Flora şi vegetaţia Flora protejată

SCHI

Începutul schiului în Bucegi se află la Sinaia şi aceasta a rămas până azi centrul de schi al Bucegilor. De la pantele aflate în perimetrul oraşului şi în jurul Castelului Peleş, schiul a cucerit Poiana Stânei, Cota 1400, Vârful cu Dor şi Fumica, iar Valea lui Carp găzduia odată concursuri internaţionale de schi alpin.

Accesul în zona de schi se face: pe potecă, şosea sau cu telecabina.

Poteci. Traseul de bază este cel marcat cu bandă roşie Sinaia - Vârful cu Dor -Peştera (traseul turistic l), cu mai multe variante:

• 
  Şoseaua veche Sinaia - Cota 1400
  
• 
  Poteca marcată de pe Plaiul Vacii (Plaiul Căşăriei) intersectată în mai multe părţi de serpentinele drumului asfaltat Sinaia - Cota 1400
  
• 
  Drumul de iarnă Cota 1400 - Vârful cu Dor
  
• 
  Drumul de vară Cota 1400 - Vârful cu Dor
  
• 
  Drumuri ad-hoc şi scurtături. Pe sub telecabină şi pe pârtiile de schi, care pot deveni periculoase fie din cauza zăpezii mari şi afânate fie din cauza gheţii.
  

Drumul asfaltat Sinaia - Cota 1400 permite accesul auto, în general, tot timpul anului.

Mijloace de transport pe cablu

• 
  Telecabina Sinaia - Cota 1400 - Cota 2000 (Furnica)
  
• 
  Telescaunul Valea Dorului - Cota 2000 Schi lifturi
  
• 
  Cota 1400-Cota 1500
  
• 
  Vârful cu Dor (două)
  
• 
  Valea Dorului
  

Baze de cazare

• 
  Hotelurile din Sinaia
  
• 
  case particulare
  
• 
  Cabanele Furnica şi Schiorilor din Sinaia
  
• 
  Hotelul Cota 1400
  
• 
  Cabana Cota 1500 - Valea cu Brazi
  
• 
  Cabana Mioriţa - Furnica Cota 2000
  
• 
  Cabana Valea Dorului
  
• 
  Cabana Cota 1300 - Brădet
  

Pentru schi în afara pârtiilor se folosesc pentru cazare toate celelalte cabane prezentate într-un capitol anterior.

Pârtii de schi alpin

Principalele pârtii de schi alpin se află pe versantul răsăritean al muntelui Furnica, Plaiul Furnicii, cuprins între Valea Zgarburei şi Valea Peleşului. În acelaşi timp se oferă schiului alpin şi versantul apusean al Furnicii împreună cu cel nordic al Vârfului cu Dor formând zona Valea Dorului (mai corect Vâlcelul Dorului).

Pârtiile de pe versantul răsăritean al Furnicii permit coborârea din Platoul Bucegilor până în oraşul Sinaia pe o diferenţă de nivel de 1300 m, de la 2100 m până la 800 m, zăpada menţinându-se, în general, din noiembrie până în aprilie.

• 
  Drumul de iarnă de la fosta cabană Vârful cu Dor la Cota 1400, nu este o pârtie propriu-zisă ci o potecă în serpentine prin pădure, în partea ei mediană.
  
• 
  Drumul de vară, pe aceiaşi distanţă ca şi drumul de iarnă, dar situat la un etaj superior, are avantajul că evită pădurea şi constituie un drum plăcut şi odihnitor mai ales dacă Valea lui Carp este îngheţată. Drumul de vară este expus la soare şi deci zăpada este moale. Dar atenţie! Pericolul avalanşelor mai ales după o ninsoare abundentă, nu trebuie ignorat. Drumul traversează întregul versant răsăritean între Valea Stânii şi Valea cu Brazi (cota 1750 - cota 1600) pentru a coti apoi la dreapta spre Piatra Turcului şi din nou la stânga, la cota 1500 iar de acolo la cota 1400.
  
• 
  Papagalul
  
• 
  Faţa Târlelor
  

Aceste două variante ale drumului de vară permit coborârea la terasa de la cota 1850 la drumul de vară, cota aproximativă 1700 m.

• 
  Valea lui Carp. De la staţia de telescaun sau cea de telecabină se coboară la terasa cota 1850. De aici urmează Faţa Mare până la cota 1650 şi Faţa Mică până în dreptul Cabanei Cota 1500 şi în fine faţa de la 1500 la 1400.
  
• 
  Firul văii lui Carp
  
• 
  Faţa din stânga Văii lui Carp (denumită impropriu Călugărul). Aceste două variante evită Faţa Mare şi constituie o alternativă mai ales primăvara târziu.
  
• 
  Drumul de schi Cota 1400 - Staţia de telecabină Sinaia. Acest drum s-a amenajat după construirea drumului nou, asfaltat, Sinaia - Cota 1400, care intersecta vechiul drum de schi de pe Plaiul Vacii. Drumul începe din dreapta (la sud) staţiei de telecabină.
  
• 
  Drumul carosabil vechi Cota 1400 - Sinaia începe din extremitatea nordică a terasei Cota 1400 şi reprezintă o alternativă plăcută, mai ales în condiţii dificile de zăpadă. Drumul este intersectat de pârtia de bob.
  

Versantul apusean - Valea Dorului

Fig 58-59

Este cu mult mai domol decât cel răsăritean. Feţele largi, lipsite de accidente de teren, permit un schi relaxant. Datorită altitudinii mari (2000 m) cât şi faptului că pe versantul apusean se depune un strat mai gros de zăpadă decât pe cel răsăritean, se poate schia în Valea Dorului încă din luna octombrie şi până târziu în aprilie, cfthd pe versantul răsăritean zăpada este insuficientă sau chiar s-a topit.

Pârtii deservite de teleschiuri

• 
  Cota 1500-Cota 1400
  
• 
  Vârful cu Dor (2030 m)-fosta cabană SKV (1 885 m)
  
• 
  Staţia de telescaun Furnica (2000 m) - fosta cabană SKV (1885 m)
  
• 
  Versantul nordic al Vârfului cu Dor - Valea Dorului
  

Piste de schi fond

Se află în zona oraşului Sinaia cât şi pe Platou în zona Cabanei Piatra Arsă şi în zona Peştera din Valea Ialomiţei.

Pârtii de schi la Buşteni

• 
  Pârtia Kalinderu (Avântul) coboară prin pădure pe un culoar defrişat anume pe sub abruptul Caraimanului, cu plecarea din Poiana Kalinderu şi sosirea în Valea Albă, înainte ca aceasta să intre în perimetrul oraşului Buşteni. Accesul se face urcând pe pârtie.
  
• 
  Pârtia de schi fond Buşteni traversează prin pădure de la Căminul Alpin în drumul Valea Cerbului - Gura Dihamului.
  
• 
  în prezent s-a proiectat începerea construirii unei telecabine între Gura Dihamului - Poiana Coştilei - Vârful Omul, ceea ce va deschide noi posibilităţi de practicare a schiului în această zonă.
  

Schi în afara pârtiilor

Schiul în afara pârtiilor este supus restricţiilor ce ţin de pericolul avalanşelor şi este rezervat schiorilor experimentaţi. Se recomandă perioada martie-aprilie, pe vreme bună şi zăpadă stabilă.

Munţii Bucegi cu Platoul la 2100-2500 m înălţime, văile din versantul prahovean (răsăritean) şi nordic, Valea Ialomiţei, Culmea Strunga oferă o mare diversitate pentru schiul alpin cât şi pentru drumeţie. Pentru acces - telecabine şi poteci - vezi capitolul de la începutul cărţii. Drumurile carosabile, eventual cu excepţia celui din Valea Ialomiţei, în general sunt închise în timpul marilor zăpezi.

• 
  Platoul Bucegilor - Culmea principală
  

Din Şaua Sugărilor până la Vârful cu Dor, se oferă o coborâre lină, aproape continuă, trecând pe la Babele şi Piatra Arsă. Ea se poate completa cu o coborâre la Sinaia, pe versantul estic al Furnicii (vezi schiul de pârtie), diferenţa totală de nivel fiind de 1550 m.

• 
  Valea Albă
  

Oferă cele mai bune condiţii în aprilie-mai, când se poate coborî din Platou până La Verdeaţă. De acolo se foloseşte poteca marcată (traseul turistic 7) de pe Plaiul Munticelului. Coborârea pe firul văii de La Verdeaţă la Buşteni poate fi făcută fiind conştienţi că ne aşteaptă o coborâre printre bolovani şi prin cascade.

Fig 60

La Verdeaţă zăpada rămâne uneori până în luna septembrie. Acolo se ţineau vara concursuri de slalom.

• 
  Valea Coştilei şi Valea Gălbenelelor oferă condiţii de „schi extrem" pe culoare înguste şi înclinate.
  
• 
  Valea Mălinului - oferă condiţii asemănătoare cu Valea Albă. În ultimii ani aici se desfăşoară competiţii de frec skiing.
  
• 
  Valea Cerbului poate fi abordată din Şaua Sugărilor (venind de la Babele ) sau de la Vârful Omul. În partea superioară până la Priponul Văii Cerbului, se ţinea pe vremuri un concurs de sfârşit de sezon - Cupa Văii Cerbului. În condiţii favorabile se poate coborî până în Poiana Văii Cerbului - Poiana Coştilei şi în continuare pe Plaiul Munticelu până la Buşteni. Diferenţa totală de nivel 1600 m.
  
• 
  Valea Morarului se coboară de la Vârful Omul până la Poiana cu Urzici, iar de acolo, de la cabana de vânătoare din Poiana Bătrânilor până la Gura Dihamului, prin pădure în condiţii mai puţin bune.
  
• 
  Valea Mălăieşti oferă condiţii bune de schi din căldarea superioară a văii până la fosta cabană. Este o vale nordică în care zăpada se menţine până târziu primăvara.
  
• 
  Valea Sugărilor şi Valea Obârşiei. Ambele oferă o coborâre din poteca Babele -Omul până la Peştera.
  
• 
  Piciorul Babelor coboară paralel cu linia telecabinei, de la Babele la Peştera.
  
• 
  Drumul marcat cu bandă roşie Vârful cu Dor - Peştera prin Izvorul Dorului -Lăptici este de asemenea un traseu agreabil cu privelişti frumoase.
  
• 
  Culmea Strunga, marcată cu bandă roşie, este un drum de creastă care se poate opri în Şaua Strunga (coborâre la Padina) sau se poate continua în masivul Leaota - Cabana Leaota până la Fieni.
  
• 
  Valea Ialomiţei oferă turiştilor pe schiuri un traseu lung şi foarte frumos, lipsit de dificultăţi şi pericole, cu suficiente posibilităţi de cazare pe parcurs. Zona Peştera -Padina, reprezintă o zonă predestinată pentru schi, chiar în lipsa amenajărilor mecanice se poate practica schiul într-o ambianţă superbă.
  
• 
  Munţii Dihamului oferă condiţii ideale de schi în afara pârtiilor, toate potecile turistice de aici, descrise în prima parte a cărţii fiind trasee predestinate pentru ture de iarnă. Baze de plecare: cabanele Gura Dihamului, Poiana Izvoarelor, Diham.
  

Nu putem încheia acest capitol fără a privi spre viitor, abruptul Bucegilor pare a fi un teren ideal pentru schiul extrem.

Fig 61
CICLISM MONTAN (MOUNTAIN BIKING)

Munţii Bucegi prezintă o multitudine de trasee pentru practicarea ciclismului montan (inountain biking). Astfel toate drumurile alpine şi forestiere prezentate la capitolul turism auto sunt şi trasee de practicare a mountain biking-ului; în plus numeroase alte trasee turistice sau porţiuni din acestea se pretează, pentru iniţiaţii acestui sport, parcurgerii cu bicicleta de munte (toute-terrain).

Practicarea acestui gen de turism presupune luarea unor măsuri specifice de prevenire a accidentelor, în primul rând purtarea unei căşti de protecţie.

Prezentăm câteva trasee posibile:
1 Sinaia (800 m) - Cota 1400 - Curmătura Vârfului cu Dor (1940 m) - Vâlcelul Dorului - Muntele Nucetu - Cabana Bolboci (1460 m)

Traseu dificil.

Până în Curmătura Vârfului cu Dor se urmează traseul turistic 1. Mai departe se continuă pe poteca traseului turistic 30 marcat cu cruce galbenă, pe Vâlcelul Dorului şi pantele sudice ale muntelui Nucetu şi se coboară prin pădure (dificil) la barajul lacului Bolboci, după traversarea căruia se ajunge la Cabana Bolboci.
2 Cabana Babele (2200 m) - Cabana Piatra Arsă (1950 m) - Şaua Dichiului (1610 m) - Cabana Cuibul Dorului (1160 m) - Sinaia

Traseu dificil.

La Cabana Babele se ajunge din Buşteni cu telecabina. În continuare spre Piatra Arsă se urmează spre sud poteca turistică marcată cu bandă galbenă (traseul turistic 15 în sens invers). De la Piatra Arsă spre vest pe drumul auto până la intersecţia cu şoseaua alpină Sinaia - Babele (traseul auto l) şi mai departe pe aceasta prin Şaua Dichiului şi pe la Cabana Cuibul Dorului în şoseaua naţională (DN 71) spre Sinaia.
3 Predeal (1030 m) - Crăcănel / La Şipote (1065 m) - Şaua Baiului (1363 m) -Cabana Poiana Izvoarelor (1455 m) - Gura Dihamului (987 m) - Buşteni (900 m)

Traseu dificil.

Din Predeal, mai precis din DN l, urmăm şoseaua spre Râşnov (DN 73 A) circa 4,5 km, până în pasul La Şipote. De aici urmăm spre stânga drumul carosabil de pe culmea Forbanu (traseul auto 6) prin Şaua Baiului. Lăsăm spre dreapta (nord) ramificaţia spre Cabana Diham şi continuăm spre sud pe ramificaţia drumului care conduce la Cabana Poiana Izvoarelor. De la aceasta coborâm pe poteca traseului turistic 8, marcată cu bandă roşie spre Cabana Gura Dihamului. În apropierea acesteia panta de coborâre este accentuată. Până la Buşteni se urmează şoseaua ce însoţeşte Valea Cerbului.

SALVAREA ÎN MUNŢI - SALVAMONT

În caz de accidente sau indisponibilităţi care pot sfârşi neplăcut sau chiar tragic turiştii trebuie să anunţe cel mai apropiat punct de salvare montană (Salvamont). Echipele Salvamont care acţionează în Munţii Bucegi sunt: Pentru abruptul prahovean şi Platou:

• 
  Salvamont Sinaia tel.044 - 313131, punct de prim ajutor pe munte: refugiul de la 2030 m, de pe Furnica.
  
• 
  Salvamont Buşteni tel.044 - 320048, puncte de prim ajutor pe munte: refugiul din Valea Spumoasă şi cantonul Schiel. Pentru abruptul nordic şi vestic:
  
• 
  Salvamont Râşnov tel. 068 - 230002, punct de prim ajutor pe munte: refugiul din Valea Mălăieşti, 1720 m. Pentru abruptul vestic:
  
• 
  Salvamont Bran tel. 068 - 236416, punct de prim ajutor pe munte: refugiul din Valea Poarta.
  

Pentru Valea Ialomiţei:

• 
  -Salvamont Dâmboviţa tel. 045 - 667100, punct de prim ajutor pe munte: refugiul de lângă Hotelul Peştera, 1610 m.
  

Bibliografie

E. Cristea, N. Dimitriu - Bucegii, 1964

W. Kargel - Trasee alpine în Carpaţi, 1976

W. Kargel - Drumuri spre culmi, 1988

Al. Beldie - Flora şi vegetaţia munţilor Bucegi, 1967

Al. Beldie - Flori din munţii noştri, 1958

N. Mujicicov - Bucegii, (schiţe şi hartă: W Kargel), 1958

V. Velcea-Bucegii, 1974

N. Baticu, R. Ţiţeica - Pe crestele Carpaţilor, 1984

Buletinul Alpin - Buletinul CAR, 1933-1940

Hărţi

M. Haret, I. Protopopescu, Radu Ţiţeica / TCR (1: 30000), 1932

Walter Kargel / Călăuza Turistului (1: 50000), 1958

Valeria Velcea / Munţii Noştri (1:50000), 1974

Dan Oprescu, E. Cristea/(1:52000), 1962-1964

Ion Zăvoianu, Nae Popescu / Carpaţi (1 :50000)

Nae Popescu / Komm mit (1: 57000), 1989

Octavian Arsene / Bel Alpin Tour (1: 53000), 1997

Andrei Beleaua, Octavian Arsene / Sinaia, ghid turistic / Bel Alpin Tour, 1997

Al. Beldie /(l: 75000), 1970

Stadiul Român / (1: 75000), 1934

ONT Carpaţi / (I : 59000), 1956

În limba germană

W. Kargel - Bergwelt Rumăniens, Stuttgart, 1972

W. Kargel - Bergwelt Rumăniens, Dresden, 1988

W. Kargel - Alpine Anstiege der Karpaten, Dresden, 1978

W. Kargel - articole, hărţi şi schiţe de trasee în colecţia Komm mit, Bucureşti, 1970- 1990
Scanare, OCR şi corectura : Roşioru Gabi [e-mail]

Alte titluri disponibile la : grupul HARTI_CARTI la http://groups.yahoo.com/

Carte obţinută prin amabilitatea dlui. Alex. Mateescu