traseul Frontal din Turnul Seciului, 4A, 2 lc, 1 oră

Se desfăşoară pe muchia estică. Accesul din culoarul Bătrâna, pe platforma de plecare din stânga. Traseele 204 ... 207 au intrările din poteca de la baza Turnului Seciului şi Turnuleţului (faţa sudică).

204 Traseul Central din Turnul Seciului, 4A, 2 lc, 1 oră

Parcurge peretele sudic surplombant.

205 Muchia Estică (Matei Schenn) a Turnuleţului, 4A, 2 lc, 1 oră

Traseul începe pe o faţă uşor surplombantă, după care a doua le se desfăşoară pe linia unei muchii ascuţite verticale.

206 Faţa sud - vestică a Turnuleţului (Finala '66), 4A, 2 lc, 1 oră

Traseul urmează linia unei fisuri pe centrul peretelui Turnuleţului, cu partea finală surplombantă.

207 Muchia vestică a Turnuleţului (Aurel Irimia), 4A, 2 lc, 1 oră

Traseul urmează muchia verticală, pasajul cheie, surplombant şi dificil se află în partea mediană.

208 Traseul Comănescu din Turnul Seciului, 2A, 30 minute

Este situat în peretele nordic şi datează din 1932, fiind primul traseu tehnic din zonă. Are intrarea din Culoarul Bătrâna.

209 Traseul Nemeş din Peretele Bătrâna, 3A, 2 lc, 1-2 ore

Este primul horn urmărind dinspre est spre vest Culoarul Bătrâna.

210 Fisura Şoimilor (Crăciunescu) din Peretele Bătrâna, 4A, 3 lc, 2 ore

Traseul este caracterizat de o fisură verticală, înaltă de 100 m, care urcă din Culoarul Bătrâna în dreptul Turnuleţului.

211 Traseul Armata, 4B, 3 lc, 1 oră

Începe imediat la vest de traseul (210).
212 Traseul celor patru Surplombe (Nagy Miklos), 5B, 5 lc, 2 ore (Traseul Victor Măciucă)

A fost etichetat de Cristea „cel mai greu din zonă". Primele două le cu un diedru de gradul VI duc sub primul tavan. În a treia le se trec trei tavane, apoi în a patra lc al patrulea tavan, cu pitoane de expansiune. Ultima lc, pe un diedru, iese în pădure.

Fig 57