Ghid metodologic din 15 martie 2006

3.3. Interventia centrata pe sarcina
Caracteristicile generale ale interventiei centrate pe sarcina sunt:
● Este un excelent model de interventie pentru cazurile care pot fi rezolvate în trei-patru luni.
● Impasul este determinat de o situaţie care poate fi depasita de către client cu o sustinere de scurta durata.
● Vizeaza un mod de lucru intensiv până la atingerea obiectivului propus.
● Accentul se pune pe ceea ce a intreprins clientul pentru a-şi rezolva problema.
● Obiectivul este definit în termenii gandirii pozitive, procesual şi cat mai concret, la nivelul conceptual al clientului.
● Actiunea trebuie să fie mentinuta sub controlul clientului.
● Solutia este formulata în termeni de "aici şi acum".
3.3.1. Modelul interventiei centrate pe sarcina
Literatura de specialitate descrie pentru acest tip de interventie modelul interventiei centrate pe sarcina care valorifica cel mai mult importanţa actiunii "aici şi acum" şi dreptul clientului de a participa la procesul de rezolvare a problemei stabilind caile şi modul de interventie.
În aceasta practica, se urmareste reducerea problemelor pe care clientul le recunoaste, le înţelege, le asimileaza şi pe care doreste să le abordeze. Practica centrata pe sarcina este planificata într-un timp limitat, care cuprinde 12 intalniri de-a lungul a trei până la patru luni. Aceasta limita de timp poate fi modificata în functie de circumstantele particulare care pot interveni şi care au relevanta pentru practica acestui model.
Modelul are un debut şi patru pasi care se succed unul după altul intr-o ordine a carei respectare determina implicarea gradata a clientului şi gestionarea mai buna din parte profesionistului. Pasii se suprapun uneori, dar în aceasta situaţie profesionistul trebuie să intervina în mod hotarat pentru respectarea ordinei firesti.
● Debutul sau inceputul: Contine prima intalnire cu clientul
Sunt discutate motivele solicitarii sprijinului şi circumstantele care au determinat intalnirea dintre client şi profesionist.
● Pasul I: Identificarea problemelor ţinta ale clientului
Se stabilesc problemele identificate de către client, prioritatile clientului (nu mai mult de trei), prioritatile factorilor implicati în cazul respectiv (ex. reprezentanti ai autorităţii publice locale sau centrale) şi se realizează o evaluare rapida preliminara.
● Pasul al II-lea: Contractul
Se stabilesc:
- problemele ţinta ce vor fi abordate (maxim trei),
- obiectivele specifice ale clientului stabilite împreună cu profesionistul,
- sarcinile generale ale clientului şi ale specialistului,
- durata interventiei,
- programarea interviurilor şi a interventiilor.
Contractul reprezinta planul de interventie a cazului. Pot fi folosite atât contracte verbale, cat şi cele scrise, dar sunt de preferat acestea din urma, insasi procesul de scriere a lor reprezentand o tehnica eficienta de constientizare şi implicare în rezolvarea problemei a părţilor contractante. Contractul nu este permanent. El se poate modifica la cererea părţilor contractante. Acordul mutual şi lucrul continuu sunt condiţiile de aplicare a contractului.
● Pasul al III-lea: Rezolvarea problemei, indeplinirea sarcinilor, reducerea problemei. Are mai multe sub-etape:
a. Definirea şi specificarea problemelor ţinta (maximum trei), reafirmarea şi redenumirea problemei (ce anume avem de schimbat şi la cel nivel: comportamental, relational, de mediu). Sunt evaluate:
- problema ţinta (importanţa, efectele, cat de des se intampla, antecedentele, participantii, locul în care are loc etc.),
- contextual social (statutul economic, caracteristici ale mediului de lucru sau scolar, statutul familial, mediul cultural etc.),
- circumstantele cognitive-afective (trasaturile de caracter şi de personalitate ale clientului, modul de functionare, resursele personale etc.) şi
- orice alte evaluari considerate semnificative pentru scopul propus.
b. Formularea alternativelor
c. Negocierile în scopul obtinerii suportului şi acţiuni specifice în colaborare cu alte persoane sau institutii. Sunt luate deciziile (în condiţiile reanalizarii şi rediscutarii planului de interventie) şi se trece la implementarea strategiei: sarcinile sunt formulate şi rezumate, se obtine acordul clientului şi ne asiguram ca acesta este convins de caracterul lor rational şi stimulativ, se intocmesc strategii specifice pentru rezolvarea fiecarei sarcini.
Clientul primeste sprijin pentru indeplinirea sarcinilor prin obtinerea şi folosirea resurselor, prin depistarea şi depăşirea la timp a obstacolelor, prin oferirea de instrucţiuni, de calauzire, prin activarea stimulentelor, prin efectuarea jocurilor de rol, a stimularii şi a practicii ghidate, prin insotirea clientului în vederea modelarii comportamentului. Sunt identificate obstacolele în indeplinirea sarcinilor ce vin din partea mediului social, în tranzactiile interpersonale sau din planul psihologic, şi simultan se face verificarea (dovedirea efectelor interventiei), monitorizarea (inregistrarea atenta a progresului interventiei) şi revizuirea contractului (când progresul nu este satisfacator, când depăşeşte asteptarile, când apar noi probleme, când sarcinile nu sunt indeplinite sau sunt slab efectuate, când suportul şi resursele sunt ineficiente, când sarcinile profesionistului sunt ineficiente şi nerealizabile).
● Pasul al IV-lea: Incheierea
Are loc sfârşitul interventiei. Relaţia de asistenţa poate continua dacă mai sunt şi alte probleme de rezolvat sau dacă anumite sarcini ţin de o derulare mai indelungata a evenimentelor. În ambele situaţii se obtine angajamentul clientului (Epstein, 1995).
Ca şi interventia în criza, interventia centrata pe sarcina este o investiţie de timp mica, dar cu rezultate evidente şi demne de apreciat la nivelul dezvoltării personale a clientilor. Aceste tipuri de interventie presupun o maxima implicare în relaţia de asistenţa a clientilor şi a profesionistilor ce are ca rezultat final functionarea clientilor la un nivel superior şi auto-actualizarea acestora.

Capitolul 4 PROGRAMUL PERSONALIZAT DE INTERVENTIE

În cadrul CM, fiecare cuplu mama-copil beneficiaza de un PPI, care abordeaza într-un mod coerent şi unitar componentele legate cel puţin de: educatia şi responsabilizarea mamei în relaţia sa cu copilul, asigurarea sănătăţii fizice şi psihice a mamei şi copilului, pregătirea reintegrarii familiale şi sociale, orientarea şi pregătirea pentru integrarea profesionala/scolara (dacă este cazul) a mamei etc.
PPI se elaboreaza şi se pune în practica numai cu acordul mamei şi cu participarea sa directa.
Fiecare cuplu mama-copil beneficiaza de o interventie personalizata în functie de nevoile identificate la admiterea în CM adaptata ulterior şi axata pe dezvoltarea autonomiei mamei şi pe pregătirea reintoarcerii cuplului mama-copil în mediul familial, în condiţii sigure şi favorabile dezvoltării copilului.
Informaţii despre PPI se gasesc de asemenea în cap. 5 din punctul de vedere al managementului de caz la nivelul CM.
4.1. Evaluarea detaliata
Evaluarea detaliata presupune, în functie de nevoile şi particularitatile copilului şi ale mamei sale, aspecte de ordin:
a. Social,
b. Psihologic,
c. Medical,
d. Educational şi
e. Juridic
În acest sens, evaluarea detaliata presupune interventia mai multor profesionisti. Acesti profesionisti alcătuiesc echipa multidisciplinara a cazului. În functie de problematica descoperita ca urmare a evaluării initiale, pentru evaluarea detaliata a situaţiei cuplului mama-copil sunt cazuri în care este nevoie şi de interventia unor profesionisti care sunt externi DGASPC/OPA. Evaluarea initiala nu face obiectul CM şi este realizata conform procedurilor menţionate la pct. 2.3. Cazul este preluat cu evaluarea initiala facuta. Trebuie să se cunoasca situaţia asupra careia trebuie să se intervina. Interventia priveste atât copilul, cat şi mama. Trebuie de asemenea identificate nevoile cuplului mama-copil, precum şi resursele (pentru a putea sprijini realizarea interventiei).
Evaluarea trebuie să contribuie cu o cunoastere suficienta a situaţiei familiei pentru stabilirea PPI şi trebuie să răspundă urmatoarelor intrebari:
● Care sunt obiectivele finale ale interventiei?
● Care sunt resursele puse la dispoziţia cuplului mama-copil pentru realizarea obiectivelor stabilite?
● Ce timp se estimeaza ca va fi necesar pentru realizarea acestor obiective?
Evaluarea cuplului mama-copil se bazeaza pe mai multe axe:
a. trebuie să se tina cont de toţi factorii prezenţi în familie şi care au impact asupra copilului;
b. se au în vedere aspectele curente ale funcţionarii familiei, precum şi dificultatile intampinate şi problemele cu care se confrunta;
c. este necesară înţelegerea cauzelor care au dus la aparitia acestor probleme, examinand trecutul personal şi istoricul familiei, cultura şi experientele de viaţa ale membrilor de familie.
d. evaluarea presupune interactiune: ea se concentreaza asupra rolurilor, relatiilor şi a mediului din familie.
Pentru a ne asigura ca se realizează o evaluare completa a cuplului mama-copil, trebuie să fie analizate toate domeniile lor de existenta:
a. Viaţa sociala
Indicatorii acestui domeniu se referă la evaluarea relatiilor sociale ale familiei (mama şi copilul, tatal copilului, rudele mamei şi/sau ale tatalui) în şi cu comunitatea:
● Pe ce fel de sisteme de suport se poate baza familia?
● Cum utilizeaza cuplul mama-copil resursele existente în comunitate?
● Ce fel de interactiuni are familia cu şcoala, biserica, vecinii, angajatorii, diferitele grupuri, prieteni şi serviciile sociale?
b. Situaţia economica
● Care este cauza/cauzele problemelor economice?
● Care a fost situaţia anterioara?
● Ce solutii au fost utilizate pentru depăşirea situaţiei de criza?
● Care au fost rezultatele?
c. Aspecte de mediu
● Au o locuinta proprie, sigura? Locuinta are o structura sigura?
● Au la dispoziţie instalaţii sanitare adecvate?
● Au la dispoziţie mijloace de transport?
d. Aspecte de sănătate mentala
● Exista semne de stari depresive la vreun membru al familiei?
● Urmeaza cineva din familie vreun tratament pentru o boala psihica?
● Sunt consumatori de alcool, droguri în randul membrilor familiei?
e. Aspecte de sănătate fizica
Pe lângă descrierea stării de sănătate este necesară şi observarea:
● Aspectului general al mamei şi al copilului, al membrilor familiei (aspectul pielii, aspectul parului, aspectul unghiilor)
● Obiceiurile de alimentatie şi odihnă
● Boala, starile cronice, dizabilitatile
f. Aspecte ce ţin de calitatea relatiei mama-copil
● îşi poate mama asuma rolul de parinte? (ex. şi-a dorit copilul? doreste să fie alaturi de el? îşi poate imagina perspectivele familiei sale?)
● Raspunde mama contactelor initiate de copil? Raspunde în mod adecvat nevoilor copilului? Dar deprinderilor de crestere şi ingrijire a copilului?
● Cum raspunde copilul la interactiunile initiate de mama sa?
● Dezvoltarea copilului este în conformitate cu vârsta biologica? Cunoaste mama obiceiurile copilului? (ex. recunoaste plansul, îi cunoaste preferintele alimentare, jocuri preferate)
● Care este reactia copilului la absenta mamei?
4.2. Programul personalizat de interventie
În conformitate cu nevoile determinate ca urmare a evaluării detaliate, se alcatuieste PPI, care este un document scris redactat de comun acord cu mama şi cuprinde obiective care se referă cel puţin la:
a) relaţia mama-copil;
b) educatia mamei pentru cresterea copilului (formarea abilitatilor parentale etc.);
c) pregătirea mediului familial pentru primirea şi integrarea copilului şi a mamei;
d) orientarea şi pregătirea pentru integrare sociala şi profesionala.
Serviciile de care pot beneficia cuplurile mama-copil pot fi (în functie de nevoile identificate):
● asigurarea gazduirii pe o perioadă determinata de timp;
● programe educationale (drepturi şi responsabilităţii parintesti, abilitati parentale, puericultura, planificare familiala, autogospodarire etc.);
● consiliere şi sustinere psihologica;
● serviciile unui centru de zi sau crese, grădiniţa, şcoala;
● cursuri de pregatire/reconversie profesionala pentru mama (orientare pentru tatal copilului, dacă acesta exista şi este prezent în viaţa copilului); sau demersuri în vederea reintegrarii scolare a mamei;
● acompaniere şi identificarea unui loc de muncă şi/sau a unei locuinte;
● informare şi sustinere în demersuri administrative (clarificarea situaţiei administrative şi juridice al cuplului mama-copil ca de exemplu: obtinerea actelor de identitate, drepturi şi prestatii sociale);
● reabilitarea legaturilor cuplului mama-copil cu tatal copilului şi/sau familia (de origine sau largita);
● servicii medicale preventive sau curative pentru mama şi copil.
Seful serviciului (coordonatorul CM) desemneaza responsabilul de caz (profesionist care indeplineste condiţiile conform standardelor minime obligatorii privind managementului de caz în domeniul protectiei copilului) din cadrul echipei, în vederea alcatuirii şi instrumentarii PPI.
PPI trebuie să conţină cel puţin:
1. obiective operationale pe termen scurt, mediu şi lung,
2. activităţile corespunzătoare acestor obiective, care pot fi periodice, inclusiv de rutina, sau ocazionate de anumite proceduri sau evenimente,
3. durata aferenta activităţilor,
4. personalul de specialitate desemnat şi alte persoane implicate, atât din cadrul CM, cat şi din alte servicii din comunitate, cu atribuţii clare,
5. modalitatile de monitorizare şi evaluare/reevaluare, inclusiv date de reevaluare stabilite,
6. rezultatele previzionate în intervale de timp determinate,
7. proceduri, dacă e cazul.
Profesionistii au obligaţia de a consulta mama şi de a tine cont de opinia acesteia în procesul decizional şi de interventie care priveste cuplul mama-copil. Dacă tatal copilului este prezent în viaţa copilului, acesta este implicat, consultat şi informat permanent asupra elaborarii şi implementarii PPI.
Indeplinirea obiectivelor PPI presupune implicarea şi responsabilizarea mamei (a tatalui şi/sau a familiei). Oferirea serviciilor se face numai în baza unui contract de rezidenta semnat de către DGASPC/OPA cu mama, care presupune posibilitatea participării şi responsabilizarii părţilor implicate.
Reevaluarea PPI se efectueaza o dată la trei luni, conform legii. Aceasta presupune analiza indeplinirii obiectivelor cuprinse în PPI şi reevaluarea situaţiei cuplului mama-copil în noul context şi din perspectiva scopului PPI. Responsabilul de caz întocmeşte raportul de reevaluare sau, după caz, de revizuire, care trebuie avizat de seful ierarhic şi transmis în termen de 3 zile membrilor echipei şi familiei. Rapoartele de reevaluare vor fi remise şi managerului de caz, în vederea monitorizarii situaţiei cuplului mama-copil. Profesionistii implicati în implementarea PPI intocmesc rapoarte de monitorizare pe care le comunică responsabilului de caz pentru sinteza tuturor datelor cu privire la cuplul mama-copil şi care sunt anexate la dosarul familiei. Evaluarea implementarii PPI sau, după caz, schimbarea termenilor acestuia se realizează în reuniune de caz (pe cat se poate, cu participarea tuturor profesionistilor implicati, din cadrul echipei CM sau a unor profesionisti externi). Rezultatele evaluării sunt discutate cu mama - beneficiara a CM.
Seful serviciului (coordonatorul CM) trebuie să cunoasca conţinutul tuturor PPI vizand cuplurile mama-copil gazduite în cadrul centrului şi sa urmareasca modul de realizare a obiectivelor acestuia, în vederea identificarii nevoilor de adecvare a proiectului instituţional: ca de exemplu, incheierea unor conventii de colaborare punctuale neprevazute de DGASPC/OPA.
4.3. Instrumente utilizate
În vederea evaluării, pot fi utilizate instrumente cu aplicabilitate generală sau instrumente specifice adaptate nevoilor cuplului mama-copil, de preferat instrumente agreate de toate instituţiile partenere ale DGASPC/OPA.
Listam o parte dintre instrumentele care pot fi utilizate în demersul de evaluare a situaţiei cuplului mama-copil, dar cu aplicabilitate şi în derularea implementarii PPI:
a. Ecomapa - reprezinta un instrument care precizeaza locul cuplului mama-copil (şi a fiecaruia în parte) în context social (în cadrul comunităţii), evidentiind natura relatiilor existente şi intensitatea conflictelor.
b. Genograma - reprezinta un instrument necesar pentru descrierea relatiilor intergenerationale din cadrul familiei din care provine cuplul mama-copil. Datele obtinute cu ajutorul acesteia au relevanta pentru istoricul/anamneza familiei.
c. Analiza campului de forte - în cadrul efectuării diagnosticului asupra situaţiei de criza, în vederea identificarii unor potentiale solutii, este util să se evidentieze fortele active şi restrictive care intră în campul analizei (cuplul mama-copil). De exemplu, dezvoltarea normo-ponderala a copilului poate fi un element ce defineste competentele mamei în rolul sau matern; sau deschiderea, colaborarea, dinamismul mamei către rezolvarea situaţiei sale poate determina nevoia de servicii.
d. Observatia - este desemnarea generală a perceperii şi înregistrării atente şi planificate a relatiilor dintre mama şi copil, a modului de reactie pe care mama îl are în raport cu diferite evenimente. Este o tehnica de investigare, directa sau indirecta. De asemenea, observatia poate fi utilizata (ca adjuvant) şi în momentul în care profesionistul este într-un interviu diagnostic, permitand în mod indirect, obtinerea de informaţii despre persoanele supuse evaluării (comportamentul mamei sau al copilului, aspectul fizic, modul în care privesc etc.). Atunci când vorbim de evaluarea relatiei mama-copil, de atasamentul dintre cei doi, urmarim: cautarea proximitatii şi a contactului; evitarea; interactiunea de la distanta dintre acestia. Fiecare sedinta de observatie poate fi notata (protocol de observatie - în care sunt notate: scopul observatiei, durata, contextul şi desfăşurarea momentului observat cat mai neutru posibil, fără interpretari sau propuneri) sau filmata (doar cu acordul participantilor). Ulterior, secventa filmata poate fi comentata de către profesionist împreună cu mama, în reuniunea de echipa sau în cadrul unui studiu longitudinal. Protocoalele de observatie pot face obiectul dosarelor de caz.
e. Interviul - prin intermediul sau sunt obtinute informaţii concrete de la persoana evaluata. Interviul poate fi structurat (urmareste un scop anume - de exemplu, obtinerea datelor de identitate ale mamei) sau nestructurat (fapt ce presupune discutii libere cu mama şi/sau copilul).
Propunem un model de raport de evaluare detaliata (anexa 1), care cuprinde itemii de evaluare necesari întocmirii PPI. Evaluarile necesare completarii raportului pot fi efectuate înainte sau după momentul primirii în CM. Profesionistii implicati în evaluare facand parte din echipa CM, DGASPC/OPA şi/sau din exterior (de ex: medicul de familie).
4.4. Contracte şi relatii ale CM
4.4.1. Relaţia DGASPC - CM
Seful serviciului din cadrul DGASPC către care a fost repartizata cererea/referirea/sesizarea, desemneaza un manager de caz în vederea evaluării initiale (cu excepţia cazului în care exista deja o evaluare initiala când cazul e referit de la nivelul primariilor), informaţii în baza cărora se ia decizia continuarii managementului de caz sau inchiderii cazului prin referire sau orientare către alte servicii/institutii abilitate. Ca urmare a evaluării initiale, managerul de caz întocmeşte un raport de evaluare initiala sau o fisa de evaluare initiala care va fi supusă avizarii sefului serviciului (dacă managerul de caz este din cadrul DGASPC) sau sefului ierarhic superior (dacă managerul de caz este din cadrul SPAS). Conţinutul raportului/fisei de evaluare şi decizia luata în baza acestuia se comunică mamei şi se consemneaza. În baza evaluării initiale, directorul general/executiv al DGASPC emite o dispoziţie de admitere a cuplului mama-copil în CM. Până la momentul primirii în CM, mama viziteaza cel puţin o dată CM şi se familiarizeaza cu MOF-ul şi ROI-ul acestuia.
Exista, de asemenea, posibilitatea ca DGASPC să solicite nominalizarea unui manager de caz din cadrul OPA care are organizat CM, iar acesta va respecta aceleasi proceduri ca şi managerul de caz din cadrul DGASPC, care au fost menţionate anterior (excepţii: raportul/fisa de evaluare initiala va fi avizata în acest caz de seful ierarhic superior managerului de caz, iar dispoziţia de admitere va fi emisa de conducerea OPA).
O alta situaţie este atunci când cazul ajunge direct la OPA. În aceasta situaţie, dacă CM are locuri libere şi mama indeplineste criteriile de admitere, OPA va anunta DGASPC cu privire la aceasta situaţie şi, de comun acord cu DGASPC, va desemna un manager de caz din cadrul OPA care să indeplineasca procedurile de mai sus.
Pentru elaborarea şi implementarea PPI, coordonatorul CM desemneaza echipa de profesionisti ce va participa la evaluarea detaliata a situaţiei cuplului mama-copil. În timp de 2 saptamani de la data admiterii, ca urmare a evaluării detaliate, responsabilul de caz, împreună cu echipa multidisciplinara şi mama copilului, alcatuieste raportul de evaluare detaliata şi întocmeşte PPI. Acest raport este transmis managerului de caz.
Membrii echipei de caz vor face evaluari lunare ale activităţilor prevăzute în PPI şi vor informa responsabilul de caz din cadrul CM. Pot fi organizate reuniuni de echipa pentru fiecare caz cel puţin o dată pe luna. Aceste reuniuni de caz sunt mediate de către responsabilul de caz şi au ca scop reajustarea (în cazul în care este nevoie) sau continuarea PPI stabilit pentru un cuplu mama-copil. La reuniunile de caz poate participa şi managerul de caz.
Pe tot parcursul derularii PPI, responsabilul de caz pregăteşte mama şi copilul pentru momentul inchiderii cazului. În acest sens, responsabilul de caz trebuie să includa în echipa multidisciplinara de implementare a PPI, asistentul social de la nivelul SPAS/persoana cu atribuţii în asistenţa sociala din comunitatea în care locuieste sau urmeaza sa locuiasca cuplul mama-copil, în vederea continuitatii şi permanentei rezultatelor obtinute.
4.4.2. Contractul de rezidenta
Primul şi cel mai important dintre contractele care definesc misiunea CM este parteneriatul dintre profesionisti şi familia beneficiara. Contractul cu beneficiarul CM (contractul de rezidenta) este un document scris, incheiat între DGASPC/OPA şi beneficiar (mama), în care se menţionează condiţiile în care se vor oferi serviciile şi responsabilitatile specifice pe care fiecare parte implicata le are de indeplinit în perioada de timp stabilita. Mama trebuie să fie corect informata pentru a putea înţelege scopul acestui contract, responsabilitatile părţilor, rolul contractului în implementarea PPI, posibilitatile şi condiţiile în care acest contract se poate modifica sau rezilia. Contractul este revizuit periodic şi modificat de cate ori este nevoie, în functie de progresele care intervin sau schimbările survenite în derularea PPI.
Este foarte important ca reprezentantul CM să se asigure ca mama a înţeles termenii contractului. Acest contract poate fi simplificat (în contextul respectarii prevederilor legale), în functie de proiectul instituţional şi poate avea ca anexe ROI şi PPI.
Pentru intocmire se poate adapta modelul de contract din anexa Ordinului ministrului muncii, solidaritatii sociale şi familiei nr. 73/2005 privind aprobarea modelului Contractului pentru acordarea de servicii sociale, incheiat de furnizorii de servicii, acreditati conform legii, cu beneficiarii de servicii sociale. Mai jos sunt redati o parte din termenii utilizati în acest ordin cu unele mici modificari pentru a corespunde situaţiei cuplului mama-copil din CM:
- contractul pentru furnizarea de servicii sociale va fi denumit contract de rezidenta - actul juridic incheiat între furnizorul de servicii (în cazul nostru, DGASPC sau OPA) şi beneficiar (mama), care exprima acordul de voinţa al acestuia în vederea acordarii de servicii sociale acordate sau facilitate de CM pentru cuplul mama-copil; contractul va fi semnat şi de coordonatorul CM;