Ghid metodologic pentru servicii de dezvoltare a deprinderilor de viaţă independentă

Exemplu :
Personaje: trei personaje interpretate de cursanţi.
Scenariu: Andrei, 13 ani, scund şi gras, mănâncă multe dulciuri, pâine, nu face mişcare, complexat de felul în care arată şi de faptul că nu-şi poate face nici o prietenă. Ştefan, prieten cu Andrei, îi procură uneori dulciuri sau mâncare în schimbul altor servicii. Victor, prieten cu Andrei, încearcă să-l convingă că trebuie să-şi schimbe obiceiurile alimentare şi să facă sport. Într-o zi Andrei îi cere lui Ştefan să-i cumpere prăjituri în schimbul colecţiei de timbre. Victor se opune şi încearcă să le explice că nu procedează corect.

Cursanţii implicaţi în jocul de rol trebuie să aducă argumente pro şi contra solicitării pe care Andrei i-o face lui Ştefan.

Ce ar trebui să spună Victor astfel încât Andrei să înţeleagă că greşeşte ?

Ce ar trebui să spună Andrei înainte şi după ce ar putea fi convins de Victor ?

Ce argumente ar putea oferi Ştefan pentru a obţine timbrele ?

Exerciţiul dă posibilitatea tinerilor să demonstreze în ce fel percep şi înţeleg relaţia dintre alimentaţie şi sănătate;

Formatorul poate modifica / alege un alt scenariu pentru jocul de rol;

La sfârşitul exerciţiului formatorul are obligaţia să sintetizeze observaţiile şi să formuleze concluzii pe care să le ancoreze de informaţia transmisă în cadrul activităţii.

Analiza de caz
Analiza de caz sau de situatie este o povestire imaginară care permite cursanţilor să ia o decizie privind modul în care o persoană ar trebui sa acţioneze sau să răspundă şi ce consecinţe ar putea să aibă aceste acţiuni.Se evită referirea cursantilor la propriile lor experienţe, ceea ce poate fi stânjenitor pentru ei la un moment dat.
Exemplu Exercitiul « Arborele cauzal »

Scop : a-i deprinde pe tineri sa faca o analiza rapida si sa identifice problema intr-un timp scurt.

Instructaj: Discutaţi despre modul în care, în activitatile pe care fiecare le desfăşoară se regăsesc obiective imediate, pe termen scurt care la rândul lor sunt condiţii pentru atingerea unor scopuri mai îndepărtate (ca de exemplu dau teză astăzi şi am în vedere obţinerea unei diplome în viitor). De multe ori copiii din centrele de plasament consideră că singura cauză pentru care ei nu pot face anumite lucruri este lipsa banilor şi sunt cantonaţi în această concluzie.

Istorioară

"Paul se duce la ora 16:00 să rezolve o problemă la biroul forţelor de muncă şi funcţionara îi spune că nu mai este program cu publicul. Paul pierde ajutorul de şomaj pe luna respectivă. Haideţi să analizăm împreună motivele pentru care Paul nu a ajuns la timpul potrivit pentru a obţine ceea ce dorea."

Faceţi rapid un tur de masă întrebându-i pe tineri de exemplu de ce cred ei că Paul, un personaj imaginar, nu a ajuns la timp la o întâlnire pe care şi-o programase. Utilizaţi planşa notând în mijlocul ei problema şi încercând să răspundeţi la întrebare notând în partea de jos a cadranului motive invocate de tineri. Deci întrebarea care va trebui să vă ghideze este permanent DE CE? Pentru o abordare eficientă şi o bună planificare trebuie început cu problemele marcate cu steluţă, consecinţele mascând uneori cauzele reale care le-au produs.
Practicând acest exerciţiu se poate ajunge la punctul cu care ar trebui să înceapă orice planificare, astfel încât obiectivele să poată fi atinse în timp util şi cu maximum de eficienţă. Acest exerciţiu poate fi urmat de o planificare a activităţilor începând cu ultimul nivel ale schemei: paşii corecţi pe care personajul ar trebui să-i urmeze pentru a-şi atinge obiectivul de a ajunge la timp la întâlnirea cu funcţionarul de la Forţele de Muncă.


LOGICA PROGRAMARII PARTICIPATIVE
ESTE IMPORTANT SA SUBLINEIM FAPTUL CA O PLANIFICARE (PROGRAMARE) EFICIENTA ESTE RODUL UNEI ACTIVITATI CONCERTANTE , DE ECHIPA, INTERDISCIPLINARA.

PROIECT/PLAN	Ceea ce ne propunem sa facem la un moment dat. Tot ceea ce omul doreste sa modifice intr-un anumit sens. Proiectul este ansamblul actiunilor cara sa va permita, intr-un interval de timp, cu mijloace date, sa treceti de la o situatie problematica A la o ameliorare-B
Planificare	Actiunea de a prevedea si de a organiza o suita de actiuni pe care dorim sa le implinim pentru atingerea unui rezultat.
Programarea este o suita logica si metodica de etape care sa permita, plecand de la observarea unei situatii, propunerea unui anumit numar de activitati pertinente, coerente, si planificate in vederea ameliorarii acestei situatii.Pentru siguranta caracterului metodic al procesului de planificare ne propunem dscrierea celor 5 faze successive si ordonate.
Cele 5 faze: Observarea, evaluarea Analizarea problemelor Planiifcarea obiectivelor si stabilirea strategiei Planul de actiune Evaluarea planificarii	Fiecare etapa se prezinta astfel: Obiectivele fazei: spre ce ne indreptam Activitatile fazei: ansamblul actiunilor desfasurate pentru atingerea obiectivelor Rezultatele fazei: descriu ceea ce activittaile ar trebui sa determine. Aceste rezultate permit stabilirea succesiunii fazelor

Obiectivele fazei 1.
Stabilirea unei viziuni globale asupra situatiei copilului si a factorilor de influenta asupra acesteia. Identificarea acestora precum si a problemelor, a resurselor si a capitalului de cunoastere ar putea atenua consecintele sau rezultatele problemei.
Activitatile fazei 1

Colectarea de date dupa 3 axe:

Nevoi / cereri / resurse si competenta

Nevoile

Sunt probleme observate de profesionisti insa nu doar observatia este instrumental de studiu ci si alte metode de cercetare.

Cererile

Sunt expresia unor probleme traite de tanar

Resursele si savoir-fair

Competentele dezvoltate de profesionisti si de catre tanar in vederea atenuarii problemelor
Cerere exprimata de tanar

Campul problemelor care

sa devina subiectul unui

plan de asistenta

Nevoile observate

De profesionisti Resurse si competenta

In etapa de explorare, de evaluare, timpul limitat si nevoia obtinerii unor date cu acuratete fac ca aceste evaluari sa fie realizate de profesionistii ehipei interdisciplinare in urma observatiilor sau aplicarii altor metode de cercetare in contactele directe cu tanarul beneficiar. Pentru stabilirea nevoilor autentice este necesar un demers empiric dar si riguros de culegere a datelor toate aceste fiind confruntate cu observatiile profesionistilor.

Cum sa formulam problemele

Exista o tendinta generala de a exprima problemele observate sau identificate in termenii absentei unei solutii deoarece , in general, o persoana care formuleaza de obicei o problema o face ghidata de experienta personala . Ori, problemele trebuie formulate ca o descriere a situatiei in care tanarul resimte o dificultate, o jena, o insatisfactie, o frustrare chiar intr-o situatie data, bine delimitata.

Formularea trebuie sa fie precisa, nuantata si sa dea indicatori de timp, populationali, de grup tinta, de loc.
Spre exemplu:

Intr-o comunitate se formuleaza o problema “Nu este apa”.

Ce se constata „Este apa, insa aceasta nu este potabila”

In continuare se reformuleaza problema „Nu este apa potabila”

Ce se constata „Este apa potabila insa nu regulat”

Nu este apa potabila regulat

Anumite persoane au apa potabila regulat insa ele se aprovizioneaza din amonte sau centrale de apa, sursa.

Este dificil pentru persoanele care locuiesc departe sa ia apa direct de la sursa

Ori, problema este reala doar in perioadele de mare seceta sau calamitate

Concluzia in urma demersului logic

In timpul sezonului de secetos, pentru persoanele care locuiesc departe de sursa de apa sa aiba acces in mod regulat la apa potabila.
Sinteza datelor culese la evaluare

Nevoi	Cerere	Cunoastere/resurse, competente	Probleme
Observate de profesionisti	Formulate de tanar	Ce exista local	De aici pleaca planul

Deseori avem tendinta de a identifica problemele prioritare ca fiind cele mai grave. Ori, daca gravitatea este o problema de priorizare, xista si alte criterii de care trebuie tinut cont: frecventa problemei, amploarea, evolutia, prognosticul, impactul psihologic, social, economic. Daca abordezi problema din toate punctele de vedere, daca un tanar vi fi acompaniat sa castige anumite deprinderi de viata acest lucru va diminua efectele negative pe termen lung?

Rezultate ale etapei de observare-evaluare: echipa de profesionisti are o viziune clara a situatiei, o viziune descriptive si sistemica

Un anumit numar de probleme sunt identificate si listate

O problema (absenta unei deprinderi sau competente) este enuntata si este stabilita prioritatea.

ANALIZAREA PROBLEMELOR

Obiective:

a. Identificarea, analizarea si validarea cauzelor, efectelor si mecanismelor determinante ale problemei prioritare

b. Identificarea nevoii

Arborele causal

Reprezentarea grafica sub forma de arbore si trunchiul simbolizand problema, radacinile cauzele si ramurile efectele pe care le produc.

Arborele se imbogateste direct proportional cu compozitia grupului care analizeaza care poate fi constituit din profesionisti, tineri, parinti, etc.

Operational cauzele pot fi grupate in familii. Aceste familii determina numarul de radacini generale, nu mai mult de 3-4.

Efect efect efect efect efect

Efect efect1 efect2 efect3

PROBLEMA

Cauza directa 1 Cauza directa 2

De ce? De ce ?

Cauza cauzei 1 cauza cauzei 1 cauza cauzei 2 cauza cauzei 2

De ce? De ce? De ce? De ce?

Cauza cauza cauza cauza cauza cauza cauza cauza

In acest stadiu problema se poate nuanta:
Se pot stabilii sau formula anumiti indicatori care sunt variabile ce au ca obiect masurarea si aprecierea unei stari de fapt, a unei evolutii.

Arborele te ajuta sa stabilesti mai usor indicatorii

Arborele poate nuanta problemele, le poate reformula, poate reorganiza cauzele si efectele
Tabel recapitulativ

Cauzele	Argumentarea	indicatorii	Sursa
Se identifica o data cu construirea arborelui	Informatie ca aceasta cauza sa existe	Permite masurarea amplorii cauzei	Unde este posibil sa gasesti valoarea indicatorului
Costurile de reintegrare sociala sunt foarte mari	Cu salariul existent nu se pot acoperii costurile de intretinere	Costul propriuzis/salariu mediu	Costul respectiv este disponibil in statisticile primariei sau caietul administrativ al imobilelor. Salariul mediu este obtinut din statistici nationale

Exemplul 2

CAUZE	ARGUMENTE	INDICATORI	SURSA
Se identifica o data cu construirea arborelui	Informatie ca aceasta cauza sa existe	Permite masurarea amplorii cauzei	Unde este posibil sa gasesti valoarea indicatorului
Oamenilor le este teama de tinerii cu deficiente	Cand merg pe strada in compania lor, copiii ii evita, adultii intorc capul	NUmarul de personae care ar declara ca au o anumita teama de persoanele cu disabilitati	Anchete de tip sodaj de opinie in comunitate. Daca nu exista, ea poate fi organizata special pentru a obtine datele necesare.

Obiectiv 3

Stabilirea unei piramide a obiectivelor

Stabilirea obiectivelor generale, intermediare si specifice

Pentru obiectivele specifice definiti cateva activitati generice si rezultatele asteptate

Obiectivul general este direct formulat de o maniera pozitiva plecand de la problema.

Problema Obiectiv general

Tinerii cu dizabilitati nu au suficiente Ameliorarea deprinderilor de viata si de integrare ale

deprinderi pentru a se integra social tinerilor dintr-o anumita comunicare

Piramida strategiei Ameliorarea integrarii tinerilor cu dizabilitati

Imbunatatirea deprinderilor de Sensibilizarea comunitati cu privire

viata independenta a tinerilor cu dizabilitati la problemele acestor tineri

Imbunatatirea accesibilitatii Imbunatatirea scolarizarii Ameliorarea accesului la

Tinerilor la servicii de socializare tinerilor ci dizabilitati in domeniul profesionale si de imbunatatire a

Deprinderilor de viata deprinderilor comune de auto-gospodarire

Pregatirea personalului de Stabilirea unei curricule de Achizitionarea de echipamente

Specialitate invatare

Stabilirea unei retele de apartamente

si asistenta in aceste locuinte pe o

perioada de autonomizare

La sf. activitatilor de formare toti tinerii vor stapani deprinderi de auto-gospodarire La sf.programului 8 tineri cu dizabilitati au

competente si un loc de munca

Jocurile

Jocul este definit ca «  …divertisment, recreaţie bazată pe diferite combinaţii de calcul sau hazard… Jocul de voie activităţii să se manifeste. Legile şi uzanţele jocului : este suficient să le cunoşti şi să le aplici în mod inteligent. Ele nu-l stingheresc decât pe neîndemânatici care se încurcă în reguli, pe proşti care le ignoră sau pe imbecili care le cred absolute » ( Dicţionarul Larousse ).

Fiind creaţii sociale prin excelenţă, este evident că jocurile ajută în procesul de socializare.

Toţi specialiştii sunt de acord că activitatea lidică are efecte pozitive asupra creativităţii, îmbunătăţirii flexibilităţii şi adaptării la nou. Jocurile didactice pot fi folosite şi la : cunoaşterea reciprocă în cadrul grupului, educarea toleranţei, evitarea excluderii, asumarea responsabilităţii, stimularea comunicării.

Tipuri de jocuri :

Execiţiu individual cu rol de a-i obişnui pe copii şi tineri cu dialogul interior, le încurajează spiritul critic, puterea de introspecţie şi concentrare.

Jocul de confruntare : în care se poate favoriza un anumit tip de comportament, anumite strategii. Cei care pe practică corect vor câştiga. Jocul are nevoie de un regulament clar şi de un arbitru corect. La sfârşitul jocului, câştigătorii vor primi un premiu simbolic.

Jocul de simulare : folosit pentru a învăţa anumite modele comportamentale şi procese pe care obişnuieşte cineva să le folosească într-un rol specific, real sau simulat. Este un model de realitate care permite participanţilor să experimenteze limitele şi să descopere aspecte noi.

Jocul trebuie urmat de o discuţie evaluativă asupra semnificaţiei jocului si asemănărilor-deosebirilor dintre acesta şi viaţa reală.
Practicarea deprinderilor

Exemple ( Din ghidul Programelor Casey )

Tineri care sunt deja în posesia propriului carneţel de bucate şi adaugă reţete pentru a le folosi atunci când se vor muta în propria lor casă.

Tineri care merg în mod curent să cumpere diferite produse pentru nevoile centrului de plasament sau pentru propriile nevoi.

Tineri care ajută la rezolvarea unor sarcini gospodăreşti.

Tineri care economisesc bani cu scopul de a cumpăra ceva în viitor.

Asemenea deprinderi trebuie încurajate.
Alte tehnici care pot fi utilizate:

Folosirea unor grile cu răspunsuri de tipul adevarat / fals

Desene care să poată fi comentate

Informatii utile sub forma unor pagini separate ce vor fi înmânate cursanţilor

c. Utilizarea resurselor existente, locaţii ce pot fi utilizate, costuri ale formării de deprinderi.

Conform cerinţelor formulate prin standard, „activităţile de deprinderi de viaţă se pot desfăşura atât în mediu instituţional cât şi în mediu deschis. Acesta din urmă este de preferat, favorizând experienţa socială şi deschiderea către comunitate, experienţa, învăţarea prin acţiune „

Fără dotările corespunzătoare, un programul referitor la „Cunoştinţe de bază pentru gătit” nu ar putea fi aplicat în mod eficient. Este nevoie de amenajarea unei mici bucătării, cu consumabile de rigoare, asemănătoare celei din familie care să poată fi folosită de grupuri mici de tineri sau chiar individual.

De menţionat modul în care unele proiecte desfăşurate au surmontat asemenea dificultăţi, apelând la mijloace simple, necostisitoare dar pornind de la folosirea imaginaţiei educatorului, uneori ajutată şi de imaginaţia clienţilor ( copii ).

Organizarea unor proiecte de formare sau de dezvoltare a deprinderilor presupune şi existenţa unor fonduri minimale care să permită procurarea consumabilelor necesare sau asigurarea mobilităţii necesare a cursanţilor.

Responsabilul de caz trebuie să aibă studii superioare socio-umane si experienţă practică în domeniul protecţiei copilului si familiei - inclusiv în domeniul protecţiei si asistenţei copilului cu dizabilităţi.

Resursele de bază oferite înainte de trecerea la viaţa independentă

Adolescenţii trebuie să aibă anumite resurse de bază înainte de trecerea la viaţa independentă. Resursele necesare includ:

• o variantă de locuire

• o sursă de venit

• posibilitatea de a-şi permite să beneficieze de servicii medicale

• o relaţie pozitivă cu cel puţin o persoană adultă care recunoaşte punctele

tari ale tânărului, înţelege nevoile tânărului şi se angajează să-1 ajute să

treacă spre viaţa independentă

• informaţii despre resursele pentru copii

• transport pe care să şi-1 permită şi pe care să ştie cum să-1 folosească

• surse de cumpărare a produselor de bază la preţuri mici

• informaţii despre propria persoană şi despre familie şi date de identificare

• numele diferitelor orientări religioase, dacă doreşte

• surse de petrecere a timpului liber cu costuri reduse sau deloc

• cunoaşterea a ceea ce are de făcut în caz de urgenţă

• accesul la grupuri de prieteni cu comporamente pozitive

• cunoaşterea sistemului juridic pentru adulţi

• accesul la mijloace de recreere

• cunoaşterea sistemului de protecţie a persoanelor adulte