Ghid metodologic din 15 martie 2006

Aerisirea camerelor este de preferat să se realizeze în mod natural şi individual, cu ferestre corespunzătoare standardelor recunoscute. Având în vedere prezenta copiilor (mai ales a celor peste 6 luni), tevile caloriferelor trebuiesc protejate sau să fie prevăzute cu suprafete garantate în ceea ce priveste temperatura. De aceea, pentru uscarea rufelor este bine sa nu fie utilizate caloriferele, ci spatiile amenajate special în acest scop şi care nu supun riscului unor accidente copiii (franghii speciale pe terasa/balcon sau grilaje speciale), încălzirea, iluminatul, apa curenta şi aerisirea trebuie să corespunda cerințelor de mediu şi securitate precum şi nevoilor fiecarui cuplu mama-copil beneficiar. Prizele trebuiesc protejate cu capace speciale, greu de manipulat de către copii şi pozitionate la mijlocul distantei dintre podea şi tavan.
Fiecare cuplu mama-copil beneficiaza de toaleta, existand minim un scaun WC la 4 persoane (incluzând şi copiii peste 5 ani), dotate cu materiale care permit o igienizare rapida şi cu echipamente necesare în conformitate cu normele în vigoare. Toaleta, facilitatile de spalat şi baie trebuie să răspundă nevoilor beneficiarilor. Dimensionarea, amplasarea şi adaptarea instalaţiilor sanitare se va realiza şi în raport cu vârsta copiilor beneficiari (în contextul în care CM îşi propune sa primeasca în mod frecvent mame care au mai mulţi copii, în cadrul fratriei existand copii mai mari de 6 ani). Toaletele sunt mobilate şi utilate cu obiecte care corespund dezvoltării fizice a copiilor şi/sau a mamelor (potentiale disfunctionalitati fizice care presupun scaun de toaleta specializat sau cada de baie/cada de dus adaptata) şi cu materiale care permit o igienizare rapida (gresie, faianta din materiale aderente care împiedica provocarea accidentelor) şi materiale consumabile uzuale: sapun, sampon, hartie igienica, prosoape individuale pentru fiecare beneficiar.
Pentru copiii cu vârsta cuprinsa între 8 luni - 3 ani se vor asigura olite şi cadite individuale. Acestea vor fi dezinfectate după fiecare utilizare cu dezinfectanti agreati de politia sanitar umana şi vor fi depozitate în sala de toaleta. Pentru copiii cu vârsta de peste 3 ani se recomanda amenajarea toaletei cu scaun WC adaptat varstei copiilor (1 scaun WC pentru 5 copii) sau un colac adaptator pentru fiecare scaun WC pentru adulti. Este de preferat un adult (de regula mama) sa insoteasca copilul care utilizeaza toaleta destinata adulţilor.
Cabinele de dus/baile sunt compartimentate, usile compartimentelor având incuietori pe dinauntru în vederea respectarii intimitatii. În caz de urgenta, acestea pot fi descuiate din exterior de către personalul CM (de ex. în situaţii de lesin al mamei).
Grupurile sanitare pentru beneficiarii CM vor fi separate de cele pentru personal şi de cele destinate vizitatorilor. În acest fel sunt prevenite transmiterea unor potentiale epidemii.
Instalatiile de distribuire a apei potabile şi de evacuare a reziduurilor, sifoanele din pardoseala, obiectele sanitare vor fi mentinute în permanenta în stare buna de functionare şi curăţenie şi vor fi dezinfectate periodic cu solutii agreate de politia sanitar umana.
Spalatoriile sunt amplasate separat de toaletele şi spatiile de spalat ale beneficiarilor, fiind utilate în conformitate cu legislatia în vigoare: minim o masina de spalat cu program de fierbere pentru servirea a 6 cupluri mama-copil, dotate cu materiale ce permit igienizarea şi sterilizarea rapida. Podeaua spalatoriei este adecvata, iar finisajul peretilor este usor de curatat. Spalatoriile sunt situate astfel încât articolele murdare şi infectate sa nu fie transportate prin zonele destinate depozitarii, prepararii, pregatirii sau servirii hranei şi nu deranjeaza beneficiarii. De asemenea, exista spatii special amenajate pentru uscarea rufelor separate de spalatorie, astfel încât sa existe un circuit separat al rufelor murdare de cele curate. Pentru evitarea situaţiilor tensionate dintre beneficiare ce pornesc de la dorinţa de a utiliza în acelasi timp masina de spalat, este de preferat sa existe o programare a utilizarii acesteia, programare organizata de către un educator, în acord cu preferintele şi nevoile mamelor beneficiare şi cu derularea activităţilor prevăzute în PPI.
CM pune la dispoziţia cuplurilor mama-copil spatii de relaxare, recreationale şi pentru servirea meselor, separate de camerele personale ale beneficiarilor şi diferite de coridoarele şi holul de la intrare (camera de zi, camera de joaca, sala de mese). Iluminatul spatiilor comune, predominant natural, ar trebui să fie destul de puternic şi amplasat astfel încât sa faciliteze lectura şi alte activităţi. Mobila spatiilor comune are un caracter familial şi este de buna calitate, adecvata gamei de activităţi preconizate de proiectul instituţional (canapele, fotolii, televizor, jucarii adaptate varstei copiilor rezidenti).
În vederea incurajarii relatiei cuplului mama-copil cu familia sa (sot/partener, parinti, alte rude) sau cu alti apartenenti/prieteni, CM va amenaja un spatiu destinat vizitelor, utilizat după un program stabilit de către coordonatorul serviciului. CM dispune de o camera care să serveasca excluziv vizitelor apartenenti lor cuplurilor mama-copil (tatal copilului, bunicii sau orice altă persoană importanţa pentru acestia - prieteni, nasii copilului etc.). Beneficiarii serviciului pot opta pentru persoanele pe care doresc să le primeasca. Responsabilul de caz trebuie să consemneze date despre aceste optiuni ale beneficiarilor şi să le comunice tuturor membrilor echipei CM. Personalul nu restrictioneaza vizitele, decat la solicitarea beneficiarului sau dacă acestea contravin mentinerii unei stari de sănătate fizica şi/sau psihica a cuplului mama-copil sau unele reguli de securitate a centrului.
Mamele mentin starea de curăţenie atât în camerele individuale, cat şi în toate spatiile comune (toalete şi bai, sala de mese). Pentru aceasta, vor avea la indemana aparatura necesară (aspirator, matura, galeata, mop ) şi substante de igienizare (agreate de directiile judetene sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor).
Un membru al personalului (un educator) poate derula "activităţi administrative" (activităţi cu caracter educativ) împreună cu grupul de mame. Intrucat mamele sunt gazduite şi primesc şi o parte a necesarului alimentar, al materialelor igienico-sanitare, exista riscul instalarii unui decalaj la nivelul informatiei referitoare la costurile presupuse de viaţa economico-sociala. De aceea, prin intermediul activităţilor administrative mediate de un educator, se urmareste discutarea asupra costurilor de întreţinere a unei locuinte şi asigurarea hranei pentru fiecare familie în parte, în raport cu un potenţial buget obţinut (salarii, venituri ocazionale, prestatii). Activităţile pot fi saptamanale, cu durata de o ora (de ex.), timp în care pot fi discutate şi aspecte care ţin de organizarea vietii de zi cu zi în cadrul CM. În cadrul acestei activităţi, se pot stabili programele de curăţenie pentru spatiile comune, pentru spatiile individuale, astfel încât fiecare mama să poată participa la aceste activităţi gospodaresti. Programele/orarele sunt afisate la vedere în spatiile comune ale beneficiarilor. În aplicarea programelor stabilite de comun acord cu mamele şi în functie de programul acestora (precum şi de activităţile prevăzute în PPI), prezenta educatorilor are un rol de sprijin, de suport pentru mame, urmarind transmiterea de informaţii care să duca la îmbunătăţirea abilitatilor necesare unei vieti independente, pe de o parte, şi pe de altă parte, medierea relatiilor la nivelul grupului de beneficiare în vederea mentinerii unui climat de înţelegere şi de respect.
Intrucat în cadrul CM se desfăşoară activităţi individuale (evaluari, interviuri, consiliere) şi activităţi de grup, adresate atât mamelor, cat şi copiilor, este necesară existenta unor spatii special destinate acestor activităţi şi cunoscute ca atare de către beneficiari şi profesionisti în egala măsura. Datorita problematicii familiilor gazduite, exista tendinta din partea mamelor de a acorda mai multa importanţa acestui spatiu (mai multa decat este prevăzută în misiunea CM) rezultand o suprainvestire a intregului spatiu şi o incercare de asumare a acestuia. Acestea sunt simptome care fac parte din instalarea sentimentului de dependenta, care se poate instala faţă de CM, care le ofera siguranţa şi securitate, sau de membrii echipei, care le arata înţelegere şi empatie. Restrictionand (restrictie care poate exista şi la nivelul ROI, semnat de către mama) spatiul de acces al beneficiarelor în anumite spatii ale CM, venim în intampinarea acestei tendinte de asumare a spatiului.
Pe de altă parte, personalul are nevoie de un spatiu care să-i permita menţinerea unei atitudini de neutralitate faţă de beneficiari, un spatiu de reflectie. Datorita regimului special de muncă din cadrul CM (24 de ore din 24), este posibil ca şi membrii personalului să se ataseze de mama sau de copii în mod mai puţin profesional (situaţia în care exista tendinta ca una dintre mame să fie calificata drept "mama rea" şi să-i fie limitate interventiile pe lângă propriul copil, sau confuzii de rol ale personalului când se considera mai mult decat profesionisti prieteni ai acestor beneficiare). Astfel, personalul trebuie să dispună de minim o camera, destinata activităţii de redactare a protocoalelor de observatie, a rapoartelor de activitate, reuniunilor de echipa, a intalnirilor de supervizare etc. De asemenea, acest spatiu poate fi utilizat şi pentru depozitarea dosarelor familiilor beneficiare, arhivarea acestora, a altor instrumente necesare funcţionarii CM.
CM prevede un program destinat reparatiilor şi intretinerii/mentinerii stării de igiena şi a sigurantei în spatiile proprii. Starea de igiena şi curăţenie este în responsabilitatea administratorului centrului, care va stabili un program de curăţenie, igienizare şi reparare/renovare a localului şi a sigurantei în spatiile serviciului. CM va fi dotat şi aprovizionat permanent cu utilaje, materiale şi substante necesare pentru întreţinerea curateniei şi efectuarea operaţiunilor de dezinsectie, dezinfectie şi deratizare. Acestea vor fi pastrate în spatii închise (dulapuri), special prevăzute.
6.2. Asigurarea hranei
În CM se asigura beneficiarilor o alimentatie corespunzătoare din punct de vedere cantitativ şi calitativ, care raspunde nevoilor nutritionale ale adultului (femeie adulta, gravida, lauza) şi ale copilului (nou-nascut, sugar, copil cu vârsta cuprinsa între 0-3 ani şi, după caz, alte grupe de vârsta) ţinând cont de preferintele acestora.
Beneficiarii au o alimentatie sanatoasa şi adaptata nevoilor personale. Copiii din CM au o alimentatie care să le permita o dezvoltare normo-ponderala, iar pentru nou-nascuti şi sugari se promovează şi sprijina alimentatia naturala a acestora. Mamele gazduite în CM participa activ la prepararea şi servirea meselor, insusindu-şi deprinderi adecvate unei bune alimentatii.
DGASPC/OPA se asigura ca preferintele alimentare ale cuplurilor mama-copil, preferinte cu caracter personal, cat şi cultural/religios, sunt respectate în măsura posibilitatilor financiare şi dacă aceste preferinte/obiceiuri nu împiedica dezvoltarea normo-ponderala a copilului (de ex. mame care nu mananca carne, ovo-lacto-vegetariene). Dacă DGASPC/OPA nu poate asigura aceste preferinte, trebuie să aduca la cunoştinţa mamei beneficiare acest aspect. Particularitatile alimentare ale cuplului mama-copil sunt menţionate în dosarul familiei şi sunt cunoscute de personal. Regimul alimentar al beneficiarilor (mame sau copii) trebuie să fie cat mai variat, sanatos şi hranitor, adaptat cerințelor individuale identificate şi introduse în evidente, iar masa se serveste într-un mediu placut (cat mai apropiat celui familial).
Schema de alimentatie a beneficiarilor este asigurata în conformitate cu normativele nutritionale în vigoare. Meniurile sunt stabilite sub coordonarea unui specialist (medic sau asistent dietetician), periodic, în functie de programul realizat de către managerul serviciului. Fisa de monitorizare a curbei ponderale a copilului se afla în dosarul familiei rezidente.
Exista cateva situaţii de stabilire a meniurilor:
● În cazul în care recomandarile alimentare sunt facute de către medicul de familie (deci nu este un angajat al DGASPC/OPA), coordonatorul CM trebuie să se asigure ca toate recomandarile acestuia sunt colectate de către un profesionist din cadrul centrului (asistent medical sau educator puericultor), astfel încât, meniul constituit sa corespunda tuturor acestor recomandari şi preferintelor clientilor.
● Un angajat al DGASPC/OPA (medic care are în responsabilitate asistenţa medicală a beneficiarilor care sunt asistati în mai multe servicii) elaboreaza aceste meniuri. Şi în aceasta situaţie este foarte importanţa opinia beneficiarilor, mai ales din perspectiva participării şi asumării propriei vieti.
În cadrul CM este incurajata alimentatia naturala a sugarului pe cat posibil - fiind descurajata alimentatia artificiala a acestora sau diversificarea timpurie a alimentatiei.
În elaborarea meniurilor, chiar şi sub potentiala restrictie de ordin financiar, este foarte important ca mamele să poată alege, cu atât mai mult cu cat este recomandat ca acestea sa participe la prepararea alimentelor. Meniul saptamanal (modificat regulat, trebuie cunoscut de către toate beneficiarele şi poate fi afisat la vedere. În cazul în care una dintre mame are dificultati de citire (de ex: dizabilitati fizice sau nu a urmat o formă de scolarizare), meniul va fi citit sau explicat acesteia de către un educator sau de către bucatar (în cazul în care acesta exista). Fiecare mama beneficiara, în functie de starea de sănătate şi de nevoile sale nutritive, va beneficia de minim trei mese/zi. Copiii care se alimenteaza cu hrana solida vor beneficia de trei mese de baza pe zi, plus doua gustari. În cazul în care CM are prestabilit un program de servire a mesei pentru adulti şi copiii mai mari de 2 ani, acesta este adus la cunoştinţa beneficiarilor.
CM trebuie să aibă asigurate rezerve alimentare pentru 48 de ore pentru fiecare persoana rezidenta, pentru situaţiile de urgenta ca de ex: inundaţii, inzapeziri etc.
Prepararea alimentelor şi servirea meselor este realizata de către mamele beneficiare, sub supravegherea unui profesionist (educator, bucatar), în spatii special amenajate şi dotate adecvat, în conformitate cu normele sanitare în vigoare. În conformitate cu MOF (prevederile referitoare la prepararea şi servirea alimentelor), mamele beneficiare pot prepara alimentele pentru toţi beneficiarii sau doar pentru ele şi copilul lor.
Hranirea copiilor este responsabilitatea mamelor lor, după un program care să corespunda nevoilor identificate ale copiilor. Personalul sustine mama în dezvoltarea capacităţii acesteia de preparare a hranei şi de asimilare a cunoştinţelor legate de notiuni de nutriţie şi igiena a alimentatiei, prin derularea de activităţi specifice (asistenţa în momentele de preparare a hranei, activităţi structurate de tip "atelier de puericultura", "şcoala parintilor") organizate atât în cadrul centrului, cat şi în exterior (de ex: cabinetul medicului de familie). Aceste activităţi pot fi mediate de un profesionist angajat al CM (asistent medical sau educator puericultor) sau colaborator extern.
Alimentele şi produsele alimentare sunt depozitate în spatii special amenajate în vederea pastrarii atributelor nutritive ale acestora şi pentru evitarea alterarii acestora, în conformitate cu normativele în vigoare (frigidere, lazi frigorifice etc.). Este recomandat să fie bine gestionat modul de pastrare a alimentelor în spatiile comune sau în spatiile individuale ale cuplurilor mama-copil. Se impune o buna gestiune/urmărire a produsele alimentare pe care familia beneficiara le primeste de la familia largita sau şi le achizitioneaza singura. Acestea pot fi expirate sau provenienţă lor să fie neclara, existand riscul unei toxiinfectii alimentare sau a unor epidemii infectioase la nivelul intregului serviciu. Desi mamele îşi mentin întreaga responsabilitate în ceea ce priveste copilul, este de preferat sa putem preveni astfel de situaţii. De aceea, este recomandabil ca în ROI semnat de mama la momentul primirii în CM sa existe un capitol care să stipuleze statutul acestor alimente şi modul în care vor fi pastrate/depozitate.
6.3. Menţinerea stării de sănătate
CM promovează şi intretine starea de sănătate a beneficiarilor de servicii şi asigura accesul acestora la servicii de ingrijire a sănătăţii, ca răspuns la nevoile identificate. Copiii rezidenti în CM beneficiaza de asistenţa medicală profilactica şi curativa în vederea unei bune dezvoltari fizice şi psihologice.
Starea de sănătate a copilului este permanent urmarita de către mama sa, personal şi medicul de familie.
Ingrijirile personale şi de sănătate acordate cuplului mama-copil se bazeaza pe nevoile individuale ale acestora, procesul de analiza şi PPI fiind esentiale în urmarirea stării de sănătate ale beneficiarilor. Rezultatele analizei stării de sănătate trebuie introduse în PPI al beneficiarului CM (mama şi copil).
Responsabilul de caz trebuie să cunoasca starea de sănătate a fiecarui beneficiar la momentul primirii şi care sunt recomandarile medicale (preventive sau curative) în vederea asigurarii unei bune stari de sănătate a cuplului mama-copil şi ca măsura de prevenire a raspandirii unor potentiale epidemii la nivel instituţional (beneficiari, persoane apropiate acestora, personal). Astfel, cuplul mama-copil nu trebuie să fie primit în institutie fără a beneficia de evaluare medicală (şi psihiatrica), cu excepţia cazurilor în care este vorba despre o primire în regim de urgenta.
Minimum de analizele care trebuie solicitate la momentul luării deciziei de admitere în CM sunt:
- Exudat faringian,
- RBW,
- Microradiografie,
- Antigen hepatita,
- HIV,
- examen coproparazitologic,
- coprocultura.
În functie de proiectul instituţional al CM, este posibil ca rezultatul acestor analize să se constituie în criteriu de admisie în centru (de ex: pot fi CM care să opteze pentru asistarea mamelor care sunt HIV pozitiv).
Situaţii posibile cu privire la medicul de familie:
- Dacă mama şi copilul au medic de familie în orasul în care este localizat CM, iar cabinetul medical nu este localizat la distanta foarte mare, este de preferat ca acesta sa ramana în continuare medicul curant al cuplului mama-copil.
- Dacă mama şi copilul au medic de familie în alta localitate decat în cea în care se afla CM, se va recurge la transferarea fiselor medicale ale mamei şi copilului către un medic de familie din apropierea centrului (sau va fi preluat de către medicul angajat/colaborator al centrului). Pe perioada de transfer a fiselor medicale, medicul angajat/colaborator al centrului va asigura urgentele mamei şi asistenţa medicală preventiva sau curativa a copilului.
- Dacă mama şi copilul nu au medic de familie, cuplul mama-copil trebuie inscris pe listele unui medic de familie sau al medicului angajat/colaborator al CM.
O copie a tuturor analizelor şi recomandarilor medicale, precum şi o copie a fisei medicale a copilului se vor anexa la dosarul cuplului mama-copil. În functie de vârsta copilului, se va urmări respectarea programului naţional de imunizare. Se va urmări periodic verificarea stării de sănătate a cuplului mama-copil, programul de interventie specifică pentru menţinerea stării de sănătate fiind reactualizat permanent (pentru a reflecta nevoile beneficiarilor şi obiectivele de sănătate şi ingrijire).
Personalul incurajeaza mamele beneficiare sa consulte medicul de familie şi, la recomandarea acestuia, medicii specialisti, precum şi orice alte servicii specializate de ingrijire medicală: stomatologie, farmacie şi serviciile de terapie şi ingrijire din servicii medicale comunitare corespunzător nevoilor lor.
CM sprijina mama în demersul de ingrijire a copilului şi de auto-ingrijire, personalul calificat în acest sens va raspunde tuturor solicitarilor acesteia şi vor fi organizate activităţi (de tipul "atelier de puericultura", "şcoala parintilor") care au drept obiectiv îmbunătăţirea calităţii ingrijirilor acordate copilului în vederea unei dezvoltari armonioase.
În cadrul serviciului se vor organiza, activităţi specifice, adresate beneficiarelor centrului şi care urmaresc asigurarea unei stari bune de sănătate, respectiv:
a) indrumare, sprijin şi consiliere pe probleme de sănătate,
b) igiena şi ingrijire personala,
c) nutriţie şi dieta,
d) educatie pentru sănătate, inclusiv educatie sexuala şi contraceptiva.
Dacă exista astfel de activităţi derulate de către serviciile din comunitate, este util pentru mama să fie incurajata sa participe la acestea. Ideea externalizarii unor astfel de servicii vine în sprijinul facilitarii reintegrarii sociale a mamelor prin intermedierea unor contacte cu membrii comunităţii şi largirea cercului de potentiale resurse pentru beneficiarele CM.
În cazul imbolnavirilor infecto-contagioase ale mamei şi/sau ale copilului şi care nu necesita spitalizare, acestia sunt izolati într-un spatiu special amenajat (o camera utilata cu toate facilitatile şi de acces separat la camera de toaleta). Starea de izolare se menţine în conformitate cu recomandarile medicale. Pe toata perioada de "carantina", mama copilului bolnav nu va participa la nici o activitate care nu are legătură cu ingrijirea copilului şi va evita contactul cu ceilalti beneficiari ai CM. Evolutia stării de sănătate va fi urmarita de către medicul de familie şi de către personalul calificat desemnat de către coordonatorul serviciului (asistent medical, educator puericultor).
În cazul în care este necesară internarea copilului în spital, acesta va fi insotit de mama sa.
În cazul în care persoana care necesita spitalizare este mama copilului, responsabilul de caz anunta în cel mai scurt timp DGASPC şi managerul de caz, care are responsabilitatea identificarii unei solutii optime pentru cuplul mama-copil. Situaţii posibile:
- Dacă mama necesita spitalizare de maxim o săptămâna, copilul acesteia poate rămâne în CM şi să fie ingrijit de către personalul de ingrijire şi educare, doar cu dispoziţia directorului general/executiv al DGASPC.
- Dacă mama necesita spitalizare mai mare de o săptămâna, se stabileste o măsura de plasament pentru copil de către CPC fie la AMP, fie în familia largita a copilului în măsura în care acest fapt este posibil. Dacă internarea este de maximum o luna, la externare, mama şi copilul pot reveni în CM. Dacă mama necesita spitalizare pe o perioadă mai mare de şase luni şi se apreciaza ca decizia de gazduire a cuplului mama-copil în CM nu mai poate fi indeplinita, se cauta solutii pentru instituirea unei măsuri de protecţie speciala pentru copil.
Pe toata perioada spitalizarii mamei, este mentinuta relaţia mama-copil, prin vizite ale copilului la spital (în cazul în care aceasta nu reprezinta un risc pentru copil), mama fiind informata despre evolutia copilului.
În cazul administrarii de medicamente, mama este responsabila de administrarea medicamentatiei (preventive şi/sau curative) prescrisa copilului, precum şi de propria medicatie, cu respectarea procedurilor CM privitor la manevrarea medicamentelor. După o evaluare a capacităţii mamei de administrare (de auto-administrare) a medicatiei, acesteia i se pune la dispoziţie un spatiu securizat de depozitare a medicamentelor (un dulap/sertar cu cheie), la care poate avea acces şi personalul centrului special desemnat (asistent medical, educator-puericultor).
Asistentul medical/educatorul-puericultor monitorizează starea copilului sau a mamei pe durata medicatiei şi apeleaza la medicul de familie dacă apar motive de ingrijorare generate de orice schimbare aparuta în starea de sănătate a acestora şi care influenţează negativ starea de sănătate atât a copilului, cat şi a mamei.
Coordonatorul CM se asigura ca personalul respecta procedurile stabilite pentru primirea, evidenta, depozitarea, manipularea, administrarea şi indepartarea medicamentelor. De asemenea, exista o evidenta a tuturor medicamentelor primite, administrate şi care parasesc CM sau sunt aruncate, pentru a se indeparta posibilitatea utilizarii lor incorecte. Se menţine o evidenta a medicatiei curente pentru fiecare beneficiar (inclusiv a celor auto-administrate). Medicamentele administrate de personal sunt depozitate într-un dulap de metal incuiat, cu acces limitat, în conformitate cu legislatia în vigoare.